VIDEO/FOTO! Teofil Dascălu, Vasilică Pamfil și Radu Mărtinescu vorbesc la Podcast de Vrancea despre ce mâncăm și cu ce preț (și ceva despre antigrindină)

Locație: Frizon Group Nănești

Gazdă: ACCPT VRANCEA – Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice, membră a FAPPR (Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România)

Interlocutori:

Teofil Dascălu – președintele ACCPT Vrancea, CEO Frizon Group

Vasilică Pamfil – vicepreședintele ACCPT Vrancea

Radu Mărtinescu – membru în Consiliul Director al ACCPT VRANCEA

Nicoleta Olteanu – director executiv al ACCPT Vrancea

Radu Mărtinescu a mers în Argentina. Și-a luat „Agrometal ADX, (…) o super-semănătoare, (…) livrată în fermă cu toate accesoriile și achiziționată printr-o soluție de finanțare”. Îl costă aproape 300 de mii de euro. „E adevărat, e foarte scumpă, dar e și bine dotată, robustă și capabilă să semene direct orice cultură, în condiții grele. Are 8,5 m lungime de lucru, viteza de lucru e 8 km/h, acoperă 6 ha/oră. În 20 de ore faci 100 ha. În mai puțin de o săptămână, am terminat campania de toamnă”, a explicat fermierul de la Ciorăști pentru Profitul Agricol / Facebook.

În 2020, revista LIFE scria despre Vasilică Pamfil că „lucrează 4.000 de hectare de teren, are trei benzinării, o fabrică de nutrețuri combinate, depozite, o fabrică de ulei, o rafinărie, o rețea de magazine, o fermă cu mai bine de 500 de capete, o băcănie în București (Băcănia Fermierului – n.r.), conduce mai bine de 100 de oameni și este primul român care a patentat combustibil Bio Diesel la noi”.

În 2023, wall-street.ro scria despre Teofil Dascălu că este „fermierul care vinde certificate de carbon obținute prin ridichi gigant și ia decizii folosind AI”, dar și că, în viitor, „speră să dezvolte o fermă de pui dar și să ajungă să cumpere propria garnitură de tren pentru transportul de cereale și alte produse agricole”.

Am zis, în titlu, CU și nu LA ce preț pentru că, discutând cu cei trei fermieri și cu Nicoleta Olteanu, am înțeles că nu vorbim doar despre bani, ci despre prețul pe care îl plătim cu sănătatea noastră, cu bunăstarea comunităților noastre, cu locurile de muncă și cu dezvoltarea afacerilor, pe măsură ce agricultura nu mai e ce a fost odată. Acest odată nu e cel de la începutul poveștilor, nu e cel al bunicilor mâncători de ceapă cu slană, nu mai e nici măcar cel de acum 10 sau chiar 5 ani.

Și, cu toate că am fi tentați să dăm vina pe acordul Mercosur ori pe importurile de cereale din Ucraina pentru ce este sau stă să vină, realitatea e alta. Agricultura viitorului este deja aici, se face cu inteligență artificială, cu tehnologii, utilaje moderne și performante, digitalizare, terenuri comasate, asociere, dar, cred eu, înainte de toate, cu oameni care să accepte asta și să lase paseismul pentru folclor.

Agricultura se află într-un mare reset, spune Teofil Dascălu, având în vedere schimbările climatice, anii de secetă, presiunea prețurilor foarte mici la cereale, producția mică.

Este nevoie de creditare pe termen lung, cu garantare de la stat, crede Vasilică Pamfil, dar și dezvoltarea zootehniei pentru sectorul vegetal. Cum să atragi tineretul spre agricultură, fără să-l sprijini, (se) întreabă fermierul?

Tineretul a fost reprezentat în podcastul de față de Radu Mărtinescu. El povestește că, de mic, a fost luat de tatăl său pe câmp, la utilaje și i-a plăcut, era ca o aventură. De când a ajuns însă să managerieze afacerea, ar prefera mai puțină aventură și mai multă predictibilitate. Afirmă că modificările aduse legislației europene au dus la scăderea considerabilă a bugetului pentru agricultură și că UE impune prea multe reglementări, controale, birocrația europeană fiind dublată de cea românească.

Ideea de a vorbi cu agricultori din Vrancea a plecat de la toată tevatura stârnită de acordul semnat de UE cu Mercosur, dar între timp a avut loc și o întâlnire a fermierilor, la Focșani, cu ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Ascultând discuțiile, mi-am dat seama că, până la Mercosur, sunt multe de rezolvat la nivel național și județean.

De altfel, la întâlnire a participat și Nicușor Halici, președintele Consiliului Județean Vrancea, acesta având o preocupare constantă pentru problemele agriculturii, de la insistențele pentru obținerea fondurilor necesare canalului Siret-Bărăgan, la reorganizarea de la nivelul ANIF Vrancea. Problemele de la nivelul filialei județene a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare au fost aduse în discuție și în cadrul podcastului, Teofil Dascălu fiind nevoit să încheie contract pentru irigații cu ANIF Brăila.

Revenind la întâlnirea cu ministrul, din 19 ianuarie, ACCPT Vrancea a precizat atunci: „Am subliniat necesitatea accelerării investițiilor în sistemele de irigații din Vrancea, esențiale pentru stabilitatea producției agricole.

Am exprimat îngrijorarea fermierilor față de impactul importurilor asupra prețurilor și competitivității producției românești, în contextul semnării Acordului UE–Mercosur, și am solicitat monitorizare clară, măsuri de protecție și compensare.

De asemenea, am adus în discuție:

– managementul riscurilor în agricultură

– necesitatea unei legi a comasării terenurilor si a unei legi a arendei”.

Nicoleta Olteanu, director executiv al ACCPT Vrancea, spune că vine din spate o nouă generație de agricultori cu o nouă atitudine, cu dorința de a fi informați și de a face schimb de cunoștințe. Un astfel de schimb de cunoștințe a făcut Radu Mărtinescu cu Teofil Dascălu, de la care a preluat ideea de a practica o agricultură regenerativă, prietenoasă cu solul. Nu mai prelucrăm terenul, spune tânărul fermier, carbonul este sechestrat în sol, astfel putem vinde certificate de carbon. La ferma familiei sunt cultivate porumb, grâu, orz, floarea soarelui, rapiță.

„Nu mai este zonă de confort în agricultură”, este părerea lui Teofil Dascălu, care consideră că oportunitățile sunt majore, iar tinerii pot fi atrași înapoi în mediul rural. Are chiar colaborări pentru practica elevilor de la profilul agricol, din păcate nu cu licee din Vrancea, ci din Galați.

Tinerii vin însă în condițiile digitalizării și folosirii unor utilaje moderne. Mi-a arătat niște mașinării imense care păreau de război, dar despre care mi-a zis că sunt utilaje autopropulsate, cu camere de recunoaștere a buruienilor și care duc la economisirea a sute de mii de euro anual. Un alt factor important pentru CEO-ul de la Frizon este să mergi spre cerere.

Ca fermieri am fost în confort, spune el, acum trebuie să ne reinventăm, să ne reprofilăm, să facem rotația culturilor. Astfel, crede Teofil Dascălu, agricultorii români vor reuși să producă mai ieftin, dar și mai sănătos decât ce va livra America Latină, după acordul cu Mercosur.

Ce produse de nișă are acum la fermă? Soia pentru tofu, cartofi pe care îi vinde în Covasna, porumb pentru „plastic” biodegradabil, grâu dur pentru producătorul de paste Barilla.

Conform lui Vasilică Pamfil, este normal ca politicienii europeni să-și dorească hrană ieftină pentru cetățenii UE, problema e că în Europa se produce scump, de unde și acordul cu țările din Mercosur. El crede că e necesară educația în privința consumului, care trebui să fie conștient, local pentru că, în definitiv, „suntem ceea ce mâncăm”.

Fermierul produce cereale și plante tehnice, afacerile sale includ depozitare, procesare, fabrică de ulei, vaci de lapte, abator, pomicultură, fabrică de sucuri. Asocierea e cheia succesului, consideră Vasilică Pamfil, iar pe măsură ce în UE, deci și în România, vor ajunge produse din Ucraina și Brazilia, agricultorii români trebuie să vină și cu alte culturi, așa cum au procedat fermierii din Vestul Europei, după intrarea României în UE.

Problema, spune Radu Mărtinescu, este că acele produse din statele Mercosur, nu doar că nu vor avea taxe vamale, deci vor avea un preț scăzut, ceea ce îi va dezavantaja pe agricultorii europeni, problema e, deci, spune el, că folosesc, în agricultură, 1500 de produse interzise în UE. După vizita în Argentina, Radu Mărtinescunu s-a întors doar cu semănătoarea performantă de care vă pomeneam la început, ci și cu o înțelegere a felului în care argentinienii privesc agricultura, mai ales în termeni de eficiență.

Punctul de vedere al Forumului APPR, din care face parte ACCPT Vrancea, ce include 70% din fermierii din județ, privind acordul UE–MERCOSUR, a fost exprimat printr-o scrisoare deschisă către președintele României. Forumul APPR „subliniază necesitatea unui dialog real și structurat cu organizațiile reprezentative ale fermierilor înainte de susținerea publică a unor acorduri comerciale cu impact major asupra agriculturii românești și europene. «Considerăm necesar să subliniem că organizațiile reprezentative ale fermierilor din România, precum Forumul APPR, nu au fost consultate înainte de exprimarea acestei poziții. Orice susținere publică a unor acorduri comerciale cu impact major asupra agriculturii trebuie să aibă la bază un dialog real cu fermierii, cei direct afectați de consecințele acestor decizii».”

Pe 18 decembrie 2025, „împreună cu Forumul APPR și fermieri inimoși din asociațiile membre FAPPR”, reprezentanții ACCPT Vrancea,inclusiv Nicoleta Olteanu, au participat la protestele de la Bruxelles: „Pentru că forța stă în unitate, iar rezultatele vin prin perseverență, ACCPT Vrancea rămâne constant alături de fermieri, acolo unde ei au nevoie să fie reprezentați! După ce am detaliat problemele pentru care fermierii români protestează la Reprezentanța Permanentă a României de la Bruxelles, ne-am alăturat protestului fermierilor europeni, susținând interesele agriculturii românești și ale fermierilor noștri! Împreună, continuăm să ne facem vocea auzită!”.

Mercosur este piața comună sudică – un bloc comercial sud-american înființat în 1991. Membrii săi sunt Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Împreună, țările Mercosur formează a 6-a economie ca mărime din lume, cu o populație totală de 270 de milioane de locuitori. UE este al doilea partener al Mercosur în comerțul cu bunuri, reprezentând aproape 17% din comerțul total al Mercosur în 2024. Mercosur este al zecelea partener ca mărime al UE în comerțul cu bunuri.

Principalele bunuri exportate de UE către Mercosur: utilaje și aparate, produse chimice și farmaceutice, echipamente de transport

Principalele bunuri importate de UE din Mercosur:produse agricole, produse minerale, celuloză și hârtie

În decembrie 2024, UE a ajuns la un acord politic cu cei patru membri fondatori ai Mercosur: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. În septembrie 2025, Comisia Europeană a adoptat propuneri de decizii ale Consiliului privind semnarea și încheierea a două instrumente juridice paralele: Acordul de parteneriat UE-Mercosur (EMPA) și Acordul comercial interimar. Acordul comercial interimar va expira atunci când APEM va fi pe deplin ratificat de statele membre și va intra în vigoare.

La 9 ianuarie 2026, Consiliul a dat undă verde semnării acordurilor. În etapele următoare, acordurile vor trebui mai întâi să fie aprobate de Parlamentul European și apoi vor putea fi încheiate în mod oficial de către Consiliu.

Sursa: https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/eu-mercosur-trade/

Parlamentul European a decis pe 21 ianuarie 2026, cu o majoritate simplă, să solicite Curții de Justiție a UE să evalueze dacă acordul UE-Mercosur este conform cu tratatele UE. Cu toate acestea, Comisia are dreptul, între timp, să aplice provizoriu acordul cu Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. O astfel de implementare va fi posibilă doar după ce cel puțin una dintre țările din Mercosur va aproba oficial acordul, potrivit declarațiilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Despre sistemul antigrindină, oprit anul trecut de Ministerul Agriculturii, după aproape 20 de ani de funcționare, s-a vorbit și la întâlnirea cu ministrul Florin Barbu și în cadrul Podcast de Vrancea. Vasilică Pamfil spune că sistemul a funcționat fără studii de impact și este convins că din cauza lui a fost secetă, pentru că „se trăgea în toți norii”. „Eram sortiți pierii”, dacă nu era oprit, consideră fermierii.

Nu vrem să fim în conflict cu viticultorii, spune Nicoleta Olteanu, dar am fost nevoiți să protestăm contra sistemului antigrindină. Există generatoare, sisteme locale, care pot acționa, consideră interlocutorii mei.

Nu știu cât de bine am reușit să pun în scris discuția cu cei patru membri ACCPT Vrancea, de aceea vă invit să vizionați filmul pe canalul de Youtube – Monitorul de Vrancea, rubrica Podcasturi.

Oamenii și utilajele m-au fascinat, aș vrea să mă sui într-o mașinărie desprinsă parcă din filmele SF și să pornesc pe câmpii, ghidată de AI. Cine știe, o veni timpul și pentru o schimbare de carieră, mai ales că salariile sunt bune. Vedeți în podcast cât.