Preotul Ionel Constantin Maloș a fost eliberat din funcția de protopop de Rădăuți. Decizia a fost luată în cursul zilei de miercuri, 28 ianuarie, de către Consiliul Eparhial, la propunerea IPS Calinic, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

Hotărârea a fost luată după ce o înregistrare efectuată de pr. Maloș în cadrul unei ședințe a Consiliului Eparhial a fost publicată de primarul Rădăuțiului, Bogdan Loghin, pe o rețea de socializare. În acea înregistrare arhiepiscopul Calinic a avut reacții critice, unele chiar discutabile, la adresa primarului Bogdan Loghin.

Astfel că, după decizia de revocare din funcție, părintele Ionel Constantin Maloș a explicat cum s-au desfășurat lucrurile, încă din 2022, când PS Damaschin Dorneanul, episcopul vicar al ASR, a readus în discuție intenția din 2010 de a construi o grădiniță a bisericii la Rădăuți, pe modelul celei de la „Sfântul Ioan”.

Cronologia evenimentelor și a demersurilor înfăptuite… sau … de la intenții bune la greșeli complicate

„Cred că aproximativ prin anii 2010 au apărut în zona Rădăuților, sau cel puțin atunci am auzit eu pentru prima dată despre primele discuții legate de înființarea unei grădinițe a bisericii, ca o replicare a ceea ce deja se întâmpla în Suceava, unde luase ființă de prin anul 2005 Grădinița Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, aflată în grija directă a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Totul a rămas doar la stadiul de discuție din motive pe care prea puțin îmi sunt cunoscute.

În primăvara anului 2022, cu prilejul unor slujiri în zonă, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a redeschis subiectul, de această dată mult mai curajos, atât cu domnul primar al Municipiului Rădăuți, cât și cu domnul primar al Orașului Siret, existând la acel moment informații că s-ar fi putut accesa fonduri în acest sens prin CNI, fiindu-ne necesar terenul. Schimbările post pandemice și începutul războiului din Ucraina au complicat lucrurile, axa de finanțare nemaifiind lansată.

La începutul anului 2024, în ședința Adunării Eparhiale din data de 27 ianuarie, în calitatea sa de membru mirean al acesteia, domnul Bogdan Andrei Loghin, primarul Municipiului Rădăuți, a ridicat problema necesității implicării bisericii în educația copiilor și a tinerilor, afirmând atunci că acest lucru este necesar și de folos mai cu seamă în zonele unde alte confesiuni desfășoară deja acest tip de activități la un nivel destul de ridicat. Subiectul a mai fost discutat ulterior într-o întâlnire pe care am avut-o la sediul Primăriei Rădăuți, convenind cu domnul primar să încercăm identificarea unor soluții în vederea implementării de astfel de proiecte, neavând atunci creionată clar ideea construirii unui edificiu educațional.

În data de 11 septembrie 2024, aflând despre demersurile inițiate de comunitatea penticostală din Rădăuți în vederea construirii unui campus școlar confesional, l-am contactat pe domnul primar și am stabilit o întâlnire de urgență, imediat după ce domnia sa a ieșit de la vernisajul unei expoziții desfășurat la Galeriile de Artă din Rădăuți. Am purtat pe această temă o discuție de aproape jumătate de oră, în interiorul Catedralei din Rădăuți, aflată vis-a-vis de galerie.

În cadrul acestei discuții, domnul primar mi-a confirmat informațiile pe care le aveam, detaliindu-mi stadiul demersurilor comunității penticostale și pașii care vor trebui urmați până la obținerea unui teren, propunându-mi totodată și varianta de a încerca să inițiem și noi demersuri specifice în vederea solicitării unei suprafețe de teren limitrofă celei în discuție pentru penticostali, fie prin extinderea ariei respective, fie prin înjumătățirea ei. Aflând că penticostalii au deja buget alocat acestui proiect și cunoscând atât posibilitățile noastre financiare, cât și prioritățile deja stabilite, am refuzat, încă din cadrul acestei discuții incipiente, varianta de a intra într-o concurență nejustificată într-un astfel de proiect.

Deși nu are legătură directă cu subiectul, aș menționa aici și faptul că, recitind conversațiile pe WhatsApp pe care le-am purtat cu domnul primar Loghin, am găsit un scurt dialog și clipul video al ședinței extraordinare a Consiliului Local al Municipiului Rădăuți din data de 5 decembrie 2024, în cadrul căreia domnul Traian Andronachi, pe atunci în calitate de consilier local, a fost singurul care a adus obiecții în privința schimbării denumirii străzii Grânelor din Rădăuți în Strada Episcop Gherasim Putneanul”, a explicat preotul Ionel Constantin Maloș.

Penticostalii au făcut proiecte, în timp ce ortodocșii au așteptat „să cadă din cer”

Prin luna iunie 2025, lucrurile au început să se complice pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și asta pentru că reprezentanții bisericii penticostale Maranata au început să facă pași concreți în vedrea obținerii terenului necesar construirii unui complex școlar.

„Discuțiile pe tema alocării unui teren pentru un proiect educațional confesional în Rădăuți s-au reaprins în mijlocul lunii iunie 2025, când în mapa de ședință a consilierilor locali a apărut cererea Bisericii Penticostale Maranata din Rădăuți pentru atribuirea în folosință gratuită a unei suprafețe de 3 ha de teren necesar construirii unui centru educațional. La această cerere au fost anexate și câteva planșe de arhitectură din care se putea deduce clar că respectivul centru educațional a fost proiectat pe suprafața de teren despre care am discutat cu domnul primar în septembrie 2024, teren aflat în partea de nord a Municipiului Rădăuți, tangențial cu inelul de centură al localității.

Aflând despre acest aspect, fără a mai purta vreo discuție cu domnul primar, împreună cu părintele consilier al Sectorului Învățământ, Ionuț Isopescu, l-am informat pe Înaltpreasfințitul Părinte Calinic și am cerut binecuvântare pentru a redacta și înainta în numele Arhiepiscopiei o solicitare către Consiliul Local al Municipiului Rădăuți și către domnul primar, rugându-i a analiza posibilitatea alocării unei suprafețe de 3 ha teren pe raza Municipiului Rădăuți, în vederea edificării unui campus educațional care să deservească întreaga zonă de nord a județului Suceava.

Această solicitare a fost înregistrată la Primăria Municipiului Rădăuți cu numărul 10151 din data de 25.06.2025 și a fost supusă atenției membrilor Consiliului Local al Municipiului Rădăuți în cadrul ședinței ordinare din data de 26 iunie 2025, la capitolul Diverse, pe motiv că adresa a ajuns după ce mapele de ședință erau deja înaintate spre analiză și nu a fost susținută de niciun alt document.

Prin adresa de răspuns nr. 10151 din 29.07.2025 a Primăriei Rădăuți, înregistrată la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților cu nr. 4348 din 29.07.2025, se face precizarea că solicitarea a fost prezentată și supusă dezbaterii în ședința Consiliului Local din data de 26 iunie 2025 la rubrica Diverse, punctul 6, anexându-se pentru conformitate și procesul-verbal de ședință în formă integrală”, a adăugat pr. Ionel Constantin Maloș.

Viceprimarul Adi Jecalo a lansat oferta: 7 hectare de teren în Rădăuți pentru Arhiepiscopia Sucevei

Părintele Maloș a relatat că, după discuțiile din ședința Consiliului Local, într-un cadru restrâns, viceprimarul municipiului Rădăuți, Adi Jecalo, i-a spus că unitatea administrativ teritorială mai dispune de o suprafață generoasă de teren, de vreo 7 hectare, pe care ar putea-o încredința Arhiepiscopiei, dacă ar fi îndeplinite toate condițiile legale.

„Anterior emiterii acestei adrese de răspuns, subiectul a fost discutat în seara zilei de 29 iunie 2025, în trapeza Mănăstirii Bogdana, după Procesiunea cu Moaștele Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți, de către mine cu domnul viceprimar Adi Jecalo, cu domnul secretar Marinică Sofroni și cu alți patru sau cinci consilieri locali atât din cadrul PNL, cât și din cadrul PSD, fiind exprimată unanim deschiderea și disponibilitatea pentru alocarea unei suprafețe generoase de teren în scopul solicitat, după îndeplinirea formalităților necesare.

Mai mult decât atât, domnul viceprimar a și dat câteva detalii despre locația care ar putea fi pusă la dispoziția Arhiepiscopiei, explicând și contextul favorabil ducerii la îndeplinire a procedurilor. S-a făcut referire la o suprafață de teren de aproximativ 7 ha care a fost scoasă din categoria de folosință pășuni cu ceva timp în urmă, existând intenția ca acolo să se fi construit un complex sportiv printr-un proiect finanțat de CNI, care însă nu a mai putut fi implementat.

De la transmiterea adresei sus-menționate și până în data de 15 decembrie 2025, atunci când au început dezbaterile pe comisii ale proiectelor de pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Local Rădăuți ce urma să aibă loc în data de 18 decembrie, nu am mai purtat cu nimeni niciun fel de discuție referitoare la acest subiect.

În cadrul ședinței Consiliului Local din data de 18 decembrie a fost discutată cererea Bisericii Maranata, nefiind aprobată atunci, ci solicitându-se amânarea discuțiilor și a votului. După cum rezultă din înregistrarea video a acestei ședințe, cât și din informațiile pe care le dețin, s-a amintit doar în cadrul discuțiilor de solicitarea Arhiepiscopiei, propunându-se ca punerea la dispoziție a terenurilor solicitate în același scop, cel al construirii de centre educaționale, să se facă concomitent.

În ziua de 24 decembrie 2025 am fost anunțat că se va relua discuția cu terenul pentru Biserica Maranata în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Local Rădăuți din data de 29 decembrie 2025.

În urma discuțiilor aprinse, dar firești, proiectul a trecut cu majoritate simplă, fiind vorba de punere la dispoziție sub formă de folosință gratuită și nu de înstrăinare de patrimoniu.

Și de această dată s-a amintit de solicitarea Arhiepiscopiei, specificându-se de către domnul primar că nu au fost concretizate demersuri în această direcție, însă exprimându-se încă o dată deschiderea pentru a veni în sprijinul oricui are intenții bune pentru comunitatea locală rădăuțeană”, a explicat pr. Maloș.

Sărbători tensionate la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

„La scurt timp după încheierea ședinței de Consiliu Local, domnul primar a postat pe contul personal de Facebook un mesaj prin care dădea de înțeles că aprobarea hotărârii de dare în folosință către Biserica Maranata a 3 ha de teren pentru construirea unui centru educațional este o mare reușită pentru Rădăuți, apreciind laudativ activitatea și implicarea comunității penticostale în viața socială a orașului.

Această postare și implicit hotărârea din spatele ei au stârnit numeroase discuții, nemulțumiri, reproșuri și luări de poziție, în special în mediul online, în presă, cât și în mica urbe rădăuțeană.

Printre aceste nemulțumiri s-au numărat și câteva exprimate direct către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, fie prin adresa de e-mail a cabinetului arhiepiscopal, fie prin rubrica Răspunsul Ierarhului, abordări cărora s-a încercat să se răspundă în conformitate cu informațiile cunoscute la momentul respectiv.

În seara zilei de 29 decembrie 2025 am intrat în posesia întregii documentații ce a stat la baza proiectului de hotărâre a Consiliului Local, iar în urma analizei mi-au fost lămurite câteva chestiuni legate de procedura care s-a făcut de către Biserica Maranata în vederea obținerii dreptului de folosință gratuită pentru terenul aflat în discuție.

În ziua de 30 decembrie 2025 am fost sunat de către părintele consilier Viorel Ilișoi, care m-a întrebat ce știu despre situație, spunându-mi că a vorbit cu mai multe persoane în legătură cu subiectul și că sunt deja doi membri ai Adunării Eparhiale care iau în calcul să ceară demisia primarului Bogdan Loghin din acest for decizional al eparhiei. În cadrul acestei discuții telefonice am convenit cu părintele consilier ca imediat după sărbători să analizăm situația în detaliu și să încercăm să facem demersurile necesare pentru a putea susține solicitarea Arhiepiscopiei în vederea obținerii unei suprafețe de teren egale sau mai mari de 3 ha de la Primăria Rădăuți în scopul propus inițial.

Tot pe 30 decembrie 2025 am fost atenționat de către un prieten că pe contul personal de Facebook al domnului Florin Filipov, un personaj din Rădăuți cunoscut pentru implicarea sa activă în disputele de pe rețelele de socializare, însă neafiliat oficial politic, ar fi apărut o postare în care domnia sa își exprima nemulțumirea și revolta față de hotărârea Consiliului Local Rădăuți, fiind atașată acestei postări solicitarea nr. 4348 din 25.06.2025 a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în format PDF. Între timp am aflat și că acest personaj a fost primul care a sesizat și pe Răspunsul Ierarhului nemulțumirea sa și a celor pe care se erijase să îi reprezinte față de această hotărâre. Am căutat numărul de telefon al domniei sale, l-am sunat și respectuos l-am rugat să retragă această postare integral sau măcar să șteargă documentul, întrucât acesta era o adresă interinstituțională și, indiferent de modul în care a intrat în posesia ei, nu este potrivit să fie postată pe un cont de socializare personal. Purtând o discuție mai amplă și explicându-i contextul situației, domnul Filipov a înțeles și a acceptat să șteargă integral postarea, cerându-și scuze pentru tensionarea inutilă a lucrurilor. Din informațiile pe care le am, în cursul aceleiași seri, domnia sa a trimis Preasfințitului Părinte Damaschin un mesaj pe WhatsApp în care a reiterat regretul său pentru greșeala pe care i-am imputat-o.

Cred că din acest context se poate vedea clar intenția mea de a nu complica lucrurile inutil”, a adăugat pr. Ionel Maloș.

Prefectul județului și „mâna lui dreaptă”- oameni – cheie

Din această poveste nu lipsește nici prefectul Sucevei, Traian Andronachi, care i-ar fi trimis, prin intermediari, arhiepiscopului Calinic un draft de document pe care „l-ar fi așteptat la Prefectură”.

„După-amiaza zilei de 2 ianuarie 2026 aduce noi valențe subiectului, întrucât, în jurul orei 16.00, am primit pe WhatsApp un mesaj mai amplu, cuprinzând un text, conform capturilor de ecran atașate.

Mărturisesc că am citit mesajul în diagonală doar, însă, văzând adresantul, respectiv Instituția Prefectului, și bunăvoința autorului de a trece numele, demnitatea, dar și însemnul distinctiv în dreptul numelui, pentru cel care trebuia să își asume prin semnătură acest document, am răspuns prompt dialogului lansat, după cum se poate vedea în capturile de ecran.

Acest scurt dialog poate confirma clar poziționarea mea personală în această speță sensibilă, o poziționare firească în virtutea principiilor mele, dar mai cu seamă în virtutea funcției pe care o ocup. Această atitudine categorică a fost determinată, cred, în primul rând de faptul că îi cunoșteam foarte bine pe cei implicați în joc, dar și de faptul că un astfel de demers nu ar fi putut îmbunătăți lucrurile, ci dimpotrivă ar fi complicat contextul pastoral și confesional în zonă, având și un impact social nepotrivit și nedorit.

Intuind gravitatea situației, mi-am propus încă din momentul acestui dialog ca, în dimineața zilei de joi, 8 ianuarie 2026, prima zi de lucru la Centrul Eparhial după perioada sărbătorilor, să ajung la Înaltpreasfințitul și să explic toată situația, încercând ulterior, în conformitate și cu discuția purtată cu părintele consilier Ilișoi, să identificăm variantele de lucru.

Apocalipsa speței a început să își facă simțită prezența mult mai devreme decât prognozam, iar primul semnal care adeverea acest lucru a fost mesajul și ulterior telefonul primit de la Înaltpreasfințitul Părinte Calinic la miezul zilei Ajunului de Bobotează. În urma scurtului dialog purtat cu Înaltpreasfințitul am intuit că a fost vizitat sau contactat de către domnul prefect, lucru confirmat în după-amiaza aceleiași zile din două surse distincte. Atât prin mesaj, cât și telefonic, l-am rugat pe Înaltpreasfințitul să amâne luarea unei decizii în acest sens și sau efectuarea vreunui demers instituțional până la discuția pe care ar fi urmat să o avem în dimineața zilei de 8 ianuarie, însă Înaltpreasfințitul și-a exprimat categoric intenția de a sesiza Instituția Prefectului cu privire la Hotărârea Consiliului Local Rădăuți.

Până în dimineața zilei de 8 ianuarie 2026, în jurul orei 09.00, nu am mai avut niciun fel de interacțiune cu subiectul. Odată ajuns la Centrul Eparhial, am intrat în biroul Înaltpreasfințitului împreună cu părintele consilier Ionuț Isopescu, încercând să aducem explicații și să argumentăm inoportunitatea implicării Arhiepiscopiei în această speță, insistând pe ideea că nu avem premisele necesare pentru a justifica o sesizare adresată prefecturii.

În cadrul discuției am aflat că sesizarea a fost deja înaintată și că nici nu se pune problema retragerii acesteia.

Întrucât în după-amiaza zilei de 7 ianuarie am primit un mesaj de la părintele secretar eparhial prin care eram anunțați că, din dispoziția IPS Calinic transmisă în minutele anterioare, suntem invitați să participăm la ședința Permanenței Consiliului Eparhial, la Sala Pimen, la ora 11, având pe ordinea de zi prezentarea de către părinții protopopi a propunerilor anului trecut, câte dintre ele s-au realizat și proiecte pentru anul în curs, făcând conexiune cu subiectul fierbinte al momentului și cu nemulțumirea exprimată în mai multe rânduri de către Înaltpreasfințitul că nu s-a reușit demararea unui proiect pentru un nou sediu al Protopopiatului Rădăuți, deși au fost mai multe încercări de identificare a unei locații potrivite, am avut unele bănuieli cum că voi fi cel vizat direct de această dare de seamă ad-hoc. Această temere a mea a fost confirmată chiar în deschiderea ședinței de însuși Înaltpreasfințitul, nerealizarea acestui proiect fiind adusă ca argument la capitolul așa nu. Acesta a fost singurul considerent pentru care, fără a sta mult pe gânduri și fără a ști cum vor evolua discuțiile, am deschis aplicația standard de înregistrare a laptopului, generând astfel două înregistrări, respectiv „înregistrare nouă 8” și „înregistrare nouă 9”, conform imaginii atașate.

Trebuie să menționez aici și faptul că obișnuiesc ca, la predici, la instalări de preoți, în unele situații mai tensionate sau sensibile, să îmi înregistrez discursul cu singurul scop de a mă putea verifica și corecta, iar de cele mai multe ori singura persoană care audiază aceste clipuri audio este soția mea, cea care îmi dă un feedback tranșant. Menționez, de asemenea, că, având device-uri din gama Apple, pe oricare dintre ele se realizează înregistrarea, ea se reține în iCloud-ul personal. Nu am folosit și nu voi folosi aparate de înregistrat cu scopuri rău intenționate, nu mă ocup cu astfel de practici.

Deși, în cadrul ședinței sus-menționate, discuțiile au ajuns și în zona subiectului legat de terenul pus la dispoziție Bisericii Maranata de către Primăria Rădăuți, nu am făcut altceva decât să reiterez prezentarea pe scurt a situației și argumentele care mă fac să cred că un atac adus Hotărârii Consiliului Local cu privire la acest subiect nu are cum să ne avantajeze în vreun fel, iar sesizarea Arhiepiscopiei către Prefectură nu are legitimitate”, a mai spusp pr. Ionel Constantin Maloș.

Primarul Loghin s-a sucit. TRĂDARE, TRĂDARE, DAR SĂ ȘTIE ȘI EI…!

„După încheierea ședinței permanenței, fără a mai discuta cu altcineva subiectul, am plecat spre Rădăuți, iar la intrarea în oraș am încercat să îl sun pe domnul primar Bogdan Loghin pentru a stabili o întâlnire, însă acesta nu mi-a răspuns la telefon.

Se impune să precizez acum că ultima interacțiune cu domnul primar Bogdan Loghin am avut-o în dimineața zilei de duminică, 21 decembrie, la Parohia Sfântul Ilie din Rădăuți, la momentul întâmpinării Preasfințitului Damaschin, înainte de începerea Sfintei Liturghii. Domnul primar s-a arătat a fi foarte reținut, purtând doar un scurt dialog formal cu domnia sa. Am sperat ca la masa de după slujbă să putem schimba câteva vorbe, însă domnia sa nu a mai ajuns la masă, transmițând scuze prin domnul secretar și prin domnul administrator public, alături de care am stat la masa oficială, însă nu am discutat nimic pe acest subiect. Ultima conversație anterioară prin mesaje WhatsApp pe care am avut-o cu domnul primar datează din ziua de 23 octombrie 2025 și făcea referire la legitimația de acces în Catedrala Mântuirii Neamului la momentul sfințirii picturii.

La aproape jumătate de oră, văzând că nu primesc niciun semn în urma apelului meu, am decis să îi scriu un mesaj în speranța că îl va vedea și că îmi va răspunde. Această așteptare a mea s-a confirmat și, aproape instantaneu, am primit răspunsul, dându-mi seama că el deja a fost supus unor presiuni și chiar avea informații și despre modul în care a fost abordat subiectul din perspectiva Arhiepiscopiei, ceea ce, în opinia mea de atunci, complica foarte mult lucrurile.

Abătut, supărat și îngândurat, din cauza unei mari slăbiciuni de ale mele, aceea de a mă încrede în oameni, dar și pentru faptul că în toată perioada de până atunci a mandatului meu de protopop am avut o colaborare corectă și strict instituțională cu domnul primar Loghin, mi-a încolțit în minte ideea de a-i trimite un fragment din înregistrarea pe care o aveam, așa a apărut clipul „înregistrare nouă 9 – copie”, însă care, repet, nu a fost făcută în acest scop, pentru a-l putea convinge să mă primească să discutăm față către față, având speranța că am putea reuși să liniștim tulburările.

După cum se poate deduce și din mesajele schimbate, strategia mea, deși neinspirată și riscantă, și-a atins oarecum scopul.

Nu știam cum va evolua discuția, nu știam în ce stare îl voi găsi pe domnul primar, însă eram convins că această discuție trebuie neapărat să aibă loc. Am ajuns la primărie puțin după ora 16.00, iar discuția a durat aproape o oră și jumătate, însă nu am plecat cu mari speranțe că domnul primar își va reconsidera atitudinea în privința depunerii mandatului de membru în Adunarea Eparhială, a înapoierii distincției eparhiale și a luării unei poziții publice privitoare la subiectul terenului cu pricina.

Temerea mea s-a adeverit, întrucât, în ziua următoare, pe 9 ianuarie, în jurul prânzului, la scurt timp după întâlnirea menționată, a apărut o postare acidă pe pagina personală de Facebook a domnului primar, prin care, folosindu-se atât de cele discutate, cât și de informațiile din clipul audio pe care i l-am trimis ca preț al unei discuții față către față, acestea fiind prezentate într-o manieră care a alimentat tensiunile și a accentuat percepția unui conflict deschis.

Inserarea capturilor de ecran are rolul de a ilustra această etapă a escaladării publice a speței și modul în care subiectul a fost translatat dintr-un registru de dialog direct într-unul de confruntare mediatică.

Precizez în mod explicit că nu am avut niciun rol în redactarea, formularea sau structurarea acestor postări și că nu am fost informat sau consultat anterior publicării lor. Afirmațiile potrivit cărora aș fi influențat sau sugerat conținutul mesajelor respective nu corespund realității și sunt consemnate aici exclusiv pentru a delimita clar responsabilitățile și pentru a preveni perpetuarea unor interpretări eronate.

Apariția acestor mesaje în spațiul public a mutat accentul de pe fondul administrativ al speței către un conflict de percepție, amplificat de reacții emoționale, comentarii polarizante și reluări selective ale unor informații scoase din context. În acest mod, subiectul a fost rapid deturnat de la datele concrete și de la demersurile efective întreprinse, fiind creat un climat tensionat, dificil de gestionat, făcând necesară o delimitare clară între fapte și interpretări, precum și o poziționare instituțională menită să readucă discuția în limitele responsabilității administrative și ale dialogului echilibrat. Etapa descrisă marchează astfel un moment de cotitură în desfășurarea speței, din care decurg reacțiile și demersurile instituționale prezentate în continuare.

Răspunsul Înaltpreasfințitului, așa cum era și firesc, nu a întârziat să apară în seara aceleiași zile de 9 ianuarie, fiind publicat ca drept la replică în cadrul rubricii Răspunsul Ierarhului.

După aceste două mesaje, pe unele grupuri de Facebook care au fost intens folosite în campania electorală de la Rădăuți au început să apară postări, comentarii, discuții și caricaturi cu privire la subiectul momentului, ceea ce nu a făcut decât să agite și mai mult spiritele.

În tot acest context, în seara zilei de vineri, 9 ianuarie 2026, am avut un gând, la rândul său cu un grad ridicat de risc instituțional, pe care l-am simțit ca un firesc. Am considerat că ar fi necesar și poate chiar folositor să încerc să port o discuție cu domnul Florin Mitric, pastorul principal al Bisericii Maranata din Rădăuți. Aveam nevoie de o validare a acestei intenții din partea cuiva care cunoștea contextul și care ar fi putut anticipa reacția unei astfel de abordări. În acest context, în jurul orei 18.00, l-am sunat pe domnul primar cerându-i părerea în legătură cu această intenție, apreciată de domnia sa ca fiind foarte potrivită. Am cerut numărul de telefon al domnului Mitric, urmând să îl contactez în cursul zilei de sâmbătă, 10 ianuarie.

Am reușit să stabilesc o întâlnire cu pastorul Florin Mitric pentru seara zilei de sâmbătă. Această întâlnire a avut loc la sediul Protopopiatului Rădăuți și, în cele aproximativ 40 de minute de discuții, consider că au fost punctate câteva aspecte esențiale pentru a face ca acest subiect să nu escaladeze și să nu se transforme într-un conflict interconfesional. Atât prin declarația sa directă, cât și prin ecourile ajunse în sfatul bărbaților din cadrul bisericii Maranata, domnul Mitric și-a exprimat aprecierea pentru această abordare, concluzionând că, de fapt, tot ceea ce se întâmplă nu este altceva decât un vechi conflict politic, în care o chestiune confesională este folosită ca armă de asalt, iar cele două entități religioase sunt folosite fie ca muniție, fie ca scut.

Mai mult decât atât, domnul Mitric m-a întrebat cum aș proceda eu dacă aș fi în situația sa și dacă ar fi înțelept ca acest subiect să fie abordat în întâlnirea cultică a comunității penticostale ce urma să aibă loc în ziua următoare.

Răspunsul meu a fost clar și categoric, exprimând convingerea că subiectul trebuie atins, nuanțat cu multă delicatețe în plen, însă mai detaliat în forul lor decizional. În acest context, domnia sa mi-a spus că se gândește serios să propună renunțarea la terenul cu pricina și să încerce identificarea altor variante, fie achiziția unui teren potrivit proiectului, fie reducerea anvergurii sale.

Discuția noastră s-a încheiat cu nădejdea că lucrurile se vor așeza și că această primă întâlnire poate fi și primul pas pentru o împreună-lucrare în slujirea aproapelui, prin implicarea în unele proiecte sociale.

Au fost amintite și câteva dintre acțiunile ce nu au ținut cont de barierele confesionale, cum ar fi acordul pentru branșarea gratuită la rețeaua de apă a comunității penticostale pentru cimitirul Parohiei Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți, urcarea gratuită în turlă a clopotelor catedralei cu un utilaj profesionist aparținând firmei domnului Mitric, implicarea comună în refacerea acoperișului distrus într-un incendiu a unui bloc din zona centrală a orașului”, a subliniat fostul protopop de Rădăuți.

Bogdan Loghin „s-a lipsit” de Crucea Bucovinei

„Luni, 12 ianuarie, în jurul orei 14.30, am fost sunat de către părintele secretar al protopopiatului, spunându-mi că domnul primar a trimis prin șoferul primăriei Ordinul Crucea Bucovinei la protopopiat, fără niciun fel de mesaj.

La foarte scurt timp, fiind la volan pe drumul de întoarcere dinspre București, am primit de la un prieten linkul cu o nouă postare făcută de domnul primar Loghin, la care era atașat clipul audio cu înregistrarea discuției din cadrul ședinței din data de 8 ianuarie, clip pe care reamintesc că eu i l-am trimis în speranța deschiderii unui dialog care să ducă la stingerea tensiunilor legate de subiectul Hotărârii Consiliului Local.

În clipa următoare am încercat să îl sun pe domnul primar, însă nu mi-a răspuns. I-am scris ulterior pe WhatsApp și nici aici nu a reacționat.

După cum se poate observa, mi-am exprimat indignarea și dezamăgirea pentru ceea ce a decis să facă și l-am rugat să șteargă postarea. Ultimul mesaj din conversație l-am scris după ce a început să îmi sune neîntrerupt telefonul și să primesc diverse mesaje.

Printre aceste mesaje primite a fost și unul din partea părintelui secretar eparhial, prin care am fost anunțat că Înaltpreasfințitul așteaptă să vă depuneți demisia. I-am răspuns prompt și categoric că nu o să fac lucrul acesta, cunoscând întregul context și mai mult decât atât știind că la baza greșelii pe care am făcut-o, încrezându-mă în prietenia fără caracter a unora, a stat doar o bună intenție, aceea de a evita intrarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților într-un joc politic murdar.

Prima persoană din cadrul Arhiepiscopiei cu care am discutat subiectul a fost părintele consilier Alexandru Flavian Sava, care m-a sunat și față de care mi-am recunoscut pentru prima dată cele două greșeli pe care le-am făcut, respectiv că am înregistrat discuția din ședință și, mai grav decât atât, că am trimis fragmentul de înregistrare domnului primar. Am încercat să explic contextul care a dus la comiterea celor două gafe ce au complicat maxim situația, spunându-i că îmi asum vinovăția și consecințele. Am convenit cu părintele să ținem legătura pe măsura evoluției lucrurilor pentru a putea gestiona corect abordarea în spațiul public. Ulterior, a doua zi dimineață, părintele mi-a transmis că Înaltpreasfințitul a decis ca, deocamdată, să nu se transmită o poziție oficială pe niciunul dintre canalele media ale Arhiepiscopiei, până la clarificarea situației.

În dimineața zilei de joi, 15 ianuarie, am fost contactat de către jurnalista Oana Șlemco, încercând să afle mai multe detalii despre cele întâmplate, însă i-am comunicat că toate informațiile de interes vor fi puse la dispoziția presei prin Biroul de Presă și Relații Publice al Arhiepiscopiei la momentul potrivit și că nu am intenția și nici binecuvântarea de a formula un punct de vedere diferit de cel oficial.

Așa cum orice faptă are și consecințe, iar orice eveniment are urmări, nici acest context complex nu este lipsit de astfel de consecințe și urmări, unele dintre ele firești, altele forțate și nejustificabile, însă despre acestea aleg să detaliez altă dată și doar dacă va fi cazul.

Având în vedere cele prezentate în cuprinsul acestui document, se impune formularea unei concluzii asumate și responsabile. Analiza retrospectivă a succesiunii de evenimente evidențiază faptul că, în anumite etape ale acestei situații, unele decizii și intervenții personale nu au fost suficient evaluate în raport cu complexitatea contextului și cu implicațiile instituționale generate.

Regret faptul că aceste abordări au contribuit, chiar și neintenționat, la tensionarea unei situații deja sensibile și îmi exprim părerea de rău pentru consecințele produse. În acest sens, îmi cer iertare tuturor celor afectați, direct sau indirect, de efectele acestor decizii și îmi asum responsabilitatea pentru modul în care au fost gestionate respectivele intervenții.

Totodată, consider necesar să subliniez că această experiență constituie un reper important în reevaluarea modului de exercitare a responsabilităților care mi-au fost sau îmi vor fi încredințate. În consecință, îmi asum angajamentul ferm ca, pe viitor, orice inițiativă, decizie sau demers să fie analizate cu un nivel sporit de rigoare, prin canalele instituționale corespunzătoare și cu respectarea strictă a procedurilor și a rânduielii instituționale, exprimându-mi intenția clară de îndreptare, de responsabilizare și de conduită prudentă, în vederea evitării unor situații similare și a asigurării unei gestionări corecte, echilibrate și conforme cu exigențele instituționale ale unor spețe cu impact major, în toate planurile de activitate.

Cu nespus regret, dar și cu multă nădejde spre bine”, a conchis preotul Ionel Constantin Maloș.

Un material realizat de Raluca Bercea.

Orice preluare se face doar cu menționarea sursei, indiferent daca e vorba de text sau de fotografii!

Citește și: IPS Calinic îi răspunde primarului din Rădăuți și cere dialog și responsabilitate publică

(AUDIO) Primarul Loghin a publicat o înregistrare cu IPS Calinic, în scandalul terenului de la Rădăuți 

IPS Calinic: „Tu mă consideri Pimen! Pe mine nu vine un Flutur să mă fraierească”

Preotul Ionel Constantin Maloș a fost eliberat din funcția de protopop de Rădăuți. Decizia a fost luată în cursul zilei de miercuri, 28 ianuarie, de către Consiliul Eparhial, la propunerea IPS Calinic, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

Hotărârea a fost luată după ce o înregistrare efectuată de pr. Maloș în cadrul unei ședințe a Consiliului Eparhial a fost publicată de primarul Rădăuțiului, Bogdan Loghin, pe o rețea de socializare. În acea înregistrare arhiepiscopul Calinic a avut reacții critice, unele chiar discutabile, la adresa primarului Bogdan Loghin.

Astfel că, după decizia de revocare din funcție, părintele Ionel Constantin Maloș a explicat cum s-au desfășurat lucrurile, încă din 2022, când PS Damaschin Dorneanul, episcopul vicar al ASR, a readus în discuție intenția din 2010 de a construi o grădiniță a bisericii la Rădăuți, pe modelul celei de la „Sfântul Ioan”.

Cronologia evenimentelor și a demersurilor înfăptuite… sau … de la intenții bune la greșeli complicate

„Cred că aproximativ prin anii 2010 au apărut în zona Rădăuților, sau cel puțin atunci am auzit eu pentru prima dată despre primele discuții legate de înființarea unei grădinițe a bisericii, ca o replicare a ceea ce deja se întâmpla în Suceava, unde luase ființă de prin anul 2005 Grădinița Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, aflată în grija directă a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Totul a rămas doar la stadiul de discuție din motive pe care prea puțin îmi sunt cunoscute.

În primăvara anului 2022, cu prilejul unor slujiri în zonă, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a redeschis subiectul, de această dată mult mai curajos, atât cu domnul primar al Municipiului Rădăuți, cât și cu domnul primar al Orașului Siret, existând la acel moment informații că s-ar fi putut accesa fonduri în acest sens prin CNI, fiindu-ne necesar terenul. Schimbările post pandemice și începutul războiului din Ucraina au complicat lucrurile, axa de finanțare nemaifiind lansată.

La începutul anului 2024, în ședința Adunării Eparhiale din data de 27 ianuarie, în calitatea sa de membru mirean al acesteia, domnul Bogdan Andrei Loghin, primarul Municipiului Rădăuți, a ridicat problema necesității implicării bisericii în educația copiilor și a tinerilor, afirmând atunci că acest lucru este necesar și de folos mai cu seamă în zonele unde alte confesiuni desfășoară deja acest tip de activități la un nivel destul de ridicat. Subiectul a mai fost discutat ulterior într-o întâlnire pe care am avut-o la sediul Primăriei Rădăuți, convenind cu domnul primar să încercăm identificarea unor soluții în vederea implementării de astfel de proiecte, neavând atunci creionată clar ideea construirii unui edificiu educațional.

În data de 11 septembrie 2024, aflând despre demersurile inițiate de comunitatea penticostală din Rădăuți în vederea construirii unui campus școlar confesional, l-am contactat pe domnul primar și am stabilit o întâlnire de urgență, imediat după ce domnia sa a ieșit de la vernisajul unei expoziții desfășurat la Galeriile de Artă din Rădăuți. Am purtat pe această temă o discuție de aproape jumătate de oră, în interiorul Catedralei din Rădăuți, aflată vis-a-vis de galerie.

În cadrul acestei discuții, domnul primar mi-a confirmat informațiile pe care le aveam, detaliindu-mi stadiul demersurilor comunității penticostale și pașii care vor trebui urmați până la obținerea unui teren, propunându-mi totodată și varianta de a încerca să inițiem și noi demersuri specifice în vederea solicitării unei suprafețe de teren limitrofă celei în discuție pentru penticostali, fie prin extinderea ariei respective, fie prin înjumătățirea ei. Aflând că penticostalii au deja buget alocat acestui proiect și cunoscând atât posibilitățile noastre financiare, cât și prioritățile deja stabilite, am refuzat, încă din cadrul acestei discuții incipiente, varianta de a intra într-o concurență nejustificată într-un astfel de proiect.

Deși nu are legătură directă cu subiectul, aș menționa aici și faptul că, recitind conversațiile pe WhatsApp pe care le-am purtat cu domnul primar Loghin, am găsit un scurt dialog și clipul video al ședinței extraordinare a Consiliului Local al Municipiului Rădăuți din data de 5 decembrie 2024, în cadrul căreia domnul Traian Andronachi, pe atunci în calitate de consilier local, a fost singurul care a adus obiecții în privința schimbării denumirii străzii Grânelor din Rădăuți în Strada Episcop Gherasim Putneanul”, a explicat preotul Ionel Constantin Maloș.

Penticostalii au făcut proiecte, în timp ce ortodocșii au așteptat „să cadă din cer”

Prin luna iunie 2025, lucrurile au început să se complice pentru Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și asta pentru că reprezentanții bisericii penticostale Maranata au început să facă pași concreți în vedrea obținerii terenului necesar construirii unui complex școlar.

„Discuțiile pe tema alocării unui teren pentru un proiect educațional confesional în Rădăuți s-au reaprins în mijlocul lunii iunie 2025, când în mapa de ședință a consilierilor locali a apărut cererea Bisericii Penticostale Maranata din Rădăuți pentru atribuirea în folosință gratuită a unei suprafețe de 3 ha de teren necesar construirii unui centru educațional. La această cerere au fost anexate și câteva planșe de arhitectură din care se putea deduce clar că respectivul centru educațional a fost proiectat pe suprafața de teren despre care am discutat cu domnul primar în septembrie 2024, teren aflat în partea de nord a Municipiului Rădăuți, tangențial cu inelul de centură al localității.

Aflând despre acest aspect, fără a mai purta vreo discuție cu domnul primar, împreună cu părintele consilier al Sectorului Învățământ, Ionuț Isopescu, l-am informat pe Înaltpreasfințitul Părinte Calinic și am cerut binecuvântare pentru a redacta și înainta în numele Arhiepiscopiei o solicitare către Consiliul Local al Municipiului Rădăuți și către domnul primar, rugându-i a analiza posibilitatea alocării unei suprafețe de 3 ha teren pe raza Municipiului Rădăuți, în vederea edificării unui campus educațional care să deservească întreaga zonă de nord a județului Suceava.

Această solicitare a fost înregistrată la Primăria Municipiului Rădăuți cu numărul 10151 din data de 25.06.2025 și a fost supusă atenției membrilor Consiliului Local al Municipiului Rădăuți în cadrul ședinței ordinare din data de 26 iunie 2025, la capitolul Diverse, pe motiv că adresa a ajuns după ce mapele de ședință erau deja înaintate spre analiză și nu a fost susținută de niciun alt document.

Prin adresa de răspuns nr. 10151 din 29.07.2025 a Primăriei Rădăuți, înregistrată la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților cu nr. 4348 din 29.07.2025, se face precizarea că solicitarea a fost prezentată și supusă dezbaterii în ședința Consiliului Local din data de 26 iunie 2025 la rubrica Diverse, punctul 6, anexându-se pentru conformitate și procesul-verbal de ședință în formă integrală”, a adăugat pr. Ionel Constantin Maloș.

Viceprimarul Adi Jecalo a lansat oferta: 7 hectare de teren în Rădăuți pentru Arhiepiscopia Sucevei

Părintele Maloș a relatat că, după discuțiile din ședința Consiliului Local, într-un cadru restrâns, viceprimarul municipiului Rădăuți, Adi Jecalo, i-a spus că unitatea administrativ teritorială mai dispune de o suprafață generoasă de teren, de vreo 7 hectare, pe care ar putea-o încredința Arhiepiscopiei, dacă ar fi îndeplinite toate condițiile legale.

„Anterior emiterii acestei adrese de răspuns, subiectul a fost discutat în seara zilei de 29 iunie 2025, în trapeza Mănăstirii Bogdana, după Procesiunea cu Moaștele Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți, de către mine cu domnul viceprimar Adi Jecalo, cu domnul secretar Marinică Sofroni și cu alți patru sau cinci consilieri locali atât din cadrul PNL, cât și din cadrul PSD, fiind exprimată unanim deschiderea și disponibilitatea pentru alocarea unei suprafețe generoase de teren în scopul solicitat, după îndeplinirea formalităților necesare.

Mai mult decât atât, domnul viceprimar a și dat câteva detalii despre locația care ar putea fi pusă la dispoziția Arhiepiscopiei, explicând și contextul favorabil ducerii la îndeplinire a procedurilor. S-a făcut referire la o suprafață de teren de aproximativ 7 ha care a fost scoasă din categoria de folosință pășuni cu ceva timp în urmă, existând intenția ca acolo să se fi construit un complex sportiv printr-un proiect finanțat de CNI, care însă nu a mai putut fi implementat.

De la transmiterea adresei sus-menționate și până în data de 15 decembrie 2025, atunci când au început dezbaterile pe comisii ale proiectelor de pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Local Rădăuți ce urma să aibă loc în data de 18 decembrie, nu am mai purtat cu nimeni niciun fel de discuție referitoare la acest subiect.

În cadrul ședinței Consiliului Local din data de 18 decembrie a fost discutată cererea Bisericii Maranata, nefiind aprobată atunci, ci solicitându-se amânarea discuțiilor și a votului. După cum rezultă din înregistrarea video a acestei ședințe, cât și din informațiile pe care le dețin, s-a amintit doar în cadrul discuțiilor de solicitarea Arhiepiscopiei, propunându-se ca punerea la dispoziție a terenurilor solicitate în același scop, cel al construirii de centre educaționale, să se facă concomitent.

În ziua de 24 decembrie 2025 am fost anunțat că se va relua discuția cu terenul pentru Biserica Maranata în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Local Rădăuți din data de 29 decembrie 2025.

În urma discuțiilor aprinse, dar firești, proiectul a trecut cu majoritate simplă, fiind vorba de punere la dispoziție sub formă de folosință gratuită și nu de înstrăinare de patrimoniu.

Și de această dată s-a amintit de solicitarea Arhiepiscopiei, specificându-se de către domnul primar că nu au fost concretizate demersuri în această direcție, însă exprimându-se încă o dată deschiderea pentru a veni în sprijinul oricui are intenții bune pentru comunitatea locală rădăuțeană”, a explicat pr. Maloș.

Sărbători tensionate la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

„La scurt timp după încheierea ședinței de Consiliu Local, domnul primar a postat pe contul personal de Facebook un mesaj prin care dădea de înțeles că aprobarea hotărârii de dare în folosință către Biserica Maranata a 3 ha de teren pentru construirea unui centru educațional este o mare reușită pentru Rădăuți, apreciind laudativ activitatea și implicarea comunității penticostale în viața socială a orașului.

Această postare și implicit hotărârea din spatele ei au stârnit numeroase discuții, nemulțumiri, reproșuri și luări de poziție, în special în mediul online, în presă, cât și în mica urbe rădăuțeană.

Printre aceste nemulțumiri s-au numărat și câteva exprimate direct către Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, fie prin adresa de e-mail a cabinetului arhiepiscopal, fie prin rubrica Răspunsul Ierarhului, abordări cărora s-a încercat să se răspundă în conformitate cu informațiile cunoscute la momentul respectiv.

În seara zilei de 29 decembrie 2025 am intrat în posesia întregii documentații ce a stat la baza proiectului de hotărâre a Consiliului Local, iar în urma analizei mi-au fost lămurite câteva chestiuni legate de procedura care s-a făcut de către Biserica Maranata în vederea obținerii dreptului de folosință gratuită pentru terenul aflat în discuție.

În ziua de 30 decembrie 2025 am fost sunat de către părintele consilier Viorel Ilișoi, care m-a întrebat ce știu despre situație, spunându-mi că a vorbit cu mai multe persoane în legătură cu subiectul și că sunt deja doi membri ai Adunării Eparhiale care iau în calcul să ceară demisia primarului Bogdan Loghin din acest for decizional al eparhiei. În cadrul acestei discuții telefonice am convenit cu părintele consilier ca imediat după sărbători să analizăm situația în detaliu și să încercăm să facem demersurile necesare pentru a putea susține solicitarea Arhiepiscopiei în vederea obținerii unei suprafețe de teren egale sau mai mari de 3 ha de la Primăria Rădăuți în scopul propus inițial.

Tot pe 30 decembrie 2025 am fost atenționat de către un prieten că pe contul personal de Facebook al domnului Florin Filipov, un personaj din Rădăuți cunoscut pentru implicarea sa activă în disputele de pe rețelele de socializare, însă neafiliat oficial politic, ar fi apărut o postare în care domnia sa își exprima nemulțumirea și revolta față de hotărârea Consiliului Local Rădăuți, fiind atașată acestei postări solicitarea nr. 4348 din 25.06.2025 a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în format PDF. Între timp am aflat și că acest personaj a fost primul care a sesizat și pe Răspunsul Ierarhului nemulțumirea sa și a celor pe care se erijase să îi reprezinte față de această hotărâre. Am căutat numărul de telefon al domniei sale, l-am sunat și respectuos l-am rugat să retragă această postare integral sau măcar să șteargă documentul, întrucât acesta era o adresă interinstituțională și, indiferent de modul în care a intrat în posesia ei, nu este potrivit să fie postată pe un cont de socializare personal. Purtând o discuție mai amplă și explicându-i contextul situației, domnul Filipov a înțeles și a acceptat să șteargă integral postarea, cerându-și scuze pentru tensionarea inutilă a lucrurilor. Din informațiile pe care le am, în cursul aceleiași seri, domnia sa a trimis Preasfințitului Părinte Damaschin un mesaj pe WhatsApp în care a reiterat regretul său pentru greșeala pe care i-am imputat-o.

Cred că din acest context se poate vedea clar intenția mea de a nu complica lucrurile inutil”, a adăugat pr. Ionel Maloș.

Prefectul județului și „mâna lui dreaptă”- oameni – cheie

Din această poveste nu lipsește nici prefectul Sucevei, Traian Andronachi, care i-ar fi trimis, prin intermediari, arhiepiscopului Calinic un draft de document pe care „l-ar fi așteptat la Prefectură”.

„După-amiaza zilei de 2 ianuarie 2026 aduce noi valențe subiectului, întrucât, în jurul orei 16.00, am primit pe WhatsApp un mesaj mai amplu, cuprinzând un text, conform capturilor de ecran atașate.

Mărturisesc că am citit mesajul în diagonală doar, însă, văzând adresantul, respectiv Instituția Prefectului, și bunăvoința autorului de a trece numele, demnitatea, dar și însemnul distinctiv în dreptul numelui, pentru cel care trebuia să își asume prin semnătură acest document, am răspuns prompt dialogului lansat, după cum se poate vedea în capturile de ecran.

Acest scurt dialog poate confirma clar poziționarea mea personală în această speță sensibilă, o poziționare firească în virtutea principiilor mele, dar mai cu seamă în virtutea funcției pe care o ocup. Această atitudine categorică a fost determinată, cred, în primul rând de faptul că îi cunoșteam foarte bine pe cei implicați în joc, dar și de faptul că un astfel de demers nu ar fi putut îmbunătăți lucrurile, ci dimpotrivă ar fi complicat contextul pastoral și confesional în zonă, având și un impact social nepotrivit și nedorit.

Intuind gravitatea situației, mi-am propus încă din momentul acestui dialog ca, în dimineața zilei de joi, 8 ianuarie 2026, prima zi de lucru la Centrul Eparhial după perioada sărbătorilor, să ajung la Înaltpreasfințitul și să explic toată situația, încercând ulterior, în conformitate și cu discuția purtată cu părintele consilier Ilișoi, să identificăm variantele de lucru.

Apocalipsa speței a început să își facă simțită prezența mult mai devreme decât prognozam, iar primul semnal care adeverea acest lucru a fost mesajul și ulterior telefonul primit de la Înaltpreasfințitul Părinte Calinic la miezul zilei Ajunului de Bobotează. În urma scurtului dialog purtat cu Înaltpreasfințitul am intuit că a fost vizitat sau contactat de către domnul prefect, lucru confirmat în după-amiaza aceleiași zile din două surse distincte. Atât prin mesaj, cât și telefonic, l-am rugat pe Înaltpreasfințitul să amâne luarea unei decizii în acest sens și sau efectuarea vreunui demers instituțional până la discuția pe care ar fi urmat să o avem în dimineața zilei de 8 ianuarie, însă Înaltpreasfințitul și-a exprimat categoric intenția de a sesiza Instituția Prefectului cu privire la Hotărârea Consiliului Local Rădăuți.

Până în dimineața zilei de 8 ianuarie 2026, în jurul orei 09.00, nu am mai avut niciun fel de interacțiune cu subiectul. Odată ajuns la Centrul Eparhial, am intrat în biroul Înaltpreasfințitului împreună cu părintele consilier Ionuț Isopescu, încercând să aducem explicații și să argumentăm inoportunitatea implicării Arhiepiscopiei în această speță, insistând pe ideea că nu avem premisele necesare pentru a justifica o sesizare adresată prefecturii.

În cadrul discuției am aflat că sesizarea a fost deja înaintată și că nici nu se pune problema retragerii acesteia.

Întrucât în după-amiaza zilei de 7 ianuarie am primit un mesaj de la părintele secretar eparhial prin care eram anunțați că, din dispoziția IPS Calinic transmisă în minutele anterioare, suntem invitați să participăm la ședința Permanenței Consiliului Eparhial, la Sala Pimen, la ora 11, având pe ordinea de zi prezentarea de către părinții protopopi a propunerilor anului trecut, câte dintre ele s-au realizat și proiecte pentru anul în curs, făcând conexiune cu subiectul fierbinte al momentului și cu nemulțumirea exprimată în mai multe rânduri de către Înaltpreasfințitul că nu s-a reușit demararea unui proiect pentru un nou sediu al Protopopiatului Rădăuți, deși au fost mai multe încercări de identificare a unei locații potrivite, am avut unele bănuieli cum că voi fi cel vizat direct de această dare de seamă ad-hoc. Această temere a mea a fost confirmată chiar în deschiderea ședinței de însuși Înaltpreasfințitul, nerealizarea acestui proiect fiind adusă ca argument la capitolul așa nu. Acesta a fost singurul considerent pentru care, fără a sta mult pe gânduri și fără a ști cum vor evolua discuțiile, am deschis aplicația standard de înregistrare a laptopului, generând astfel două înregistrări, respectiv „înregistrare nouă 8” și „înregistrare nouă 9”, conform imaginii atașate.

Trebuie să menționez aici și faptul că obișnuiesc ca, la predici, la instalări de preoți, în unele situații mai tensionate sau sensibile, să îmi înregistrez discursul cu singurul scop de a mă putea verifica și corecta, iar de cele mai multe ori singura persoană care audiază aceste clipuri audio este soția mea, cea care îmi dă un feedback tranșant. Menționez, de asemenea, că, având device-uri din gama Apple, pe oricare dintre ele se realizează înregistrarea, ea se reține în iCloud-ul personal. Nu am folosit și nu voi folosi aparate de înregistrat cu scopuri rău intenționate, nu mă ocup cu astfel de practici.

Deși, în cadrul ședinței sus-menționate, discuțiile au ajuns și în zona subiectului legat de terenul pus la dispoziție Bisericii Maranata de către Primăria Rădăuți, nu am făcut altceva decât să reiterez prezentarea pe scurt a situației și argumentele care mă fac să cred că un atac adus Hotărârii Consiliului Local cu privire la acest subiect nu are cum să ne avantajeze în vreun fel, iar sesizarea Arhiepiscopiei către Prefectură nu are legitimitate”, a mai spusp pr. Ionel Constantin Maloș.

Primarul Loghin s-a sucit. TRĂDARE, TRĂDARE, DAR SĂ ȘTIE ȘI EI…!

„După încheierea ședinței permanenței, fără a mai discuta cu altcineva subiectul, am plecat spre Rădăuți, iar la intrarea în oraș am încercat să îl sun pe domnul primar Bogdan Loghin pentru a stabili o întâlnire, însă acesta nu mi-a răspuns la telefon.

Se impune să precizez acum că ultima interacțiune cu domnul primar Bogdan Loghin am avut-o în dimineața zilei de duminică, 21 decembrie, la Parohia Sfântul Ilie din Rădăuți, la momentul întâmpinării Preasfințitului Damaschin, înainte de începerea Sfintei Liturghii. Domnul primar s-a arătat a fi foarte reținut, purtând doar un scurt dialog formal cu domnia sa. Am sperat ca la masa de după slujbă să putem schimba câteva vorbe, însă domnia sa nu a mai ajuns la masă, transmițând scuze prin domnul secretar și prin domnul administrator public, alături de care am stat la masa oficială, însă nu am discutat nimic pe acest subiect. Ultima conversație anterioară prin mesaje WhatsApp pe care am avut-o cu domnul primar datează din ziua de 23 octombrie 2025 și făcea referire la legitimația de acces în Catedrala Mântuirii Neamului la momentul sfințirii picturii.

La aproape jumătate de oră, văzând că nu primesc niciun semn în urma apelului meu, am decis să îi scriu un mesaj în speranța că îl va vedea și că îmi va răspunde. Această așteptare a mea s-a confirmat și, aproape instantaneu, am primit răspunsul, dându-mi seama că el deja a fost supus unor presiuni și chiar avea informații și despre modul în care a fost abordat subiectul din perspectiva Arhiepiscopiei, ceea ce, în opinia mea de atunci, complica foarte mult lucrurile.

Abătut, supărat și îngândurat, din cauza unei mari slăbiciuni de ale mele, aceea de a mă încrede în oameni, dar și pentru faptul că în toată perioada de până atunci a mandatului meu de protopop am avut o colaborare corectă și strict instituțională cu domnul primar Loghin, mi-a încolțit în minte ideea de a-i trimite un fragment din înregistrarea pe care o aveam, așa a apărut clipul „înregistrare nouă 9 – copie”, însă care, repet, nu a fost făcută în acest scop, pentru a-l putea convinge să mă primească să discutăm față către față, având speranța că am putea reuși să liniștim tulburările.

După cum se poate deduce și din mesajele schimbate, strategia mea, deși neinspirată și riscantă, și-a atins oarecum scopul.

Nu știam cum va evolua discuția, nu știam în ce stare îl voi găsi pe domnul primar, însă eram convins că această discuție trebuie neapărat să aibă loc. Am ajuns la primărie puțin după ora 16.00, iar discuția a durat aproape o oră și jumătate, însă nu am plecat cu mari speranțe că domnul primar își va reconsidera atitudinea în privința depunerii mandatului de membru în Adunarea Eparhială, a înapoierii distincției eparhiale și a luării unei poziții publice privitoare la subiectul terenului cu pricina.

Temerea mea s-a adeverit, întrucât, în ziua următoare, pe 9 ianuarie, în jurul prânzului, la scurt timp după întâlnirea menționată, a apărut o postare acidă pe pagina personală de Facebook a domnului primar, prin care, folosindu-se atât de cele discutate, cât și de informațiile din clipul audio pe care i l-am trimis ca preț al unei discuții față către față, acestea fiind prezentate într-o manieră care a alimentat tensiunile și a accentuat percepția unui conflict deschis.

Inserarea capturilor de ecran are rolul de a ilustra această etapă a escaladării publice a speței și modul în care subiectul a fost translatat dintr-un registru de dialog direct într-unul de confruntare mediatică.

Precizez în mod explicit că nu am avut niciun rol în redactarea, formularea sau structurarea acestor postări și că nu am fost informat sau consultat anterior publicării lor. Afirmațiile potrivit cărora aș fi influențat sau sugerat conținutul mesajelor respective nu corespund realității și sunt consemnate aici exclusiv pentru a delimita clar responsabilitățile și pentru a preveni perpetuarea unor interpretări eronate.

Apariția acestor mesaje în spațiul public a mutat accentul de pe fondul administrativ al speței către un conflict de percepție, amplificat de reacții emoționale, comentarii polarizante și reluări selective ale unor informații scoase din context. În acest mod, subiectul a fost rapid deturnat de la datele concrete și de la demersurile efective întreprinse, fiind creat un climat tensionat, dificil de gestionat, făcând necesară o delimitare clară între fapte și interpretări, precum și o poziționare instituțională menită să readucă discuția în limitele responsabilității administrative și ale dialogului echilibrat. Etapa descrisă marchează astfel un moment de cotitură în desfășurarea speței, din care decurg reacțiile și demersurile instituționale prezentate în continuare.

Răspunsul Înaltpreasfințitului, așa cum era și firesc, nu a întârziat să apară în seara aceleiași zile de 9 ianuarie, fiind publicat ca drept la replică în cadrul rubricii Răspunsul Ierarhului.

După aceste două mesaje, pe unele grupuri de Facebook care au fost intens folosite în campania electorală de la Rădăuți au început să apară postări, comentarii, discuții și caricaturi cu privire la subiectul momentului, ceea ce nu a făcut decât să agite și mai mult spiritele.

În tot acest context, în seara zilei de vineri, 9 ianuarie 2026, am avut un gând, la rândul său cu un grad ridicat de risc instituțional, pe care l-am simțit ca un firesc. Am considerat că ar fi necesar și poate chiar folositor să încerc să port o discuție cu domnul Florin Mitric, pastorul principal al Bisericii Maranata din Rădăuți. Aveam nevoie de o validare a acestei intenții din partea cuiva care cunoștea contextul și care ar fi putut anticipa reacția unei astfel de abordări. În acest context, în jurul orei 18.00, l-am sunat pe domnul primar cerându-i părerea în legătură cu această intenție, apreciată de domnia sa ca fiind foarte potrivită. Am cerut numărul de telefon al domnului Mitric, urmând să îl contactez în cursul zilei de sâmbătă, 10 ianuarie.

Am reușit să stabilesc o întâlnire cu pastorul Florin Mitric pentru seara zilei de sâmbătă. Această întâlnire a avut loc la sediul Protopopiatului Rădăuți și, în cele aproximativ 40 de minute de discuții, consider că au fost punctate câteva aspecte esențiale pentru a face ca acest subiect să nu escaladeze și să nu se transforme într-un conflict interconfesional. Atât prin declarația sa directă, cât și prin ecourile ajunse în sfatul bărbaților din cadrul bisericii Maranata, domnul Mitric și-a exprimat aprecierea pentru această abordare, concluzionând că, de fapt, tot ceea ce se întâmplă nu este altceva decât un vechi conflict politic, în care o chestiune confesională este folosită ca armă de asalt, iar cele două entități religioase sunt folosite fie ca muniție, fie ca scut.

Mai mult decât atât, domnul Mitric m-a întrebat cum aș proceda eu dacă aș fi în situația sa și dacă ar fi înțelept ca acest subiect să fie abordat în întâlnirea cultică a comunității penticostale ce urma să aibă loc în ziua următoare.

Răspunsul meu a fost clar și categoric, exprimând convingerea că subiectul trebuie atins, nuanțat cu multă delicatețe în plen, însă mai detaliat în forul lor decizional. În acest context, domnia sa mi-a spus că se gândește serios să propună renunțarea la terenul cu pricina și să încerce identificarea altor variante, fie achiziția unui teren potrivit proiectului, fie reducerea anvergurii sale.

Discuția noastră s-a încheiat cu nădejdea că lucrurile se vor așeza și că această primă întâlnire poate fi și primul pas pentru o împreună-lucrare în slujirea aproapelui, prin implicarea în unele proiecte sociale.

Au fost amintite și câteva dintre acțiunile ce nu au ținut cont de barierele confesionale, cum ar fi acordul pentru branșarea gratuită la rețeaua de apă a comunității penticostale pentru cimitirul Parohiei Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți, urcarea gratuită în turlă a clopotelor catedralei cu un utilaj profesionist aparținând firmei domnului Mitric, implicarea comună în refacerea acoperișului distrus într-un incendiu a unui bloc din zona centrală a orașului”, a subliniat fostul protopop de Rădăuți.

Bogdan Loghin „s-a lipsit” de Crucea Bucovinei

„Luni, 12 ianuarie, în jurul orei 14.30, am fost sunat de către părintele secretar al protopopiatului, spunându-mi că domnul primar a trimis prin șoferul primăriei Ordinul Crucea Bucovinei la protopopiat, fără niciun fel de mesaj.

La foarte scurt timp, fiind la volan pe drumul de întoarcere dinspre București, am primit de la un prieten linkul cu o nouă postare făcută de domnul primar Loghin, la care era atașat clipul audio cu înregistrarea discuției din cadrul ședinței din data de 8 ianuarie, clip pe care reamintesc că eu i l-am trimis în speranța deschiderii unui dialog care să ducă la stingerea tensiunilor legate de subiectul Hotărârii Consiliului Local.

În clipa următoare am încercat să îl sun pe domnul primar, însă nu mi-a răspuns. I-am scris ulterior pe WhatsApp și nici aici nu a reacționat.

După cum se poate observa, mi-am exprimat indignarea și dezamăgirea pentru ceea ce a decis să facă și l-am rugat să șteargă postarea. Ultimul mesaj din conversație l-am scris după ce a început să îmi sune neîntrerupt telefonul și să primesc diverse mesaje.

Printre aceste mesaje primite a fost și unul din partea părintelui secretar eparhial, prin care am fost anunțat că Înaltpreasfințitul așteaptă să vă depuneți demisia. I-am răspuns prompt și categoric că nu o să fac lucrul acesta, cunoscând întregul context și mai mult decât atât știind că la baza greșelii pe care am făcut-o, încrezându-mă în prietenia fără caracter a unora, a stat doar o bună intenție, aceea de a evita intrarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților într-un joc politic murdar.

Prima persoană din cadrul Arhiepiscopiei cu care am discutat subiectul a fost părintele consilier Alexandru Flavian Sava, care m-a sunat și față de care mi-am recunoscut pentru prima dată cele două greșeli pe care le-am făcut, respectiv că am înregistrat discuția din ședință și, mai grav decât atât, că am trimis fragmentul de înregistrare domnului primar. Am încercat să explic contextul care a dus la comiterea celor două gafe ce au complicat maxim situația, spunându-i că îmi asum vinovăția și consecințele. Am convenit cu părintele să ținem legătura pe măsura evoluției lucrurilor pentru a putea gestiona corect abordarea în spațiul public. Ulterior, a doua zi dimineață, părintele mi-a transmis că Înaltpreasfințitul a decis ca, deocamdată, să nu se transmită o poziție oficială pe niciunul dintre canalele media ale Arhiepiscopiei, până la clarificarea situației.

În dimineața zilei de joi, 15 ianuarie, am fost contactat de către jurnalista Oana Șlemco, încercând să afle mai multe detalii despre cele întâmplate, însă i-am comunicat că toate informațiile de interes vor fi puse la dispoziția presei prin Biroul de Presă și Relații Publice al Arhiepiscopiei la momentul potrivit și că nu am intenția și nici binecuvântarea de a formula un punct de vedere diferit de cel oficial.

Așa cum orice faptă are și consecințe, iar orice eveniment are urmări, nici acest context complex nu este lipsit de astfel de consecințe și urmări, unele dintre ele firești, altele forțate și nejustificabile, însă despre acestea aleg să detaliez altă dată și doar dacă va fi cazul.

Având în vedere cele prezentate în cuprinsul acestui document, se impune formularea unei concluzii asumate și responsabile. Analiza retrospectivă a succesiunii de evenimente evidențiază faptul că, în anumite etape ale acestei situații, unele decizii și intervenții personale nu au fost suficient evaluate în raport cu complexitatea contextului și cu implicațiile instituționale generate.

Regret faptul că aceste abordări au contribuit, chiar și neintenționat, la tensionarea unei situații deja sensibile și îmi exprim părerea de rău pentru consecințele produse. În acest sens, îmi cer iertare tuturor celor afectați, direct sau indirect, de efectele acestor decizii și îmi asum responsabilitatea pentru modul în care au fost gestionate respectivele intervenții.

Totodată, consider necesar să subliniez că această experiență constituie un reper important în reevaluarea modului de exercitare a responsabilităților care mi-au fost sau îmi vor fi încredințate. În consecință, îmi asum angajamentul ferm ca, pe viitor, orice inițiativă, decizie sau demers să fie analizate cu un nivel sporit de rigoare, prin canalele instituționale corespunzătoare și cu respectarea strictă a procedurilor și a rânduielii instituționale, exprimându-mi intenția clară de îndreptare, de responsabilizare și de conduită prudentă, în vederea evitării unor situații similare și a asigurării unei gestionări corecte, echilibrate și conforme cu exigențele instituționale ale unor spețe cu impact major, în toate planurile de activitate.

Cu nespus regret, dar și cu multă nădejde spre bine”, a conchis preotul Ionel Constantin Maloș.

Un material realizat de Raluca Bercea.

Orice preluare se face doar cu menționarea sursei, indiferent daca e vorba de text sau de fotografii!

Citește și: IPS Calinic îi răspunde primarului din Rădăuți și cere dialog și responsabilitate publică

(AUDIO) Primarul Loghin a publicat o înregistrare cu IPS Calinic, în scandalul terenului de la Rădăuți 

IPS Calinic: „Tu mă consideri Pimen! Pe mine nu vine un Flutur să mă fraierească”