Reforma ANAF a lui Ponta nu-l mulțumește pe Grindeanu

În contextul în care ANAF a colectat pe primele trei luni ale anului 2017 mai puțin decât în perioada similară a anului trecut și în condițiile în care Comisia Europeană a cerut măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, premierul Sorin Grindeanu invocă, iar, „reforma de fond” a ANAF. Doar că Agenția Națională de Administrare Fiscală a mai fost „reformată” o dată de ex-premierul Victor Ponta, care a decis și înființarea Direcției Antifraudă.

„Pe mine m-a interesat în primul rând care sunt măsurile pe care Ministerul Finanţelor şi ANAF le au pentru reforma structurală pe care mi-o doresc în cadrul ANAF, astfel încât gradul de colectare să fie acela pe care noi ni l-am propus pentru anul 2017”, a declarat Grindeanu, vineri, după întâlnirea avută cu ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan, și cu șeful ANAF, Bogdan-Nicolae Stan.

Dincolo de ideea că este greu de imaginat o reformă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală ori de câte ori nu se colectează la buget suficienți bani pentru a acoperi toate promisiunile făcute de PSD în programele electorale, merită amintit că ANAF a mai suferit, cel puțin așa s-a transmis public, o amplă reformă.

În decembrie 2012, Guvernul Ponta se angaja să restructureze instituțiile de control fiscal, respectiv ANAF, Garda Financiară și Vama. ANAF urma să fie reorganizată în termen de trei ani, potrivit înțelegerii dintre autoritățile române și experții Fondului Monetar Internațional, Comisiei Europene și Băncii Mondiale.

La aproape un an distanță, pe 4 noiembrie 2013, la finalul negocierilor cu reprezentanții FMI, CE și BM, vicepremierul Daniel Chițoiu (ALDE) arăta că, lună de lună, încasările „au depășit nivelul programat”. „Deci reforma ANAF în teritoriu, la nivel regional şi local, judeţean, a luat sfârşit în luna septembrie, fapt relevat de creşterea colectării în luna octombrie, şi, de asemenea, începând cu această săptămână, va intra în funcţiune şi noua structură de antifraudă, Direcţia generală de antifraudă fiscală, care va avea rolul numai de a combate evaziunea şi frauda fiscală”, declara Chițoiu.

La acel moment, Direcția Generală Antifraudă Fiscală avea câteva luni de existență (a fost înființată prin OUG nr. 74/26 iunie 2013) și laudele nu mai conteneau să curgă. „Direcția Antifraudă este o idee de reformă a administrației fiscale pe care n-a realizat-o nimeni în ultimii 20 de ani. Unul dintre jurnaliști pe bună dreptate spunea că e un fel de DNA al Finanțelor. Da, pentru că Direcția Antifraudă va fi complet independentă și politic și administrativ. Răspunde în fața mea ca prim-ministru. Are răspunderi și colaborare legală și directă cu Parchetul și cu serviciile de informații, care au atribuții în combaterea evaziunii fiscale și contrabandei”, declara Ponta, în august 2013.

Tot atunci, la șefia DGAF a fost instalat Romeo Florin Nicolae, cel care, doi ani mai târziu, avea să fie trimis în judecată pentru că ar fi luat șpagă ca o anumită firmă să nu plătească la bugetul de stat cât scria în decizia de impunere.

Mai trece un an și, prin septembrie 2015, iar se vorbește de reorganizarea ANAF. De data aceasta, nemulțumit era chiar șeful ANAF, Gelu Diaconu, care spunea că Agenția este un fel de „rudă săracă a Ministerului Finanțelor Publice”, că se află „la discreția decizională a funcționarilor din minister” și că „își irosește resursele ca urmare a sarcinilor primite de la Curtea de Conturi”.

Pe lângă ideea înființării unui „board” din care să facă parte oameni numiți de Guvern, Parlament și Președinție, guvernanții, în frunte cu premierul Victor Ponta, arătau că se lucrează și la înființarea unui „departament special pentru executări silite”. „Deci, nu vorbesc de hotărârile penale. Aia e o altă discuție și aceea e Agenția care a trecut deja prin Parlament, este la Senat”, punea punctul pe „i” Ponta, ca să nu existe vreo confuzie cu Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate, o altă structură înființată să aducă bani la bugetul de stat (mai precis, să recupereze banii reprezentând prejudiciile din dosarele penale).

Acum, la începutul lunii martie 2017, guvernanții vorbesc iar de reforma ANAF.

Pe de o parte pentru că, în primele trei luni ale anului veniturile colectate au scăzut cu 0,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, după cum anunță reprezentanții Agenției. În treacăt fie spus, există și surse care atenționează că scăderea ar fi mult mai mare în realitate și că pare o misiune imposibilă să se atingă creșterea veniturilor de 14% prevăzută în legea bugetului de stat pe 2017.

Pe de altă parte, există scrisoarea în care care vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrivskis, și Comisarul pentru Afaceri Economice și Financiare, Pierre Moscovici, îl avertizează pe ministrul de Finanțe că există riscul ca deficitul bugetar să ajungă la 3,6% în 2017 și la 3,9% în 2018. Că tot s-a angajat Guvernul PSD-ALDE că deficitul bugetar va fi sub 3% (2,96%, mai precis, conform Legii bugetului de stat pe 2017).