De ce nu vrea nimeni Ministerul Educației, cea mai „înjurată” funcție din Guvern. „Miniștrii…

Ministerul Educației stă de mai bine de o lună fără un ministru plin, după ce fostul ministru Daniel David a demisionat pe data de 22 decembrie. O perioadă de timp, ministerul nu a avut nici măcar interimar, urmând ca ulterior premierul Ilie Bolojan să-și asume această sarcină. Acum, până pe 28 februarie, data la care expiră interimatul, Ilie Bolojan trebuie să-i găsească un înlocuitor lui David.

Guvernul nu a părut să grăbească cu numirea unui nou ministru, dar nici nu au fost prea mulți pretendenți care să se înghesuie pentru această funcție, mai ales că perioada aceasta a fost una grea pentru Educație, cu tăieri și măsuri nepopulare, la care profesorii și elevii au reacționat cu proteste.

Daniel David a fost probabil unul dintre cei mai detestați miniștri ai Educației, din cauza măsurilor de austeritate pe care și le-a asumat. Tăierea burselor, comasarea școlilor și creșterea normei didactice la profesori sunt doar câteva dintre lucrurile pe care actualul rector al Universității Babeș-Bolyai le-a lăsat în urmă.

David nu a fost însă primul ministru controversat, acest portofoliu fiind deținut de-a lungul timpului de personaje din mediul academic și universitar care și-au lăsat amprenta, de cele mai multe ori negativă, asupra sistemului educațional. Cei care au avut de plătit cel mai mult au fost, evident, elevii, studenții și profesorii.

Cert este că în ultimii 36 de ani, sistemul de educație a trecut prin mai multe reforme și transformări, care mai mult au bulversat mediul școlar și universitar. Deși rata promovabilității la BAC a mai crescut în ultimii ani, România rămâne pe penultimul loc din UE la testele PISA.

În 35 de ani de la Revoluție, am avut 29 de miniștri ai Educației, unii dintre ei cu mai multe mandate.

29 de miniștri în 36 de ani

În primii ani de după Revoluție au fost adoptate și primele măsuri care mai degrabă încercau să scape sistemul de învățământ de metehnele comunismului. Astfel, la începutul anilor 90, primul ministru al Educației, Mihai Șora, a eliminat obligativitatea uniformei școlare și a redus zilele de școală de la 6 la 5 zile.

În 1995 a fost adoptată prima Lege a Învățământului post-decembrist, în mandatul lui Liviu Maior. El a introdus autonomia universitară și a extins recunoașterea diplomelor internaționale.

Andrei Marga, ministru între 1997 și 2000, a introdus examenul de capacitate în anul 1999, semestre în loc de trimestre, manuale alternative și a crescut probele la BAC la șapte, dar a stârnit controverse prin opoziția față de o universitate maghiară de stat.

Ecaterina Andronescu, poreclită „Ambramburica”, care a avut nu mai puțin de patru mandate, a crescut învățământul obligatoriu la 10 ani, introducând clasa pregătitoare, dar reformele sale au fost criticate din cauza instabilității și a ratei abandonului școlar.

Daniel Funeriu (2009-2012) a promovat Legea Educației Naționale nr. 1/2011, care a descentralizat gestionarea școlilor și a introdus evaluări naționale stricte, aliniindu-se la Procesul Bologna (2004). Tot Funeriu a introdus camerele video la BAC.

Remus Pricopie (2012-2014) și Sorin Cîmpeanu (2014-2015, 2020-2022) au modificat frecvent Legea 1/2011, introducând ore remediale și programe anti-analfabetism funcțional, dar cu sute de amendamente care au creat confuzie.

În timpul ultimului ministru al Educației, Daniel David, Guvernul a redus drastic bugetul pentru bursele elevilor, a eliminat bursele pentru olimpici și mai bine de jumătate din bursele de merit, în condițiile în care rata abandonului școlar din România este cea mai mare din Uniunea Europeană (16%).

Daniel David le-a transmis elevilor că „din premiul primit, olimpicii își pot da singuri o bursă de merit în fiecare lună”.

Nici studenții nu au scăpat de tăieri, fiind plafonat fondul alocat burselor universitare la 10% din salariul minim net/lună/student.

În mandatul lui Daniel David s-a mărit norma didactică de la 18 la 20 de ore pentru cadrele didactice din preuniversitar. A urmat creșterea numărului de elevi pe clasă, comasarea școlilor după criterii administrative, restructurarea funcțiilor de conducere.

7 din 29 de miniștri, acuzați de plagiat

Din cei 29 de miniștri ai Educației, 7 au fost acuzați de plagiat, dar nu toți au fost plagiatori dovediți. Un singur ministru și-a dat demisia din cauza acuzațiilor de plagiat, cu puțin timp înainte să fie dovedit de Consiliul Național de Etică. Este vorba despre Ioan Mang (PSD).

Apoi, în cazul lui Liviu Pop (PSD), jurnalista Emilia Șercan a mers până la a participa la ședința publică de susținere a tezei de doctor și acolo a demonstrat plagiatul, iar comisia a suspendat acordarea titlului. Toți ceilalți, inclusiv Ecaterina Andronescu, au scăpat cu titlurile de doctor intacte.

Vineri, 30 ianuarie, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan va anunța „cât de curând” o propunere pentru portofoliul Educației, însă decizia depinde și de validarea în PNL. Dogioiu a subliniat că viitorul ministru trebuie să fie o persoană credibilă și cu anvergură în domeniu.

Cât la sută din prețul final al litrului de benzină ajunge în contul Guvernului Bolojan

În ultimul an, România a fost marcată de majorări de TVA, de la 19% la 21% cota standard și de majorări succesive de accize. Carburanții au fost marcați de ambele decizii ale Guvernului…

Claudiu Năsui, verdict privind măsurile „Bolojan”: „Cheltuielile totale ale statului au crescut din nou foarte mult”

Claudiu Năsui a tras concluziile, după 6 luni de guvernare „Bolojan”: deficitul a scăzut nu prin reforme, ci prin măsurile de austeritate aplicate asupra populației. Totul, în timp ce…