România ar putea reduce considerabil dependența de importurile de gaze naturale începând cu anul 2027, an în care se estimează că vor începe exploatările la scară largă a zăcămintelor Neptun Deep din Marea Neagră și Caragele din județul Buzău. Investițiile în zăcământul buzoian, considerat cel mai mare onshore din țară, sunt în plină desfășurare, Romgaz demarând recent forajul unei noi sonde de mare adâncime, Sonda 54 Damianca, proiectată să atingă 5.100 de metri. Aceasta face parte dintr-un program de investiții de peste un miliard de lei, care include săparea a cel puțin zece sonde de mare adâncime pentru a evalua și exploata rezervele estimate la circa 30 de miliarde de metri cubi, echivalentul consumului național pe trei ani.

Importanța strategică a zăcământului Caragele, a cărui structură se întinde pe 35 de kilometri pe teritoriul județelor Buzău și Brăila, a fost recent subliniată și de o vizită a ministrului Energiei, Sebastian Burduja, la locația de foraj. Acesta, alături de conducerea Romgaz, a inspectat lucrările la noua sondă, precum și la Sonda 55 Damianca, aflată deja în exploatare. Chiar și în prezent, zăcământul de la Buzău are un aport semnificativ la producția națională, reprezentând în 2021 aproximativ 7,5% din totalul de gaze extrase de Romgaz.

Până la atingerea independenței energetice, România se confruntă cu provocările pieței actuale. Vremea geroasă din ultima perioadă a dus la o creștere a consumului zilnic la aproximativ 500 GWh, acoperit din producția internă, depozite și importuri. Deși consumul general a scăzut cu circa 20% față de perioada de dinaintea crizei energetice, pe fondul reducerii activității industriale, dependența de importuri a crescut. Datele Institutului Național de Statistică arată că în primele zece luni ale anului trecut, producția internă a scăzut cu 1,2%, în timp ce importurile au înregistrat o creștere de 65%.

O altă provocare imediată este liberalizarea pieței gazelor, programată pentru finalul lunii martie, odată cu eliminarea plafonării tarifelor. Deși autoritățile promit o tranziție controlată și măsuri de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, specialiștii estimează că furnizorii ar putea opera majorări moderate, de 10-20%, pentru a compensa pierderile din perioada de reglementare. Impactul ar putea fi atenuat de faptul că liberalizarea survine la finalul sezonului rece.

Pe termen lung, perspectivele sunt optimiste. Experții din domeniul energiei anticipează că, odată cu intrarea în producție a gazelor din Marea Neagră și din zăcământul Caragele, România se va confrunta cu un surplus de gaze. Această nouă realitate ar trebui, în mod firesc, să conducă la o scădere a prețurilor pe piața internă, plasând țara într-o poziție privilegiată în regiune.

Cu toate acestea, simpla extracție și exportare a gazelor nu reprezintă potențialul maxim de valorificare. Adevărata provocare pentru România va fi utilizarea superioară a acestei resurse strategice. Dezvoltarea unor noi capacități în industria chimică, sector aproape dispărut, și construirea de centrale electrice moderne pe gaz, precum cele de la Mintia și Iernut, sunt esențiale pentru ca beneficiile resurselor de la Buzău și din Marea Neagră să se traducă într-o dezvoltare economică sustenabilă și nu doar într-un rol de exportator de materie primă.