MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Marele divorţ de la Davos? Aliaţii Americii trag o linie roşie cu Trump
|
Aliaţii cei mai apropiaţi ai Americii au proclamat marţi sfârşitul ordinii globale conduse de SUA, ajungând la concluzia că neîncetata coerciţie a preşedintelui Trump a scos la iveală defectele sale fatale, scrie Axios.
Zilele în care liderii mondiali îl ocoleau cu grijă pe Trump, al cărui prim an în funcţie – încununat de o criză legată de Groenlanda – a cristalizat temerile că vechea ordine nu mai poate fi salvată, sunt doar o amintire. „A fi un vasal fericit este una. A fi un sclav nefericit este cu totul altceva”, a declarat premierul belgian Bart De Wever despre ameninţările lui Trump de a impune tarife în legătură cu Groenlandei. „Dacă renunţi acum, îţi vei pierde demnitatea”, a avertizat el.
Retorica neobişnuit de directă a răsunat în cadrul Forumului Economic Mondial, unde Trump va sosi miercuri la un summit deja dominat de tensiuni diplomatice şi anxietate pe pieţe.
„Suntem în mijlocul unei furtuni”
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a comparat ostilitatea lui Trump faţă de aliaţi cu „şocul Nixon” din 1971 – momentul în care SUA au răsturnat ordinea economică postbelică abandonând etalonul aur. Ea a cerut independenţa „permanentă” faţă de SUA, avertizând că aşteptarea revenirii la normal după Trump nu ar face decât să adâncească vulnerabilitatea Europei.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a condamnat, la rândul său, „acumularea nesfârşită de noi tarife” ale lui Trump ca fiind „fundamental inacceptabilă”, mai ales când este folosită ca „pârghie împotriva suveranităţii teritoriale”.
Însă prim-ministrul canadian Mark Carney a dat cel mai dur verdict dintre toţi, spunând publicului de la Davos: „Să fie clar: suntem în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziţii”. „Ştiam că povestea ordinii internaţionale bazate pe reguli este parţial falsă. Că cei mai puternici se vor eschiva de la respectarea regulilor atunci când le va conveni. Că regulile comerciale erau aplicate în mod asimetric. … Că dreptul internaţional era aplicat cu o rigurozitate variabilă, în funcţie de identitatea acuzatului sau a victimei”, a spus Carney. „Această ficţiune era utilă”, a continuat el, deoarece hegemonia americană furniza bunuri publice globale – de la căi maritime deschise la un sistem financiar stabil. „Această înţelegere nu mai funcţionează”, a proclamat Carney, avertizând că „marile puteri” transformă acum în armă integrarea economică care a stat mult timp la baza globalizării.
Un oficial canadian a declarat pentru Axios că premierul Carney a evitat în mod deliberat să numească SUA sau Trump, dar că remarca sa viza în mod direct acţiunile recente ale preşedintelui. Prim-ministrul, un fost bancher central, a fost răsplătit cu ovaţii în picioare de către publicul de la Davos la finalul discursului său.
Linia roșie, depășită pentru prima dată
Un fost oficial american apropiat de mulţi lideri europeni a declarat pentru Axios că recentele presiuni ale lui Trump asupra Groenlandei „au depăşit pentru prima dată linia roşie pentru europeni” şi că mulţi cred că aceasta ar putea fi ultima lor şansă de a riposta.
UE ia în considerare un pachet de 93 de miliarde de euro (aproximativ 109 miliarde de dolari) ca tarife de retorsiune, iar Macron a declarat că blocul „nu ar trebui să ezite” să utilizeze instrumentul său anti-coerciţie – un instrument comercial puternic conceput iniţial pentru a contracara presiunea economică a Chinei. „Este o nebunie. Regret acest lucru”, a declarat Macron referitor la aplicarea acestuia în cazul Statelor Unite. „Dar aceasta este o consecinţă a imprevizibilităţii şi a agresivităţii inutile”, a subliniat liderul francez.
Ruptura este vizibilă şi în alte chestiuni, dincolo de Groenlanda şi comerţ.
Ungaria este singura ţară europeană care s-a alăturat „Consiliului Păcii” recent anunţat de Trump, subliniind măsura în care încrederea s-a erodat – şi cât de reticenţi sunt acum aliaţii săi în a-i legitima iniţiativele.
Până în prezent, Consiliul a obţinut sprijinul liderilor din Albania, Belarus, Qatar, Bahrain, Emiratele Arabe Unite şi Maroc.
Întâlnire cu șeful NATO
Trump a anunţat marţi dimineaţă că intenţionează să se întâlnească cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi cu „alte părţi” pentru a discuta despre Groenlanda – dar mulţi dintre cei mai relevanţi lideri nu vor fi prezenţi. Prim-ministrul Danemarcei a ales să nu participe deloc la Davos, iar Macron a părăsit Elveţia marţi, fără să se întâlnească cu Trump. Nu era clar dacă liderii Germaniei sau ai Regatului Unit vor participa la întâlnirea cu Rutte.
Aceasta are loc pe fondul unei desfăşurări militare europene crescânde în Groenlanda şi în contextul în care prim-ministrul insulei şi-a avertizat poporul să se pregătească pentru invazie.
Între timp, trimişii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, s-au întâlnit marţi seara cu consilierul preşedintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, la „USA House” din Davos, pentru a discuta despre procesul de pace din Ucraina.
Oficialii europeni au avertizat în repetate rânduri la Davos că Rusia nu a manifestat un interes real pentru a avansa către pace.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu intenţionează în prezent să călătorească în Elveţia, în urma unui atac rus masiv care a lăsat părţi din Ucraina în faţa unei penurii grave de apă şi electricitate în mijlocul unei ierni brutale.
Concluzia: „Nu mai are rost să fim blânzi”, a declarat belgianul De Wever. „Dacă cineva spune: «Vreau să vă iau teritoriul NATO, altfel voi începe un război comercial», atunci vom începe un război comercial”.
Japonia – Asasinul fostului premier Shinzo Abe, condamnat la închisoare pe viaţă
O instanţă japoneză l-a condamnat, miercuri, pe un bărbat de 45 de ani la închisoare pe viaţă pentru uciderea fostului premier Shinzo Abe, într-un incident care a şocat naţiunea în urmă cu trei ani şi jumătate, transmite Reuters.
Tetsuya Yamagami a fost arestat pe loc în iulie 2022, după ce l-a împuşcat mortal pe Abe cu o armă artizanală în timp ce acesta ţinea un discurs electoral în oraşul Nara, din vestul ţării. Abe, cel mai longeviv premier al ţării, avea 67 de ani. Verdictul de vinovăţie era aproape sigur, după ce Yamagami a recunoscut că l-a ucis pe Abe în prima audiere la Tribunalul districtual din Nara, în octombrie, iar atenţia s-a concentrat asupra severităţii pedepsei.
Procurorii au cerut luna trecută pedeapsa cu închisoarea pe viaţă, calificând fapta drept ”un incident extrem de grav, fără precedent în istoria postbelică”. Deşi nu mai era liderul Japoniei la momentul respectiv, Abe a rămas o forţă puternică şi influentă în cadrul Partidului Liberal Democrat, aflat la guvernare. Absenţa sa a lăsat un vid în cadrul partidului, care a cunoscut de atunci două curse pentru conducere şi, prin extensie, o succesiune rapidă de prim-miniştri. Abe însuşi a ocupat funcţia de prim-ministru timp de 3.188 de zile în total, pe parcursul a două mandate separate, demisionând în septembrie 2020 din motive de sănătate.
Protejata sa, Sanae Takaichi, conduce acum Japonia şi PLD, dar puterea partidului s-a diminuat considerabil.
Asasinarea lui Abe a scos la iveală şi legătura strânsă dintre partidul său şi Biserica Unificării, o organizaţie considerată de mulţi o sectă. O anchetă internă a partidului a descoperit că peste o sută de parlamentari aveau legături cu această organizaţie, ceea ce a determinat mulţi alegători să se îndepărteze de PLD, partidul care a guvernat Japonia în cea mai mare parte a perioadei postbelice. Mass-media l-a citat pe Yamagami spunând în faţa instanţei că nutrea ranchiună faţă de Biserica Unificării, după ce mama sa a făcut o donaţie importantă către aceasta, ceea ce a cauzat dificultăţi financiare familiei sale, şi că şi-a descărcat furia asupra lui Abe deoarece fostul prim-ministru trimisese odată un mesaj video la un eveniment organizat de un grup afiliat bisericii.
Fondată în Coreea de Sud în 1954, Biserica Unificării este renumită pentru nunţile sale în masă şi consideră adepţii japonezi o sursă importantă de venituri.
Avocaţii lui Yamagami au susţinut, între timp, că nenorocirea familiei cauzată de donaţia către Biserica Unificării ar trebui luată în considerare şi că pedeapsa cu închisoarea ar trebui limitată la maximum 20 de ani. Deşi Abe era o figură controversată pe plan intern, el era unul dintre puţinii lideri mondiali care aveau o relaţie strânsă cu preşedintele american Donald Trump.
Nota obținută de ChatGPT la examenele de admitere la universitate în Japonia
Modele de inteligență artificială (AI) au obținut rezultate remarcabile după ce au fost puse să susțină testul de admitere la universitate din Japonia din 2026, modelul OpenAI ocupând primul loc, cu note maxime la nouă materii, informează marți agenția de presă Xinhua care citează cotidianul financiar Nikkei.
Experimentul a fost realizat în comun de Nikkei și startup-ul AI nipon LifePrompt.
Cele mai recente modele ale marilor companii de AI, inclusiv OpenAI și Google, au răspuns la întrebări din 15 materii principale de la examenele de admitere la universitate din Japonia, susținute în perioada 17-18 ianuarie.
Cel mai recent model GPT-5.2 Thinking, dezvoltat de OpenAI din Statele Unite, a înregistrat un scor general de 96,9 din 100 la toate cele 15 materii, obținând note maxime la nouă materii. Gemini 3.0 Pro de la Google a obținut un scor general de 91,4, potrivit Agerpres.
Examenul de admitere la universitate din Japonia cuprinde 21 de materii din șapte discipline. Media notelor la cele mai populare 15 materii în rândul candidaților din acest an a fost estimată la 58,1, conform Nikkei.
Modele anterioare ale OpenAI au mai fost expuse anterior la astfel de examene. Media notelor lor a crescut de la 66 de puncte în 2024 la 91 în 2025, ceea ce reflectă o îmbunătățire rapidă a performanțelor. Analiza a arătat că cele mai recente modele AI au avut performanțe deosebit de bune la matematică, fizică, chimie și biologie, dar au pierdut mai multe puncte la limba japoneză și geografie.
Spre exemplu, în timp ce modelele au fost capabile să interpreteze corect figurile geometrice, au greșit la întrebări care făceau referire la hărți ale lumii, indicând faptul că AI are încă limitări în privința recunoașterii informațiilor grafice neregulate și complexe.
Val neobişnuit de ger în sudul Chinei, unde săptămâna trecută erau 20 de grade Celsius
Un val de temperaturi scăzute care a cuprins sudul Chinei a adus, marţi, ninsori rare în Shanghai, bucurând locuitorii centrului financiar, în timp ce autorităţile au avertizat că vremea geroasă ar putea dura cel puţin trei zile, transmite Reuters.
Oraşul, situat pe coasta de est a Chinei, a înregistrat ultima dată o ninsoare abundentă în ianuarie 2018. Şi chiar săptămâna trecută, Shanghai s-a bucurat de temperaturi neobişnuit de ridicate, de 20 de grade Celsius, care, potrivit mass-media locale, au determinat înflorirea unor copaci de osmanthus. ”Vremea pare destul de ciudată anul acesta”, a spus Yu Xin, o locuitoare în vârstă de 30 de ani. ”În general, fluctuaţiile de temperatură au fost destul de semnificative, aşa că unii oameni s-ar putea simţi puţin inconfortabili”, a spus ea.
Mass-media de stat chineză a declarat că şi alte zone au înregistrat scăderi bruşte de temperatură, inclusiv provinciile Jiangxi şi Guizhou, situate la sud de râurile Yangtze şi Huai din China. Provincia Guizhou se aşteaptă să înregistreze scăderi de temperatură de 10 până la 14 grade Celsius, a raportat Zhejiang News.
În toată China, autorităţile au închis 241 de tronsoane de drumuri principale în 12 provincii, inclusiv Shanxi, Mongolia Interioară şi Heilongjiang, din cauza ninsorilor şi a drumurilor îngheţate, a informat postul public de televiziune CCTV.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Rusia se bucură de divergenţele dintre Trump şi Europa cu privire la Groenlanda, dar are şi motive de îngrijorare
De același autor
Prima pagină a ediției tipărite a Ziarului de Vrancea de astăzi, miercuri 21 ianuarie 2026
Anunțuri ZdV Premium
Source URL: https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-Stiri-internaTionale-marele-divort-de-la-davos-aliatii-americii-trag-o-linie-rosie-cu-trump









