Inteligența Artificială în educație: progres real sau risc pentru gândirea critică? Alege cum construim viitorul învățării

Rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, avertizează asupra riscurilor utilizării necritice a Inteligenței Artificiale (IA) în educație, subliniind că, în lipsa unor cadre instituționale clare, aceasta poate accelera procese care golesc de sens învățarea, în detrimentul formării gândirii critice și al autonomiei intelectuale.

„Deși Inteligența Artificială are un potențial educațional semnificativ, modul în care este utilizată astăzi riscă să submineze chiar fundamentele învățării”, observă rectorul UVT, analizând concluziile raportului A New Direction for Students in an AI World: Prosper, Prepare, Protect, publicat în ianuarie 2026 de Center for Universal Education din cadrul Brookings Institution.

Raportul evidențiază un fenomen tot mai discutat: Inteligența Artificială a intrat în viața elevilor mai repede decât a intrat în școli, iar acest decalaj reprezintă una dintre marile provocări ale educației contemporane.

Învățarea, un proces social și emoțional, nu doar cognitiv

„Autorii acestui material nu propun o analiză retrospectivă, ci un exercițiu prospectiv, menit să identifice din timp efectele negative ale utilizării Inteligenței Artificiale asupra copiilor și tinerilor. Miza este majoră, pentru că IA nu mai este o tehnologie marginală. În doar câțiva ani, instrumente precum modelele lingvistice generative au devenit omniprezente”, subliniază rectorul UVT.

Elevii folosesc aceste instrumente pentru realizarea temelor, obținerea de explicații, sprijin emoțional sau chiar pentru socializare, de cele mai multe ori în afara oricărui cadru educațional sau normativ. În acest context, familiile și școlile sunt nevoite să reacționeze din mers.

Un punct central al raportului este faptul că învățarea nu este un proces strict cognitiv, ci unul profund social și emoțional. Dezvoltarea intelectuală a copiilor este strâns legată de relațiile cu profesorii și colegii, de capacitatea de autoreglare, de motivație și de sens. Din această perspectivă, utilizarea necritică a Inteligenței Artificiale ridică semne de întrebare serioase.

„Externalizarea gândirii către algoritmi poate afecta dezvoltarea abilităților cognitive de bază, iar interacțiunea intensă cu sisteme artificiale riscă să fragilizeze relațiile umane care stau la baza educației în școli”, avertizează Marilen Gabriel Pirtea.

Beneficii reale, dar doar în condiții bine definite

Rectorul UVT recunoaște că, în anumite condiții, Inteligența Artificială poate extinde accesul la educație, poate sprijini elevii neurodivergenți, poate personaliza învățarea și poate elibera timp pentru profesori. Totuși, aceste beneficii apar doar atunci când tehnologia este concepută și integrată deliberat, pe baze pedagogice solide.

„În absența acestor condiții, riscurile utilizării Inteligenței Artificiale tind să domine avantajele”, explică rectorul. Printre riscurile identificate se numără dependența de instrumentele IA, diminuarea gândirii critice, afectarea dezvoltării socio-emoționale, erodarea încrederii în școală și adâncirea inegalităților educaționale.

„Riscurile Inteligenței Artificiale nu pot fi evaluate printr-un simplu calcul cost–beneficiu. Ele sunt calitativ diferite, pentru că afectează capacitatea copiilor de a învăța pe termen lung. O educație care devine mai eficientă pe termen scurt, dar care slăbește autonomia, motivația și relațiile umane, riscă să-și piardă sensul”, punctează acesta.

Prosperitate, pregătire și protecție: un cadru de acțiune necesar

Raportul Brookings propune un cadru de acțiune structurat în jurul a trei direcții-cheie: prosperitate, pregătire și protecție.

Elevii pot „prospera” într-o lume a Inteligenței Artificiale doar dacă tehnologia este utilizată pentru a îmbogăți experiențele de învățare, nu pentru a le substitui. „Pregătirea” presupune alfabetizare digitală pentru elevi, profesori și familii, planificare instituțională și formare profesională continuă. „Protecția” vizează siguranța, confidențialitatea, bunăstarea psihologică, precum și dezvoltarea cognitivă și socială a copiilor, prin reguli clare, design etic și implicare adultă responsabilă.

Provocări similare în mediul universitar

Tensiuni similare sunt identificate și în mediul universitar, unde utilizarea Inteligenței Artificiale s-a normalizat rapid atât pentru studenți, cât și pentru cadrele didactice. Studenții folosesc IA pentru redactare, sinteză, programare sau pregătirea evaluărilor, iar profesorii pentru planificare didactică, feedback sau evaluare.

„Riscul central provine din deplasarea efortului cognitiv către instrumentele de Inteligență Artificială și din redefinirea tacită a ceea ce înseamnă învățare autentică”, afirmă rectorul UVT. Fără cadre instituționale clare, IA poate încuraja strategii de supraviețuire academică, în detrimentul formării gândirii critice, al autonomiei intelectuale și al relației pedagogice profesor–student.

UVT, un exemplu de reglementare etică

La Universitatea de Vest din Timișoara, utilizarea etică a Inteligenței Artificiale este deja reglementată. „La începutul acestui an, Senatul UVT a adoptat o hotărâre care oficializează noul Regulament privind utilizarea Inteligenței Artificiale generative în procesul educațional”, precizează rectorul.

Alegerea aparține oamenilor, nu algoritmilor

„Recentul raport al Brookings Institution ne obligă să privim dincolo de fascinația tehnologică. Miza nu este dacă Inteligența Artificială va fi prezentă în educație – acest lucru este deja un fapt – ci ce fel de educație alegem să construim în jurul tehnologiei”, conchide Marilen Gabriel Pirtea.

Fără o direcție clară, IA poate accelera procese care golesc de sens învățarea, promovând gândirea delegată, relații pedagogice diluate și o autonomie fragilă. Folosită cu discernământ, însă, aceeași tehnologie poate susține o educație mai echitabilă, mai profundă și mai umană.

„Alegerea nu aparține algoritmilor, ci instituțiilor, profesorilor și decidenților care definesc regulile jocului. Modul în care vom acționa acum va determina dacă Inteligența Artificială va slăbi educația sau o va consolida, pe termen lung.”