Economiile est-europene în 2025: încă un an pierdut pentru Ungaria, lipsită de fonduri europene şi depen

Economia Ungariei şi-a pierdut vi­talitatea în urmă cu trei ani şi ju­mătate şi de atunci trece alter­nând prin perioade de recesiune, de stagnare şi creştere slabă. Pentru ultimul trimestru al anului trecut erau speranţe să apară semne de revenire. Acestea n-au venit, astfel că economia ungară a dezamăgit din nou. Creşterea a fost de numai 0,2% faţă de trimestrul anterior. Biroul central de statistică nu dă detalii despre ce a mers bine şi ce nu, dar precizează că principala frână a fost industria, aşa cum a fost pe tot parcursul anului. În 2025, PIB-ul a urcat cu 0,3%.

Rezultatele sunt importante pentru Unga­ria, dar şi pentru Uniunea Europeană, deoare­ce în primăvară sunt alegeri parlamentare. Partidul premierului Viktor Orban va înfrunta cea mai puternică opoziţie de când este la guvernare. Economia ungară stagnea­ză chiar dacă guvernul a început deja să arunce cu bani din elicop­ter şi cu cadouri electorale. Se zvoneşte că Orban nu va în­cerca să obţină un nou mandat. El şi guvernul său contestă adesea, şi blochează, deciziile şi planurile UE.

Şi Cehia este condusă de un guvern populist, care în toamna anu­lui trecut a luat locul unui executiv care a insistat pe disciplină bugetară strictă. Însă economia cehă, considerată cea mai matură din Europa de Est, defilează. În ultimul trimestru al anului trecut a crescut cu 0,5%, faţă de trimestrul anterior, puţin sub aşteptări, însă mai mult decât acceptabil având în vedere contextul european. În trimestrul III, avansul a fost mai mare, de 0,8%, ceea ce înseamnă înce­ti­nire în ultimele luni ale anului trecut. Totuşi, economia cehă se extinde din al patrulea trimestru din 2023. Pe tot parcursul anului 2025, creşterea a fost de 2,5%, iar principalul motor de propulsie a fost consumul intern.

Economia Poloniei, cea mai mare din regiune, s-a mărit şi mai mult anul trecut. A crescut cu 3,6%, ceea ce face din această ţară campion european. Este o accelerare faţă de avansul de 3% din anul anterior şi un rezultat conform aş­tep­tărilor. Poate de aceea a şi dezamăgit un pic, după cum scrie Bankier.pl. Rezultatul este, totuşi, cel mai bun de după 2022, când încă îşi făcea efectul revenirea „brutală“ postpande­mică. În 2023, în pofida inflaţiei record şi a dobânzilor mari, Polonia a reuşit să crească cu 0,3%. În aceste condiţii, economia poloneză ac­ce­lerează de trei ani. În acest fel, este dovedită teoria că recesiunea din 2020 a fost o excepţie.

Altfel, Polonia avansează neabătută din cel puţin 1996, adică din perioada de tranziţie la economie de piaţă. Biroul central de statistică a oferit doar date despre evoluţia PIB în întregul an 2025. Parcursul din ultimul trimestru va fi publicat peste două săptămâni. Însă toată lumea se aşteapta ca 2025 să fi fost anul accele­rării. În ritm anual, economia a crescut cu 3,2% în primul trimestru, cu 3,3% în al doilea şi cu 3,8% în al treilea. Pentru trimestrul patru este de aşteptat un avans de 4% şi chiar mai mare.

Accelerarea creşterii PIB-ului Poloniei este determinată atât de un consumul privat mai mare (care s-a majorat cu 3,7% în 2025, faţă de 2,9% în 2024), cât şi de investiţii (în urcare cu 4,2% în 2025, după o scădere de -0,9% în 2024). Deşi rezultatul investiţiilor poate fi oarecum dezamăgitor (aşteptările erau pentru o acce­lerare de până la 6%), acest lucru se datorează probabil schimbărilor din domeniul apărării, printre altele.

Cererea internă a crescut cu 4%, puţin mai lent decât sprintul de 4,5% din 2024. Econo­miştii subliniază că accelerarea consumului pri­vat (vizibilă în vânzările cu amănuntul) a fost susţinută de creşterea rapidă a salariilor, ceea ce a permis gospodăriilor nu doar să îşi măreas­că cheltuielile, ci şi să genereze economii, consolidându-şi stabilitatea financiară.

Revenirea investiţiilor a fost susţinută de sec­torul public, de fondurile UE şi de redresa­rea treptată a sectorului privat, în special în do­me­niul maşinilor şi automatizărilor. Exportu­rile nete au tăiat din creşterea PIB-ului 0,3 puncte procentuale, reflectând în principal cererea externă mai slabă, a importurile ridicate şi întărirea zlotului.

De altfel, factorii externi, cum ar fi războiul taxelor vamale declanşat de SUA, au reprezentat vânturi potrivnice şi pentru marile economii europene. Însă toate – Germania, Franţa, Italia şi Spania – au reuşit să crească anul trecut. Dintre ele, Spania se remarcă în mod special pentru viteză, aşa cum o face de mai mulţi ani. Eroul celei mai recente poveşti de succes este consumul din gospodării. Germania, în schimb, a avut cea mai slabă performanţă.