După un proces care a durat aproape un deceniu, Tribunalul Buzău a anulat organigrama din 2016 prin care Primăria intenționa să concedieze peste 300 de polițiști locali. Hotărârea instanței, pronunțată luni, obligă administrația locală la plata unor despăgubiri financiare pentru toți cei vizați de măsura de disponibilizare, creând un precedent important în contextul planurilor guvernamentale de a reduce numărul angajaților din polițiile locale la nivel național.

Conflictul juridic a început în anul 2016, când Consiliul Local al Municipiului Buzău a aprobat, în baza unui raport al Camerei de Conturi, o nouă organigramă ce prevedea desființarea a peste 300 de posturi, majoritatea fiind ale personalului destinat pazei unităților de învățământ. La acea vreme, autoritățile au invocat cheltuieli nejustificate, însă măsura a fost imediat contestată în instanță de către polițiștii locali, prin Sindicatul Fortus Lex, blocând astfel procesul de concediere.

În decizia sa, Tribunalul Buzău nu doar că a anulat Hotărârea Consiliului Local nr.193/18.10.2016, ci a și obligat Municipiul Buzău, primarul Constantin Toma și Consiliul Local, în solidar, la plata a câte 2.500 de lei pentru fiecare reclamant, cu titlu de daune morale. Potrivit reprezentanților sindicali, de-a lungul celor aproape zece ani de litigiu, o parte dintre polițiștii vizați s-au pensionat, iar alții au decedat, instanța stabilind că despăgubirile vor fi acordate inclusiv moștenitorilor acestora.

Reacția Primăriei Buzău nu a întârziat să apară. Primarul Constantin Toma a declarat că așteaptă motivarea instanței și că va ataca soluția cu recurs la Curtea de Apel Ploiești, subliniind că procesul este departe de a se fi încheiat. Astfel, războiul juridic dintre administrația locală și angajații Poliției Locale continuă, deși prima instanță a dat câștig de cauză reclamanților.

Această decizie locală capătă o relevanță națională în contextul în care Guvernul a anunțat măsuri de restructurare a poliției locale, propunând norme stricte precum un polițist la 1.200 de locuitori în orașele mici sau un polițist la 6.500 de locuitori în marile municipii. Cazul de la Buzău demonstrează că astfel de disponibilizări, făcute fără o fundamentare juridică solidă, pot genera litigii costisitoare și de lungă durată pentru autoritățile locale, transformând economiile bugetare propuse în cheltuieli suplimentare cu despăgubiri și procese.