România, la masă sau în meniu? Ce spune Traian Băsescu despre rolul țării noastre în lumea…

Într-o lume post-Davos, unde mesajele lui Donald Trump și tensiunile privind Groenlanda au trezit parcă la realitate Occidentul, întrebarea „Cine este la masă și cine în meniu?” capătă o relevanță strategică și pentru România.

Duminică, 1 februarie, fostul președinte Traian Băsescu a explicat la TVR Info poziția României și rolul Europei în noile configurații geopolitice.

SUA, NATO și Europa: strategia unei lumi în schimbare

„N-aș folosi expresia cine este la masă și cine în meniu?, pe care au lansat-o diplomații, cu state la masă sau în meniu. Pentru că, în afară de marile puteri nucleare, toți ar fi în meniu. Avem trei mari puteri nucleare: Statele Unite, Rusia și China”, a spus Traian Băsescu.

Fostul președinte a caracterizat Forumul Economic Mondial de la Davos nu drept un eșec, ci ca un moment de clarificare strategică: „Nu cred că Davos a fost cel mai rău loc din lume. În primul rând, a fost un pas înapoi uriaș al lui Donald Trump, care a anunțat oficial că nu va folosi forța pentru a rezolva interesele de securitate ale Statelor Unite și că va negocia, ceea ce și face. Groenlanda este în negociere”.

Băsescu a explicat că discuțiile americane cu danezii și groenlandezii privind staționarea trupelor în Groenlanda sunt parte dintr-o strategie mai amplă, în care SUA își reafirmă rolul de pilon principal al NATO și cere Europei să își asume mai clar responsabilitățile de apărare: „Deci, Statele Unite se autodefinesc ca un pilon de bază al NATO. Cer Uniunii Europene să se înarmeze și este un lucru legitim, apreciind că statele europene pot face față agresivității Rusiei și, când este nevoie, cu sprijin din partea Statelor Unite. Statele Unite vor rămâne cu circa 80.000 de militari în Europa. Deci un număr enorm”.

În același timp, fostul președinte a atras atenția asupra faptului că strategia americană nu se limitează la Europa, ci vizează și Asia-Pacific, în special China: „Obiectivul Statelor Unite (încerc să personalizez oarecum strategia asta) este să asigure descurajarea prin forță a Chinei și prin cooperare. Deci, nu vorbește de invadarea Chinei, nu vorbește de război cu China. Spune că trebuie să fim atât de puternici și de asta transferă sarcini Japoniei și Coreei de Sud. Dar America trebuie să fie atât de puternică încât să fie descurajant pentru China să gândească o invadare a Taiwanului, spre exemplu. În același timp spune: nu vrem război. Vrem doar să-i descurajăm. În rest, vrem să fim într-o competiție onestă. Și asta este în regulă”.

Băsescu a subliniat că Europa nu este tratată cu favoruri speciale, chiar dacă Trump nu are o simpatie declarată pentru bătrânul continent: „Este clar că rămân în continuare să-și asume scutul nuclear pentru Europa, ceea ce cred că este mai mult decât mulțumitor. Ca să rotunjim puțin și să înțelegem că Europa nu este tratată special de Trump, chiar dacă nu iubește Europa”.

România și Uniunea Europeană: între interese naționale și alianțe strategice

Declarațiile fostului președinte vin într-un context intern în care românii încep să condiționeze sprijinul pentru proiectul european de beneficii concrete. Un sondaj recent INSCOP arată că aproape 70% dintre români consideră că țara noastră ar trebui să negocieze condiții mai avantajoase în interiorul Uniunii Europene, în timp ce doar puțin peste 11% ar prefera ieșirea din UE. Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, explică această tendință: „Discursul naționalist, emoțional, fals, care încălzește subiecte ale propagandei ruse, subiecte ale mișcărilor naționaliste care activau în România în urmă cu niște decenii, aceste subiecte nu au cum să aibă succes pe termen foarte lung”.

Sociologul adaugă că ascensiunea partidelor radicale, precum AUR, reflectă mai degrabă nemulțumiri economice și sociale decât o susținere reală pentru retorica ultra-naționalistă: „Observăm că un partid care e foarte radical în discurs are un pic de succes, automat trebuie să fim și noi, să abordăm un anumit tip de retorică stilistică pentru a fi eficienți, uitând că o mare parte al voturilor care merge spre AUR, aproape jumătate, aș spune, sunt mai degrabă voturi anti-sistem, vot negativ la adresa, să spunem, partidelor tradiționale. Nu are nicio legătură cu exagerările acestui partid. Nu are nicio legătură cu narativele adesea împrumutate. Dar are legătură cu frustrările economice și sociale ale populației, are legătură cu lipsa de integritate pe care o critică românii, cu lipsa de competență, toate aceste lucruri alimentează acest vot de frustrare”.

Cine îl intimidează cu adevărat pe Putin? Explicația lui Traian Băsescu

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a oferit duminică, 1 februarie, o analiză asupra situației geopolitice mondiale, concentrându-se pe dinamica relațiilor dintre Vladimir Putin,…

Băsescu, mesaj dur către PSD: Plecarea lor de la guvernare, „un gest antinațional, aproape trădare”

Traian Băsescu a lansat duminică, 1 februarie, un avertisment dur atât la adresa jocurilor politice din interiorul coaliției de guvernare, cât și asupra riscurilor geopolitice cu care se…