Ziua Unirii Principatelor Române este sărbătorită anual la 24 ianuarie și marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria națională: alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești, act politic care a consfințit unirea de facto a celor două principate românești.

La 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie/5 februarie 1859 a fost ales, în unanimitate, domn al Țării Românești. Dubla alegere a aceluiași conducător a reprezentat soluția politică ingenioasă prin care românii au reușit să înfăptuiască Unirea, fără a încălca formal prevederile internaționale ale vremii.

Acest moment istoric este considerat primul pas decisiv spre constituirea statului național unitar român, obiectiv realizat deplin la 1 decembrie 1918. „24 ianuarie semnifică, practic, ziua de naștere a statului național modern român”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege prin care această dată a fost declarată sărbătoare națională.

De la context internațional la actul Unirii

Unirea Principatelor a fost posibilă în contextul înfrângerii Rusiei în Războiul Crimeii (1853–1856) și al Congresului de Pace de la Paris, care a pus capăt protectoratului rus asupra Moldovei și Țării Românești. Prin tratatele internaționale, Principatele au intrat sub garanția colectivă a Marilor Puteri europene, beneficiind de o autonomie sporită, menținând însă suzeranitatea Imperiului Otoman.

Adunările ad-hoc convocate în 1857, atât la Iași, cât și la București, au exprimat voința clară a românilor pentru unirea celor două principate într-un singur stat, cu numele de România, sub un prinț ales, cu guvernare constituțională și garanții internaționale.

Deși Convenția de la Paris din 1858 nu prevedea explicit unirea politică, ea a creat cadrul legal care a permis realizarea acesteia prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza.

Dubla alegere și consacrarea Unirii

În Moldova, Cuza a fost ales în unanimitate de Adunarea Electivă la 5/17 ianuarie 1859. În Țara Românească, într-un climat tensionat, marcat de presiunea străzii și de negocieri intense între forțele politice, deputații au decis, în ședința din 24 ianuarie/5 februarie 1859, să-l aleagă pe același Alexandru Ioan Cuza domn al țării.

Prin acest act politic, românii au realizat unirea de fapt a Moldovei și Țării Românești, obținând o victorie majoră în procesul de constituire a statului român modern. Recunoașterea internațională a dublei alegeri a venit în cursul anului 1859, fiind consacrată juridic în cadrul Conferinței de la Paris.

24 ianuarie – sărbătoare națională și zi nelucrătoare

Importanța istorică a acestui moment a fost recunoscută oficial în România contemporană prin Legea nr. 171/2014, care a declarat ziua de 24 ianuarie drept sărbătoare națională. Ulterior, prin Legea nr. 176/2016, această dată a devenit zi nelucrătoare, autoritățile publice având posibilitatea de a organiza manifestări cultural-artistice dedicate Unirii Principatelor Române.

Ziua de 24 ianuarie rămâne, astfel, un reper esențial al identității naționale și al parcursului istoric care a condus la formarea României moderne.

Comentarii

comentarii