Luna Februarie, cunoscută popular sub denumirea de Făurar, este a doua lună a anului în calendarul gregorian. Ziua are 11 ore, iar noaptea are 13 ore. Ziua se află în procesul de creștere care a început la solstițiul de iarnă (21 decembrie) și care se va încheia în ziua de 21 iunie, când e solstițiul de vară. În 2026, luna februarie are 28 de zile.
Februarie își are originea în cuvântul latin ‘februa’, care înseamnă ‘ritualuri de purificare’. Numele său roman, ‘Februarius Mensis’, înseamnă ‘luna purificării’, iar în Roma Antică, ritualurile de purificare aveau loc în fiecare an în februarie. Luna a fost numită după festivalul curățeniei și sacrificiilor dedicat lui Februus, zeul purificării, notează https://altalang.com/.
Calendarul evenimentelor astronomice
Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO
La începutul lunii, Soarele răsare la 07 h 34 m și apune la 17 h 25 m, iar la sfârșitul lunii, răsare la 06 h 53 m și apune la 18 h 03 m, potrivit https://www.astro-urseanu.ro/.
Luna, ca satelit al planetei noastre, are o mișcare de rotație în jurul Pământului pe o orbită aproape circulară, cu perioada de 27,3 zile – perioada siderală – perioada în care Luna se întoarce în aceeași poziție, în raport cu stelele. În funcție de unghiul sub care vedem regiunea selenară iluminată de Soare, Luna prezintă diferite faze – Lună Plină, Ultimul Pătrar, Lună Nouă, Ultimul Pătrar, iar pentru a fi explicate, se iau în considerare orientarea celor trei corpuri cerești: Soarele (singura sursă de lumina), Pământul și Luna.
Luna Plină – Luna se află la 180° de Soare; se observă tot discul lunar iluminat (când Luna se afla în faza de Lună Plină, răsare când apune Soarele și apune când răsare Soarele); se produce la șapte zile după Primul Pătrar.
Ultimul Pătrar – Luna se află la o elongație (depărtare) de 90° vest, față de Soare; se observă iluminată jumătatea din stânga a discului lunar; se produce la șapte zile după Lună Plină.
Luna Nouă – Luna se interpune între Pământ și Soare, fiind iluminat discul de pe fața nevăzută; are loc la șapte zile după Ultimul Pătrar.
Primul Pătrar – Luna este la o elongație de 90° est, față de Soare; atunci se vede doar jumătate din discul lunar iluminat (jumătatea din dreapta); are loc la șapte zile după Lună Nouă.
Fazele Lunii în februarie sunt: Lună Plină – 2 februarie la 00 h 09 m; Ultimul Pătrar – 9 februarie la 14 h 43 m; Lună Nouă – 17 februarie la 14 h 01 m; Primul Pătrar – 24 februarie la 14 h 28 m, potrivit Observatorului Astronomic ‘Amiral Vasile Urseanu’, https://astro-urseanu.ro/.
În lunile februarie și martie nu sunt curenți de meteori bogați.
Februarie în tradiția populară
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
În tradiția noastră populară, luna Februarie se numește Făurar, fiind legată de meșterii fauri, lucrători ai fierului, care pregăteau uneltele de muncă (reparare, ascuțire) sau confecționau fiare sau cuțite de plug pentru începerea muncii câmpului. Luna februarie marchează încheierea șezătorilor și, împreună cu acestea, a distracțiilor tinerilor în zilele lungi de iarnă. Revin în prim-plan preocupările economice: îngrijirea atentă a animalelor ce urmau să înceapă munca la câmp, repararea uneltelor, pregătirea semințelor pentru semănat etc., arată etnologul Ion Ghinoiu în volumul ‘Zile și mituri. Calendarul țăranului român’ (2000).
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Pentru că are numai 28 de zile (29 de zile în anii bisecți), Făurar este considerat fratele cel mic al lunilor anului. Iar capriciile copilului Făurar se reflectă în vremea de afară: când râde și zâmbește este frumos, când plânge bate viscolul, când e supărat dă ger de crapă pietrele.
Luna Februarie este marcată de sărbătoarea ortodoxă Întâmpinarea Domnului, la 2 februarie, căreia i se alătură cea populară Stretenia sau Ziua Ursului. În 24 februarie, spiritualitatea populară consemnează ziua lui Dragobete, zeu al tinereții în Panteonul autohton, patron al dragostei și al bunei dispoziții, potrivit https://azm.gov.ro/.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Stretenia sau Ziua Ursului este o sărbătoare cu dată fixă (2 februarie) care deschide Anul Nou viticol și pomicol. Ziua ocupă, în calendarul popular, ziua de mijloc a Filipilor de Iarnă (Muntenia, Oltenia) sau a Martinilor de Iarnă (Banat). Ursului nu i se spunea pe nume, ci era numit ăl Bătrân, Moș Martin, Moș. Conform tradiției, Ursul ar ieși în ziua lui din bârlog să-și privească umbra pe zăpadă. Dacă este frig, ceață și nu-și vede umbra, își dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu și bea o gură de apă și își vede de treburi prin pădure. Din contră, dacă timpul este frumos, e Soare și își vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile. La Stretenie timpul este favorabil pentru observații meteorologice și astronomice, pentru aflarea belșugului viței de vie și pomilor fructiferi.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
La 24 februarie este sărbătorit Dragobetele, fiu Dochiei, zeul dragostei și bunei dispoziții pe meleagurile carpatice, numit și Cap de Primăvară sau Sântion de primăvară. El este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. În această zi, păsările care nu au migrat, se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează și încep să-și construiască cuiburile. Păsările neînsoțite rămân singure și fără pui până anul viitor. Asemănător păsărilor, fetele și băieții trebuiau să se întâlnească în această zi pentru a fi îndrăgostiți în tot anul. AGERPRES/(Documentare – Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)
Source URL: https://agerpres.ro/documentare/2026/02/01/documentar-luna-februarie–1523867