<div><span style=”font-weight: bold;”>Unul dintre cele mai importante obiective strategice ale Republicii Moldova – Portul Giurgiulești –, singura ieșire la mare a acestui stat eșuat, a ajuns în posesia BERD după ce timp de aproape două decenii a fost pasat între companii azere, olandeze, austriece, offshore-uri din Cipru și Bahamas și firme moldovenești. </span></div> <div> </div> <div>Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group) la 7 mai 2021. Astfel, BERD a devenit unicul beneficiar efectiv al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), se arăta într-un comunicat publicat pe <a href=”http://gifp.md/ro/news/berd-preia-operatorul-portului-liber-international-giurgiulesti/” target=”_blank”>pagina web a portului</a> la 19 mai. </div> <div><br /> </div> <div>BERD precizează că este unul dintre acționarii Portului Giurgiulești încă din 1995. BERD a cumpărat de la firma austriacă, Febania Gmbh, compania cipriotă ThoMo Invest LTD, care deținea grupul de companii Danube și, implicit, Portul Giurgiulești. Compania Febania Gmbh a fost înființată de fostul manager al Danube Logistics SRL, Thomas Moser, pe 5 aprilie 2018, cu 5 zile înaintea pronunțării deciziei nefavorabile a primei instanțe din Moldova în litigiul său cu Bemol. Până la această tranzacție, BERD deținea 20% în Danube Logistics SRL și 65% din veniturile Danube Logistics Holding BV.</div> <div><br /> </div> <div>Istoria Portului Giurgiulești, în ultimul sfert de secol, este una mai degrabă sinuoasă, plină de conflicte, preluări controversate și litigii în instanțe din Olanda, Marea Britanie și Republica Moldova.</div> <div><br /> </div> <div><a href=”http://www.investigatii.md/ro/” target=”_blank”>Reporterii</a> <a href=”http://www.facebook.com/Centrul-de-Investigatii-Jurnalistice-156836770993635/” target=”_blank”>Centrului de Investigații Jurnalistice</a> din Republica Moldova au colaborat cu platforma internațională <a href=”http://www.occrp.org/en” target=”_blank”>Organized Crime and Corruption Reporting Project</a> (OCCRP) și au obținut, în exclusivitate, o serie de documente ce aduc lumină în toată această poveste alambicată a proprietății asupra Portului Giurgiulești. Întreaga anchetă jurnalistică poate fi citită pe pagina <a href=”http://anticoruptie.md/ro/investigatii/economic/razboiul-dintre-aliyev-si-moser-cum-a-ajuns-portul-international-liber-giurgiulesti-in-proprietatea-berd” target=”_blank”>Anticorupție.md</a>.</div> <div> </div> <div>Provincia istorică Basarabia avea, până în 1940, o ieșire largă la Marea Neagră, prin cele două județe sudice, Ismail și Cetatea Albă (Bolgrad). După ce URSS a invadat Basarabia, rupând-o din componența Regatului României, provincia a fost divizată în 3 părți, pentru a îngreuna o eventuală reunificare cu Patria. Astfel, nordul și sudul Basarabiei (4-5 județe) au fost încredințate RSS Ucrainene, RSS Moldovenească primind „în schimb” o limbă de pământ în stânga Nistrului – actualmente, autoproclamata republică moldovenească Nistreană. Prin aceste fragmentări, statul eșuat Republica Moldova nu mai beneficiază de ieșire naturală la Marea Neagră, singura „portiță” înspre mare fiind Portul Giurgiulești – de unde și importanța lui strategică.  </div> <div> </div> <div><br /> </div> <iframe width=”560″ height=”315″ src=”https://www.youtube.com/embed/E2YhrpmAob4″ title=”YouTube video player” frameborder=”0″ allow=”accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture” allowfullscreen=””></iframe> <div><br /> </div> <div><br /> </div>