2016, un an cu provocări majore pentru Klaus Iohannis

Anul 2016 a avut pentru președintele Klaus Iohannis câteva provocări majore, cele mai multe venite din partea PSD. Două legi iniţiate de social-democraţi l-au pus pe şeful statului în dificultate. Ele se refereau la majorări salariale şi reduceri de taxe. Pentru că Guvernul avertiza că există riscul ca cele două legi să afecteze grav bugetul din 2017, preşedintele a semnat pentru una dintre ele, iar pe cealaltă a respins-o.

Unul dintre subiectele care au ţinut mult timp prima pagină a fost legea celor 102 taxe a lui Liviu Dragnea. Taxa de timbru şi cea radio-TV au fost mărul discordiei. Cu eliminarea acestora, fără analiză şi dezbatere, preşedintele nu a fost de acord.

Klaus Iohannis: Nu se poate lucra aşa, ce să şi imagineze un antreprenor că astăzi există unele taxe şi peste o săptămână alte taxe, că vine campania electorală, păi asta înseamnă predicitibilitate?

Legea a fost votată de Parlament, iar preşedintele a decis să organizeze o dezbatere publică. Fără PSD. A continuat să susţină că eliminarea taxei radio-TV nu este de bun augur.

Klaus Iohannis: S-a eliminat fără discuție publică finanțarea de bază pentru TV publică și radioul public fără a pune ceva în loc.

A contestat legea inclusiv la Curtea Cosntituţională, dar nu a avut câştig de cauză. Aşa că şi-a folosit şi cea de-a două armă. Reexaminarea.

Klaus Iohannis: Eu voi trimite această lege înapoi în Parlament, nu cred că e bine să se renunțe fără o discuție aprofundată, calmă, așezată, la taxa radio-tv.

Acum legea este în mâinile noilor aleşi. Un alt act normativ care a stârnit nenumărate reacţii a fost majorarea salariilor medicilor şi profesorilor, tot o iniţiativă a PSD. După îndelungi dispute, şeful statului a cedat: O voi promulga.

Nu înainte de a atrage atenţia că este o lege populistă.

Preşedintele s-a implicat şi în disputa privind legalizarea căsătoriilor gay şi referendumul pentru familia tradiţională.

Klaus Iohannis: Este greşit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios. Eu sunt adeptul toleranţei, încrederii şi deschiderii spre celălalt. A fi tolerant nu înseamnă a fi tăntălău, înseamnă a accepta conștient că sunt alții cu alte păreri, opinii.

Declaraţiile sale i-au atras critici aspre. Aşa că a fost nevoit să revină asupra afirmaţiilor şi să le nuanţeze. Nu şi-a luat cuvântul înapoi, dar le-a transmis susţinătorilor familiei tradiţionale că nu este împotriva unui referendum. Klaus Iohannis a intervenit şi în alte situaţii, care în mod normal nu ar fi făcut obiectul unor declaraţii de la Cotroceni. A criticat autorităţile pentru modul în care au intervenit după inundaţiile din această toamnă

Klaus Iohannis: Noi suntem țara care tot timpul este luată prin surprindere. Inundațiile ne iau prin suprirndere. Sigur, nimeni nu poate să prevină ploaia, dar putem să construim un baraj și putem să decolmatăm albiile. Aproape invariabil, prima ninsoare ne ia prin surprindere, cu toate că știn că de regulă vine iarna.

Dar şi pentru cum au gestionat situaţia când un urs s-a plimbat mai multe ore prin Sibiu, înainte de a fi împuşcat

Klaus Iohannis: Nu era mai simplu ca în loc de 50 de oameni neinstruiți și dezorganizați să avem acolo 2, 3 oameni pregătiți pentru așa ceva?

Un alt moment de răscruce pentru şeful statului a fost, anul acesta, demisia intempestivă a şefului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu.

Klaus Iohannis: Imediat ce am primit această demisie, am acceptat-o. Serviciul va fi condus interimar până se îndeplinesc toate procedurile birocratice.

Fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe a invocat motive de sănătate. Dar în spaţiul public circula de ceva timp informaţia că relaţia dintre Klaus IOhannis şi Mihai Răzvan Ungureanu se răcise. Cei doi nu au avut nicio întâlnire publică până la recepţia de 1 decembrie de la Palatul Cotroceni. 2016 a fost şi anul în care Dan Mihalache, considerat până atunci mâna dreapta a şefului statului, a plecat, fiind numit ambasador la Londra.