Primăria Timișoara și Universitatea de Vest din Timișoara au realizat, și în acest an, studiul deja tradițional intitulat „Barometrul Calității Vieții 2025”. În general, se observă că timișorenii apreciază o creștere a calității vieții în toate aspectele, cu excepția majoră – sănătate. De remarcat, însă, că datele au fost culese în vară, lunile iunie-iulie. La edițiile precedente, prelevarea de date se făcea spre sfârșitul anului.
„Anul acesta, avem creștere aproape pe toate domeniile pe care oamenii au fost intervievați. (…) Putem spune că a crescut calitatea vieții în oraș. Și asta se vede atât în materie de infrastructură, atât în materie de servicii. Ceea ce vedem, însă, este că la nivel de viață personală – și aici mă refer la sănătate, mă refer la locuință – putem observa o ușoară scădere. Cel puțin la nivel de sănătate și starea de sănătate, scăderea este constantă, mică, dar constantă, în ultimii ani”, a declarat Marius Matichescu, coordonatorul studiului.
La fiecare ediție a studiului, întrebarea „vedetă” este „Considerați că orașul se îndreaptă într-o direcție bună”. În 2025, au răspuns pozitiv 74,2% dintre respondenți, un record în această privință. Alții 20% au spus că este una „greșită”, iar restul de 5,8% „nu au știut” să răspundă. Se observă o creștere a optimismului, de la 71,1% în 2024, trend constant din 2021 încoace, când doar puțin peste unul din trei timișoreni credea că orașul se îndreaptă într-o direcție bună.
În general, femeile și tinerii sunt mai optimiști, dar, indiferent de categoria de vârstă, procentajul „verde” este de peste 70%.
Pentru prima dată în patru ani, majoritatea respondenților (52,1%) consideră că și România se îndreaptă într-o direcție bună. Pentru al doilea an la rând, timișorenii sunt optimiști și asupra direcției în care se îndreaptă Europa. Procentajul celor care au răspuns că direcția este bună a crescut la 53,9%.
Majoritatea timișorenilor (53,5%), ca de obicei, consideră că viața lor este aproximativ la fel de bună ca în urmă cu un an. Dar 27,1% consideră că o duc mai bine ca anul trecut. După cum a evidențiat și coordonatorul studiului, tot mai mulți sunt nemulțumiți, însă, de starea de sănătate.
Primăria, printre instituțiile în care timișorenii au cea mai mare încredere
În premieră, anul acesta, sociologii de la UVT au pus respondenții să dea note instituțiilor, în funcție de gradul de încredere pe care îl au în acestea. În top 3 au ieșit companiile private (6,73), Armata (6,57) și Primăria Municipiului Timișoara (6,42). Urmează Biserica (6,24), Președinția (6,05) și Consiliul Județean Timiș (5,9). Justiția Guvernul și Parlamentul, în această ordine, au note între 5,17 și 4,56. Pe ultimul loc sunt partidele politice (4,08).
„Evident că ne bucură că avem o creștere pe toate categoriile de indicatori. Asta arată că direcția în care mergem este cea bună, că timișorenii simt investițiile pe care administrația publică le face. Evident că, în același timp, ne responsabilizează, pentru că acest nivel de încredere a fost câștigat greu. Am pornit de la procente foarte mici pe destul de multe domenii – transport public, curățenie –, unde avem acum creșteri mari raportat la 2021. Asta înseamnă că trebuie să continuăm pe acest drum, pentru că, evident, încrederea se poate pierde foarte ușor. Ceea ce e evident este că este un trend constant, au fost creșteri de 2-3% de la un an la altul. (…)
Evident că trebuie să îmbunătățim curățenia, pentru că e un aspect foarte important pentru Timișoreni. Este evident că trebuie să îmbunătățim transportul public – chiar dacă avem o creștere de la 30%, în 2021, la 50%, acum –, pentru că, în același timp, o nemulțumire majoră este legată de trafic. (…) Cea mai mare preocupare rămâne în continuare traficul, starea drumurilor, tot ce ține de mobilitate”, a explicat viceprimarul Paula Romocean.
Potrivit studiului, pe partea de infrastructură, traficul auto este, în continuare, cea mai mare problemă a orașului – 66,5% dintre respondenți fiind parțial sau total nemulțumiți. Urmează transportul feroviar (43,4%) și trotuarele (33,2%). Printre domeniile remarcate pozitiv de timișoreni au fost spațiile verzi, transportul în comun și accesul la magazine. Majoritatea (59,3%) folosesc în continuare mașina personală, însă au crescut procentajele celor care apelează la transportul în comun (52,9%), taxi/Uber (31,7%) și bicicleta (17,8%).
Ca servicii publice, cele de ordine publică, cele sociale și spitalele sunt cele care îi nemulțumesc pe timișoreni cel mai mult, unul din trei răspunzând negativ. De partea cealaltă, liceele și școlile ar fi capitolele de top.
La nivel de cartier, însă, de departe cea mai mare problemă e lipsa locurilor de parcare, mai puțin de jumătate dintre timișoreni (43,1%) fiind mulțumiți. Evenimentele culturale (45,4%) și facilitățile sportive (47,2%) sunt alte probleme. Legătura cu vecinii, însă, e cea mai satisfăcătoare – 91%. Dintre respondenți, 64,3% se declară mulțumiți de calitatea aerului; 65,7% – de gradul de curățenie; 66,8% – de calitatea apei de la robinet; 74% – de spațiile verzi; 81% – de liniște.
Altfel, peste jumătate dintre respondenți consideră că este greu să îți găsești o locuință la un preț bun, opiniile despre presa locală sunt împărțite și doar un sfert dintre timișoreni consideră că imigranții nu sunt bine integrați.
La,chestionarul care a stat la baza studiului au răspuns 2.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani din oraș. Marja de eroare este de ±2%. Datele au fost colectate atât față în față (1.319 respondenți), cât și online (1.192 respondenți). Barometrul Calității Vieții 2025 este disponibil în integralitate AICI.
Vă amintim, și în studiu lansat anul trecut pentru 2024, timișorenii își percepeau orașul ca fiind pe drumul cel bun, doar că dincolo de optimism viața de zi cu zi e marcată de câteva probleme legate de trafic, sănătate și infrastructură deficitară. Era relevată și lipsa de toleranță față de minorități – fie că vorbim de cele sexuale sau de imigranți.
Știrea pe scurt
Studiul „Barometrul Calității Vieții 2025”, realizat de Primăria Timișoara și UVT, arată o creștere generală a satisfacției timișorenilor față de viața în oraș, cu record de optimism privind direcția în care se îndreaptă Timișoara. Majoritatea apreciază investițiile în infrastructură și servicii, iar Primăria se află în topul instituțiilor în care cetățenii au cea mai mare încredere.
Pe de altă parte, sănătatea rămâne principala zonă de nemulțumire, cu o scădere constantă a percepției în ultimii ani. Traficul, starea drumurilor și lipsa locurilor de parcare continuă să fie cele mai mari probleme, în timp ce nemulțumiri importante apar și în zona serviciilor medicale și a ordinii publice.
Trimite articolul
Crissays:Care este directia buna? Toata industria se duce in jos, fabricile (a se vedea SPUMOTIM, AEM) sunt inchise si puse la pamant, invatamanul e vai mama lui (a se vedea scandalurile), oamenii devin mai rai unii cu altii….batai, crime….
DECI care este directia buna? Ca se fac mai multe parcari cu plata? CRESTEREA TAXELOR?
-
corinasays:Nu te uiti in directia corecta .” Fabricile” sunt in afara orasuluui.Invatamantul merge inainte in continuare ,iar oamenii sunt ca peste tot .
-
Crissays:
care mai sunt in afara orasului? AEM s-a mutat in afara orasului? Spumotim s-a mutat sau a fost distrus? Multe firme straine dau afara pe capete… unde vezi directia buna? poate la stat…marirea taxelor…
-
ionsays:aem e mort ca romanasii au furat tot ce se putea
spumotim e mort ca n-au fost in stare sa adapteze biznisu la vremurile actuale.si totusi, ce treaba au afacerile private sau invatamantul cu primaria?
-
-
-
Loresays:Oricum nu il crede nimeni. Articol obisnuit, sa ne arate ce norocosi suntem ca il avem pe Fritz primar.
-
Dansays:Nici nu este necesar să creadă nimeni nimic, tot ce trebuie să știți s-a întâmplat deja de două ori la vot, și se va întâmpla și data viitoare.
-
dandansays:dap. știm deja ce s-a întâmplat. manevre cu vizele de flotant. timișorenii au votat în majoritate cu robu
-
-
-
And1says:E explicată în articol metodologia studiului pentru cine vrea și are capacitatea să înțeleagă.
-
dapsays:dap, am scris mai jos cat de “buna” e metodologia si mai ales interpretarea rezultatelor.
-
Societatea_civilasays:Probabil ati facut statistica pe cei care au fost la paradele lui Șpriț. Comantariile insa vos spune adevărul dacă nu le moderați după bunul plac. Orasul se conduce din inertie.
Nelusays:Trei din patru timișoreni consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție bună. Traficul și parcările, în continuare nesatisfăcătoare.
La acest sondaj au participat in total 4 persoane: Latcau, Romocean, Militaru si un cetatean de pe strada !
PS pentru slugile usriste active pe online: sunt sugeranist, ma duc CG, tunelurile dacice, sunt putinist…
dapsays:dap, cam asa se face cand vrei sa ajungi neaparat la niste anume concluzii, iti bati joc de esantionare, de metoda de culegere a datelor si de perioada, apoi si aduci din condei concluziile. Bravo, UVT, esti… “TOP”, ca de fiecare data, deja ai o traditie in astfel de “analize” si “concluzii” care fac cu bolta pe ea stiinta.
CRITICĂ METODOLOGICĂ ȘI DE INTERPRETARE
Barometrul Calității Vieții în Timișoara 2025
1. Designul cercetării și perioada de culegere a datelor
Studiul este un sondaj sociologic transversal, dar datele au fost culese pe o perioadă foarte extinsă, iunie–noiembrie 2025. Pentru un barometru de percepții, acest interval este problematic, deoarece rezultatele nu surprind o stare socială unitară, ci agregă răspunsuri provenite din contexte temporale diferite. În această perioadă pot apărea variații sezoniere (vară vs. toamnă), modificări economice, evenimente locale sau schimbări de dispoziție colectivă care influențează semnificativ percepțiile asupra calității vieții, infrastructurii sau optimismului general.
Lipsa raportării distribuției respondenților pe luni și absența oricărei analize a efectelor de perioadă limitează capacitatea de interpretare. Compararea rezultatelor cu ediția 2024 este fragilă în acest context, deoarece nu este clar dacă perioadele de culegere sunt comparabile și nici dacă diferențele observate reflectă schimbări reale sau variații contextuale și sezoniere.
2. Metoda mixtă de culegere: online și față în față
Utilizarea unei metode mixte de culegere este legitimă, însă în acest studiu reprezintă una dintre principalele surse potențiale de bias. Componenta online este, prin natura sa, dependentă de auto-selecție și favorizează participarea persoanelor tinere, cu nivel educațional mai ridicat și competențe digitale. Componenta față în față tinde, de regulă, să includă mai mulți vârstnici și persoane cu acces digital limitat.
Raportul nu prezintă nicio analiză comparativă între respondenții online și cei față în față, nici pe vârstă, nici pe nivel de studii, nici pe tiparele de răspuns. În absența acestei analize, nu poate fi exclus faptul că unele rezultate agregate – precum optimismul privind direcția orașului, satisfacția față de spațiile publice, atitudinile față de imigrație sau nivelul de implicare civică – sunt influențate disproporționat de profilul socio-demografic al respondenților online.
În contextul unei culegeri întinse pe șase luni, există și riscul ca cele două moduri de culegere să fi fost utilizate în perioade diferite, amplificând efectele de mod prin efecte de perioadă.
3. Structura eșantionului: vârstă și nivel de studii
Deși raportul prezintă distribuții pe grupe de vârstă și pe niveluri de educație, nu este demonstrat explicit că structura eșantionului corespunde structurii reale a pop.ulației adulte a municipiului Timișoara. Nu este prezentată nicio comparație cu date oficiale (INS, recensământ), iar utilizarea eventualelor ponderi de corecție nu este menționată.
Stratificarea declarată pe gen și vârstă nu este însoțită de o validare empirică a rezultatului final al eșantionării. În cazul nivelului de studii, incertitudinea este și mai mare, având în vedere caracterul universitar al orașului și corelația puternică dintre educație și participarea online. Fără o demonstrație clară a alinierii la structura reală a pop.ulației, concluziile generale riscă să reflecte mai degrabă percepțiile grupurilor mai tinere și mai educate decât ale pop.ulației adulte în ansamblu.
4. Analiza pe cartiere și sub-eșantioane
Analiza la nivel de cartier reprezintă un punct forte al studiului, însă lipsa informațiilor privind dimensiunea sub-eșantioanelor și distribuția lor temporală limitează robustețea concluziilor teritoriale. Diferențele între cartiere sunt prezentate descriptiv, fără intervale de încredere sau teste de semnificație, ceea ce face dificilă evaluarea caracterului lor structural versus aleator.
Într-un studiu cu culegere prelungită, există riscul ca anumite cartiere să fie supra-reprezentate într-o anumită etapă a culegerii, influențând rezultatele locale fără ca acest lucru să fie vizibil în raportare.
5. Marja de eroare și precizia estimărilor
Marja de eroare de aproximativ ±2% este matematic plauzibilă pentru un eșantion de dimensiunea celui utilizat, în condițiile unui eșantion probabilistic simplu și ale unei culegeri într-un singur moment. În cazul de față, însă, metoda mixtă, componenta online parțial non-probabilistică și intervalul lung de culegere introduc surse suplimentare de incertitudine care nu sunt captate de marja de eroare clasică.
Marja declarată poate fi considerată orientativă doar pentru estimările generale la nivel agregat și nu poate fi extinsă fără rezerve asupra analizelor pe subgrupuri (vârstă, studii, cartiere), unde eroarea reală este semnificativ mai mare. Lipsa acestei clarificări poate induce o supraevaluare a preciziei rezultatelor.
6. Instrumentul de cercetare și nivelurile de analiză
Chestionarul combină evaluări ale vieții personale, evaluări ale orașului și afirmații normative privind ce este „important” pentru cetățeni. Aceste niveluri sunt distincte sociologic, însă în interpretare sunt adesea tratate împreună. De asemenea, nu sunt raportate informații privind validarea scalelor sau consistența internă a indicatorilor utilizați, ceea ce slăbește soliditatea comparațiilor în timp.
7. Interpretarea rezultatelor
Rezultatele indică o disonanță clară între percepția direcției generale a orașului și deteriorarea percepției asupra calității vieții personale. Această tensiune este sociologic semnificativă, dar este tratată mai degrabă ca o constatare secundară, nu ca un rezultat central.
Utilizarea frecventă a termenilor „trend”, „creștere” sau „declin” este problematică în absența testelor de semnificație și a controlului temporal, mai ales într-un studiu cu culegere extinsă. Îmbunătățirile relative sunt adesea prezentate ca progres general, deși nivelurile absolute de satisfacție rămân scăzute în domenii precum traficul, starea drumurilor, spitalele, siguranța publică și serviciile sociale.
Evaluările privind mediul înconjurător sunt eterogene, iar accentul pus pe mulțumirea generală atenuează nemulțumirile clare legate de calitatea aerului, c.urățenie și apa de la robinet. Analiza teritorială evidențiază probleme rec.urente, precum lipsa loc.urilor de parcare și deficitul de facilități sportive și culturale, dar aceste constatări nu sunt integrate coerent în concluziile generale.
8. Concluzie generală
Studiul oferă o bază de date amplă și relevantă pentru înțelegerea percepțiilor urbane din Timișoara, însă interpretarea rezultatelor depășește uneori limitele impuse de designul metodologic. Metoda mixtă de culegere, probabilitatea supra-reprezentării tinerilor și a persoanelor cu nivel educațional ridicat, lipsa unei validări explicite a structurii eșantionului pe vârstă și studii, precum și culegerea prelungită a datelor introduc un grad de incertitudine care nu este reflectat adecvat în concluzii.
Formulările agregate și optimiste tind să estompeze diferențele interne, tensiunile și vulnerabilitățile structurale identificate în date. O interpretare mai prudentă ar fi trebuit să recunoască explicit aceste limite și să prezinte rezultatele ca o descriere nuanțată a percepțiilor respondenților intervievați, mai degrabă decât ca o imagine definitivă și uniformă a calității vieții în municipiul Timișoara.
Nicusays:Parca suntem orbi cind spunem ca ce se intimpla in Timisoara merge pe drumul bun.Drumuri pline de gropi,lipsa parcari,impozite marite cu 50% peste cele aprobate in tara pentru masini(ex.pentru o masina cu 3456 cm impozitul este 7400 lei chiar daca este si hibrida),consilierii locali aproba tot ce le baga sub nas conducerea primariei.Rusine cum isi bat joc de cetateni.
-
dapsays:
dap, rusine cum isi bat cetatenii joc de ei insisi. Sau poate nu stii cat a fost prezenta la vot.
Pe langa ca metodologia aplicata e aiurea, si multi cetateni raspund pe baza de speranta sau de orgolii prostesti, nu de cum resimt starea generala. Alt rol il joaca disonanta cognitiva care ii impiedica sa-si recunoasca “meritele” in alegerea celor care ar trebui sa administreze orasul si nu pagini de facebook… Pana nu isi vor accepta responsabilitatea si rezultatul, vor continua tot asa.
Observatie: la momentul sondajului maririle de taxe si impozite locale nu erau in vigoare. Nici deszapezirea (de oe facebook) nu avusese loc.
etc etc
Primăria Timișoara și Universitatea de Vest din Timișoara au realizat, și în acest an, studiul deja tradițional intitulat „Barometrul Calității Vieții 2025”. În general, se observă că timișorenii apreciază o creștere a calității vieții în toate aspectele, cu excepția majoră – sănătate. De remarcat, însă, că datele au fost culese în vară, lunile iunie-iulie. La edițiile precedente, prelevarea de date se făcea spre sfârșitul anului.
„Anul acesta, avem creștere aproape pe toate domeniile pe care oamenii au fost intervievați. (…) Putem spune că a crescut calitatea vieții în oraș. Și asta se vede atât în materie de infrastructură, atât în materie de servicii. Ceea ce vedem, însă, este că la nivel de viață personală – și aici mă refer la sănătate, mă refer la locuință – putem observa o ușoară scădere. Cel puțin la nivel de sănătate și starea de sănătate, scăderea este constantă, mică, dar constantă, în ultimii ani”, a declarat Marius Matichescu, coordonatorul studiului.
La fiecare ediție a studiului, întrebarea „vedetă” este „Considerați că orașul se îndreaptă într-o direcție bună”. În 2025, au răspuns pozitiv 74,2% dintre respondenți, un record în această privință. Alții 20% au spus că este una „greșită”, iar restul de 5,8% „nu au știut” să răspundă. Se observă o creștere a optimismului, de la 71,1% în 2024, trend constant din 2021 încoace, când doar puțin peste unul din trei timișoreni credea că orașul se îndreaptă într-o direcție bună.
În general, femeile și tinerii sunt mai optimiști, dar, indiferent de categoria de vârstă, procentajul „verde” este de peste 70%.
Pentru prima dată în patru ani, majoritatea respondenților (52,1%) consideră că și România se îndreaptă într-o direcție bună. Pentru al doilea an la rând, timișorenii sunt optimiști și asupra direcției în care se îndreaptă Europa. Procentajul celor care au răspuns că direcția este bună a crescut la 53,9%.
Majoritatea timișorenilor (53,5%), ca de obicei, consideră că viața lor este aproximativ la fel de bună ca în urmă cu un an. Dar 27,1% consideră că o duc mai bine ca anul trecut. După cum a evidențiat și coordonatorul studiului, tot mai mulți sunt nemulțumiți, însă, de starea de sănătate.
Primăria, printre instituțiile în care timișorenii au cea mai mare încredere
În premieră, anul acesta, sociologii de la UVT au pus respondenții să dea note instituțiilor, în funcție de gradul de încredere pe care îl au în acestea. În top 3 au ieșit companiile private (6,73), Armata (6,57) și Primăria Municipiului Timișoara (6,42). Urmează Biserica (6,24), Președinția (6,05) și Consiliul Județean Timiș (5,9). Justiția Guvernul și Parlamentul, în această ordine, au note între 5,17 și 4,56. Pe ultimul loc sunt partidele politice (4,08).
„Evident că ne bucură că avem o creștere pe toate categoriile de indicatori. Asta arată că direcția în care mergem este cea bună, că timișorenii simt investițiile pe care administrația publică le face. Evident că, în același timp, ne responsabilizează, pentru că acest nivel de încredere a fost câștigat greu. Am pornit de la procente foarte mici pe destul de multe domenii – transport public, curățenie –, unde avem acum creșteri mari raportat la 2021. Asta înseamnă că trebuie să continuăm pe acest drum, pentru că, evident, încrederea se poate pierde foarte ușor. Ceea ce e evident este că este un trend constant, au fost creșteri de 2-3% de la un an la altul. (…)
Evident că trebuie să îmbunătățim curățenia, pentru că e un aspect foarte important pentru Timișoreni. Este evident că trebuie să îmbunătățim transportul public – chiar dacă avem o creștere de la 30%, în 2021, la 50%, acum –, pentru că, în același timp, o nemulțumire majoră este legată de trafic. (…) Cea mai mare preocupare rămâne în continuare traficul, starea drumurilor, tot ce ține de mobilitate”, a explicat viceprimarul Paula Romocean.
Potrivit studiului, pe partea de infrastructură, traficul auto este, în continuare, cea mai mare problemă a orașului – 66,5% dintre respondenți fiind parțial sau total nemulțumiți. Urmează transportul feroviar (43,4%) și trotuarele (33,2%). Printre domeniile remarcate pozitiv de timișoreni au fost spațiile verzi, transportul în comun și accesul la magazine. Majoritatea (59,3%) folosesc în continuare mașina personală, însă au crescut procentajele celor care apelează la transportul în comun (52,9%), taxi/Uber (31,7%) și bicicleta (17,8%).
Ca servicii publice, cele de ordine publică, cele sociale și spitalele sunt cele care îi nemulțumesc pe timișoreni cel mai mult, unul din trei răspunzând negativ. De partea cealaltă, liceele și școlile ar fi capitolele de top.
La nivel de cartier, însă, de departe cea mai mare problemă e lipsa locurilor de parcare, mai puțin de jumătate dintre timișoreni (43,1%) fiind mulțumiți. Evenimentele culturale (45,4%) și facilitățile sportive (47,2%) sunt alte probleme. Legătura cu vecinii, însă, e cea mai satisfăcătoare – 91%. Dintre respondenți, 64,3% se declară mulțumiți de calitatea aerului; 65,7% – de gradul de curățenie; 66,8% – de calitatea apei de la robinet; 74% – de spațiile verzi; 81% – de liniște.
Altfel, peste jumătate dintre respondenți consideră că este greu să îți găsești o locuință la un preț bun, opiniile despre presa locală sunt împărțite și doar un sfert dintre timișoreni consideră că imigranții nu sunt bine integrați.
La,chestionarul care a stat la baza studiului au răspuns 2.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani din oraș. Marja de eroare este de ±2%. Datele au fost colectate atât față în față (1.319 respondenți), cât și online (1.192 respondenți). Barometrul Calității Vieții 2025 este disponibil în integralitate AICI.
Vă amintim, și în studiu lansat anul trecut pentru 2024, timișorenii își percepeau orașul ca fiind pe drumul cel bun, doar că dincolo de optimism viața de zi cu zi e marcată de câteva probleme legate de trafic, sănătate și infrastructură deficitară. Era relevată și lipsa de toleranță față de minorități – fie că vorbim de cele sexuale sau de imigranți.
Știrea pe scurt
Studiul „Barometrul Calității Vieții 2025”, realizat de Primăria Timișoara și UVT, arată o creștere generală a satisfacției timișorenilor față de viața în oraș, cu record de optimism privind direcția în care se îndreaptă Timișoara. Majoritatea apreciază investițiile în infrastructură și servicii, iar Primăria se află în topul instituțiilor în care cetățenii au cea mai mare încredere.
Pe de altă parte, sănătatea rămâne principala zonă de nemulțumire, cu o scădere constantă a percepției în ultimii ani. Traficul, starea drumurilor și lipsa locurilor de parcare continuă să fie cele mai mari probleme, în timp ce nemulțumiri importante apar și în zona serviciilor medicale și a ordinii publice.
Trimite articolul
Crissays:Care este directia buna? Toata industria se duce in jos, fabricile (a se vedea SPUMOTIM, AEM) sunt inchise si puse la pamant, invatamanul e vai mama lui (a se vedea scandalurile), oamenii devin mai rai unii cu altii….batai, crime….
DECI care este directia buna? Ca se fac mai multe parcari cu plata? CRESTEREA TAXELOR?
-
corinasays:
Nu te uiti in directia corecta .” Fabricile” sunt in afara orasuluui.Invatamantul merge inainte in continuare ,iar oamenii sunt ca peste tot .
-
Crissays:
care mai sunt in afara orasului? AEM s-a mutat in afara orasului? Spumotim s-a mutat sau a fost distrus? Multe firme straine dau afara pe capete… unde vezi directia buna? poate la stat…marirea taxelor…
-
ionsays:
aem e mort ca romanasii au furat tot ce se putea
spumotim e mort ca n-au fost in stare sa adapteze biznisu la vremurile actuale.si totusi, ce treaba au afacerile private sau invatamantul cu primaria?
-
-
Unu din Banatsays:Auleo nu ii aratati la domn profesor Robu articolul asta.
-
Loresays:
Oricum nu il crede nimeni. Articol obisnuit, sa ne arate ce norocosi suntem ca il avem pe Fritz primar.
-
Dansays:
Nici nu este necesar să creadă nimeni nimic, tot ce trebuie să știți s-a întâmplat deja de două ori la vot, și se va întâmpla și data viitoare.
-
dandansays:
dap. știm deja ce s-a întâmplat. manevre cu vizele de flotant. timișorenii au votat în majoritate cu robu
-
-
addisays:Aia patru fiind toti angajati in primarie. Mai intrebati si pe altii ..
-
And1says:
E explicată în articol metodologia studiului pentru cine vrea și are capacitatea să înțeleagă.
-
dapsays:
dap, am scris mai jos cat de “buna” e metodologia si mai ales interpretarea rezultatelor.
-
Societatea_civilasays:Probabil ati facut statistica pe cei care au fost la paradele lui Șpriț. Comantariile insa vos spune adevărul dacă nu le moderați după bunul plac. Orasul se conduce din inertie.
Nelusays:Trei din patru timișoreni consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție bună. Traficul și parcările, în continuare nesatisfăcătoare.
La acest sondaj au participat in total 4 persoane: Latcau, Romocean, Militaru si un cetatean de pe strada !
PS pentru slugile usriste active pe online: sunt sugeranist, ma duc CG, tunelurile dacice, sunt putinist…
dapsays:dap, cam asa se face cand vrei sa ajungi neaparat la niste anume concluzii, iti bati joc de esantionare, de metoda de culegere a datelor si de perioada, apoi si aduci din condei concluziile. Bravo, UVT, esti… “TOP”, ca de fiecare data, deja ai o traditie in astfel de “analize” si “concluzii” care fac cu bolta pe ea stiinta.
CRITICĂ METODOLOGICĂ ȘI DE INTERPRETARE
Barometrul Calității Vieții în Timișoara 2025
1. Designul cercetării și perioada de culegere a datelor
Studiul este un sondaj sociologic transversal, dar datele au fost culese pe o perioadă foarte extinsă, iunie–noiembrie 2025. Pentru un barometru de percepții, acest interval este problematic, deoarece rezultatele nu surprind o stare socială unitară, ci agregă răspunsuri provenite din contexte temporale diferite. În această perioadă pot apărea variații sezoniere (vară vs. toamnă), modificări economice, evenimente locale sau schimbări de dispoziție colectivă care influențează semnificativ percepțiile asupra calității vieții, infrastructurii sau optimismului general.
Lipsa raportării distribuției respondenților pe luni și absența oricărei analize a efectelor de perioadă limitează capacitatea de interpretare. Compararea rezultatelor cu ediția 2024 este fragilă în acest context, deoarece nu este clar dacă perioadele de culegere sunt comparabile și nici dacă diferențele observate reflectă schimbări reale sau variații contextuale și sezoniere.
2. Metoda mixtă de culegere: online și față în față
Utilizarea unei metode mixte de culegere este legitimă, însă în acest studiu reprezintă una dintre principalele surse potențiale de bias. Componenta online este, prin natura sa, dependentă de auto-selecție și favorizează participarea persoanelor tinere, cu nivel educațional mai ridicat și competențe digitale. Componenta față în față tinde, de regulă, să includă mai mulți vârstnici și persoane cu acces digital limitat.
Raportul nu prezintă nicio analiză comparativă între respondenții online și cei față în față, nici pe vârstă, nici pe nivel de studii, nici pe tiparele de răspuns. În absența acestei analize, nu poate fi exclus faptul că unele rezultate agregate – precum optimismul privind direcția orașului, satisfacția față de spațiile publice, atitudinile față de imigrație sau nivelul de implicare civică – sunt influențate disproporționat de profilul socio-demografic al respondenților online.
În contextul unei culegeri întinse pe șase luni, există și riscul ca cele două moduri de culegere să fi fost utilizate în perioade diferite, amplificând efectele de mod prin efecte de perioadă.
3. Structura eșantionului: vârstă și nivel de studii
Deși raportul prezintă distribuții pe grupe de vârstă și pe niveluri de educație, nu este demonstrat explicit că structura eșantionului corespunde structurii reale a pop.ulației adulte a municipiului Timișoara. Nu este prezentată nicio comparație cu date oficiale (INS, recensământ), iar utilizarea eventualelor ponderi de corecție nu este menționată.
Stratificarea declarată pe gen și vârstă nu este însoțită de o validare empirică a rezultatului final al eșantionării. În cazul nivelului de studii, incertitudinea este și mai mare, având în vedere caracterul universitar al orașului și corelația puternică dintre educație și participarea online. Fără o demonstrație clară a alinierii la structura reală a pop.ulației, concluziile generale riscă să reflecte mai degrabă percepțiile grupurilor mai tinere și mai educate decât ale pop.ulației adulte în ansamblu.
4. Analiza pe cartiere și sub-eșantioane
Analiza la nivel de cartier reprezintă un punct forte al studiului, însă lipsa informațiilor privind dimensiunea sub-eșantioanelor și distribuția lor temporală limitează robustețea concluziilor teritoriale. Diferențele între cartiere sunt prezentate descriptiv, fără intervale de încredere sau teste de semnificație, ceea ce face dificilă evaluarea caracterului lor structural versus aleator.
Într-un studiu cu culegere prelungită, există riscul ca anumite cartiere să fie supra-reprezentate într-o anumită etapă a culegerii, influențând rezultatele locale fără ca acest lucru să fie vizibil în raportare.
5. Marja de eroare și precizia estimărilor
Marja de eroare de aproximativ ±2% este matematic plauzibilă pentru un eșantion de dimensiunea celui utilizat, în condițiile unui eșantion probabilistic simplu și ale unei culegeri într-un singur moment. În cazul de față, însă, metoda mixtă, componenta online parțial non-probabilistică și intervalul lung de culegere introduc surse suplimentare de incertitudine care nu sunt captate de marja de eroare clasică.
Marja declarată poate fi considerată orientativă doar pentru estimările generale la nivel agregat și nu poate fi extinsă fără rezerve asupra analizelor pe subgrupuri (vârstă, studii, cartiere), unde eroarea reală este semnificativ mai mare. Lipsa acestei clarificări poate induce o supraevaluare a preciziei rezultatelor.
6. Instrumentul de cercetare și nivelurile de analiză
Chestionarul combină evaluări ale vieții personale, evaluări ale orașului și afirmații normative privind ce este „important” pentru cetățeni. Aceste niveluri sunt distincte sociologic, însă în interpretare sunt adesea tratate împreună. De asemenea, nu sunt raportate informații privind validarea scalelor sau consistența internă a indicatorilor utilizați, ceea ce slăbește soliditatea comparațiilor în timp.
7. Interpretarea rezultatelor
Rezultatele indică o disonanță clară între percepția direcției generale a orașului și deteriorarea percepției asupra calității vieții personale. Această tensiune este sociologic semnificativă, dar este tratată mai degrabă ca o constatare secundară, nu ca un rezultat central.
Utilizarea frecventă a termenilor „trend”, „creștere” sau „declin” este problematică în absența testelor de semnificație și a controlului temporal, mai ales într-un studiu cu culegere extinsă. Îmbunătățirile relative sunt adesea prezentate ca progres general, deși nivelurile absolute de satisfacție rămân scăzute în domenii precum traficul, starea drumurilor, spitalele, siguranța publică și serviciile sociale.
Evaluările privind mediul înconjurător sunt eterogene, iar accentul pus pe mulțumirea generală atenuează nemulțumirile clare legate de calitatea aerului, c.urățenie și apa de la robinet. Analiza teritorială evidențiază probleme rec.urente, precum lipsa loc.urilor de parcare și deficitul de facilități sportive și culturale, dar aceste constatări nu sunt integrate coerent în concluziile generale.
8. Concluzie generală
Studiul oferă o bază de date amplă și relevantă pentru înțelegerea percepțiilor urbane din Timișoara, însă interpretarea rezultatelor depășește uneori limitele impuse de designul metodologic. Metoda mixtă de culegere, probabilitatea supra-reprezentării tinerilor și a persoanelor cu nivel educațional ridicat, lipsa unei validări explicite a structurii eșantionului pe vârstă și studii, precum și culegerea prelungită a datelor introduc un grad de incertitudine care nu este reflectat adecvat în concluzii.
Formulările agregate și optimiste tind să estompeze diferențele interne, tensiunile și vulnerabilitățile structurale identificate în date. O interpretare mai prudentă ar fi trebuit să recunoască explicit aceste limite și să prezinte rezultatele ca o descriere nuanțată a percepțiilor respondenților intervievați, mai degrabă decât ca o imagine definitivă și uniformă a calității vieții în municipiul Timișoara.
Nicusays:Parca suntem orbi cind spunem ca ce se intimpla in Timisoara merge pe drumul bun.Drumuri pline de gropi,lipsa parcari,impozite marite cu 50% peste cele aprobate in tara pentru masini(ex.pentru o masina cu 3456 cm impozitul este 7400 lei chiar daca este si hibrida),consilierii locali aproba tot ce le baga sub nas conducerea primariei.Rusine cum isi bat joc de cetateni.
-
dapsays:
dap, rusine cum isi bat cetatenii joc de ei insisi. Sau poate nu stii cat a fost prezenta la vot.
Pe langa ca metodologia aplicata e aiurea, si multi cetateni raspund pe baza de speranta sau de orgolii prostesti, nu de cum resimt starea generala. Alt rol il joaca disonanta cognitiva care ii impiedica sa-si recunoasca “meritele” in alegerea celor care ar trebui sa administreze orasul si nu pagini de facebook… Pana nu isi vor accepta responsabilitatea si rezultatul, vor continua tot asa.
Observatie: la momentul sondajului maririle de taxe si impozite locale nu erau in vigoare. Nici deszapezirea (de oe facebook) nu avusese loc.
etc etc
Danisays:Oare FRITZ stie ca exista Calea Urseni in Timișoara??
Source URL: https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/trei-din-patru-timisoreni-considera-ca-orasul-se-indreapta-intr-o-directie-buna-traficul-si-parcarile-in-continuare-nesatisfacatoare-2218084/
Citiți principiile noastre de moderare aici!