<div><span style=”font-weight: bold;”>Asistăm de peste 31 ani la o incapacitate guvernamentală crasă de a oferi soluții serioase pentru milioane de emigranți români la întoarcerea acasă din pribegie. Cred că este iluzoriu să mai aștepți ca statul român să poată gândi o ofertă atractivă pentru emigrantul român. Cred că soluțiile trebuie să provină de la noi, oameni de rând, și nu de la stat. Pe deviza ajută-te singur, voi încerca astăzi să schematizez un decalog antreprenorial al unui emigrant român la întoarcerea acasă în satul românesc, care și-ar propune să devină propriul stăpân.</span></div> <div><br /> </div> <div>Care sunt cele 10 greșeli/păcate clasice pe care le face cu banii săi un emigrant român când se întoarce în satul de unde a plecat?</div> <div><br /> </div> <div>• Investește banii în tractoare și utilaje agricole;</div> <div>• Investește banii în animale;</div> <div>• Investește banii în grajduri și construcții agricole (hangare etc…);</div> <div>• Arendează sau concesionează teren agricol;</div> <div>• Realizează producții chimizate;</div> <div>• Vinde materie brută agricolă (animal pe picior, lapte, cartof, grâu etc…);</div> <div>• Vinde la intermediari (samsari);</div> <div>• Vinde en gros;</div> <div>• Acțiunea de vânzare o face bărbatul;</div> <div>• Nu are o minimă pregătire de bază în afaceri.</div> <div><br /> </div> <div>Care sunt cele 10 reguli/porunci pentru un emigrant care și-ar propune să câștige un venit net lunar de minimum 2000 de euro dintr-o afacere proprie agroalimentară în satul românesc?</div> <div><br /> </div> <div>• Să investească banii într-un atelier de procesare de 30-80 m2 (maximum 10.000 euro pe sistem euro container de 30 m 2) carne, legume/fructe, cereale etc… ;</div> <div>• Să cumpere materie brută;</div> <div>• Să proceseze doar materie brută din soiuri, rase și/sau populații rustice;</div> <div>• Să realizeze produse certificate (ecologic, tradițional, etic, montan);</div> <div>• Să vândă direct la consumatori (la domiciliu, la locul de muncă, în magazine proprii, în fermă) alimente (5-10 tone/an);</div> <div>• Să vândă alimente personalizate;</div> <div>• Să vândă la gramaje mici (50-300 g) ;</div> <div>• Să vândă în extra-sezon (ex.brânză: între Sfântul Dumitru și Sfântul Gheorghe);</div> <div>• Vânzarea să fie făcută de stăpâna fermei (nu de către angajați);</div> <div>• Să închirieze camere fără să aibă nevoie de firmă ( Declarația unică 212);</div> <div>Să-și legalizeze la DSV, bucătăria ca PGL (Punct Gastronomic Local) fără nici o altă investiție</div>