7 obiceiuri la înmormântare despre care probabil nu ai auzit

7 obiceiuri la înmormântare despre care probabil nu ai auzit

În România, ritualurile și tradițiile funerare sunt adânc înrădăcinate în cultură și spiritualitate, variind de la o regiune la alta. În multe regiuni, cu această ocazie se oferă flori sau coroane funerare cu mesaje de condoleanțe. Deși multe dintre aceste obiceiuri sunt bine-cunoscute, există câteva mai puțin cunoscute care surprind prin unicitatea și simbolismul lor. Iată câteva dintre cele mai interesante obiceiuri la înmormântare despre care probabil nu ai auzit.

1. Bocitul ritualic

Bocitul este o formă de plângere ritualică întâlnită în mai multe zone din România, însă există variante unice și mai puțin cunoscute, cum ar fi în Oltenia. Aici, bocitul nu este doar un simplu plâns, ci un cântec improvizat, în care se povestesc viața și faptele celui decedat. Bocetul este realizat, de obicei, de femei specializate, numite bocitoare, care au rolul de a elibera durerea și de a facilita trecerea sufletului în lumea de dincolo.

2. Priveghiul cu plăcinte

În Maramureș, priveghiul, care este perioada de veghe la căpătâiul mortului înainte de înmormântare, include un obicei inedit: oferirea de plăcinte celor care vin să-și ia rămas-bun de la decedat. Plăcintele sunt considerate un simbol al sufletului și sunt oferite ca semn de ospitalitate și compasiune față de cei îndoliați.

3. Focul de veghe

În anumite regiuni din România, mai ales în Muntenia și Oltenia, în noaptea de priveghi se aprinde un foc mare în curtea casei. Acest foc, cunoscut și ca „focul de veghe”, are rolul de a lumina calea sufletului către cealaltă lume și de a proteja casa de spiritele rele. Familia și apropiații stau în jurul focului, povestind despre viața celui decedat și rugându-se pentru odihna sufletului său.

4. Învelirea oglinzilor

În unele sate din Bucovina, după moartea unei persoane, toate oglinzile din casă sunt acoperite cu pânze negre sau albe. Acest obicei are rădăcini în credința că sufletul celui decedat ar putea rămâne prins în oglindă, împiedicând astfel trecerea sa în lumea de dincolo. Oglinzile rămân acoperite până la înmormântare, când sunt descoperite pentru a marca încheierea ritualurilor de trecere.

5. Plângerea crucii

În unele sate din sudul României există obiceiul ca, înainte de a fi coborâtă crucea în groapă, femeile din familie să plângă crucea. Aceasta este văzută ca o ultimă manifestare de iubire și durere pentru cel decedat, crucea fiind simbolul sacrificiului și al mântuirii. Plângerea crucii este acompaniată de cântece și rugăciuni specifice.

6. Pământul de sub prag

În tradițiile unor sate din Moldova, înainte de înmormântare, se ia puțin pământ de sub pragul casei în care a trăit decedatul și se pune în sicriu. Acest obicei este menit să faciliteze întoarcerea sufletului în pământul natal și să asigure liniștea veșnică. De asemenea, se crede că astfel se menține legătura dintre familie și cel plecat.

7. „Hora de pomană”

„Hora de pomană” este un ritual care ține de cultul morților, întâlnit în județul Olt, cu precădere în zona de sud. Se crede că prin intermediul horei de pomană se realizează o legătură spirituală între lumea văzută şi lumea nevăzută, pomana fiind considerată hrană spirituală pentru cei morți. De altfel, se și spune că „se dă horă de pomană” și nu se joacă hora de pomană. Oamenii care fac pomeni au convingerea că prin oferirea de obiecte și/sau alimente pentru sufletul cuiva, acela va simți că legăturile cu lumea celor vii, cu familia, cu rudele, dar și cu prietenii nu s-au rupt, că aceștia încă se gândesc la el, la sufletul său umblător între lumi sau prin alte lumi.

Tradițiile funerare din România sunt bogate și variate, reflectând diversitatea culturală și spirituală a țării. Aceste obiceiuri, unele mai puțin cunoscute, ne oferă o privire profundă asupra modului în care comunitățile românești se raportează la moarte și la viața de dincolo. Înțelegerea și respectarea acestor tradiții ne ajută să ne conectăm mai bine cu trecutul și să păstrăm vie memoria celor care au fost înaintea noastră.

Sursă foto – Shutterstock