Local

Fermier din Vrancea, la protestul cu tractoare de la Strasbourg: Răzvan Avram avertizează că „va dicta doar prețul”

Eduard Popescu
22 ian 2026178 vizualizări
Răzvan Avram, fermier din județul Vrancea, la protestul fermierilor de la Strasbourg, 20 ianuarie 2026. Foto: @Revista Ferma, Daniel Plăiașu

Răzvan Avram, fermier din județul Vrancea, la protestul fermierilor de la Strasbourg, 20 ianuarie 2026. Foto: @Revista Ferma, Daniel Plăiașu

Vrancea ajunge în fața Parlamentului European: agricultorul Răzvan Avram, din Bordeasca Veche–Tătăranu, a mers la Strasbourg împotriva Acordului UE–Mercosur și a noii PAC 2028.

Un fermier din județul Vrancea a fost marți, 20 ianuarie 2026, în mijlocul protestelor de la Strasbourg, acolo unde mii de agricultori europeni au ieșit în stradă cu tractoare, în fața Parlamentului European. Este vorba despre Răzvan Avram, administratorul fermei GreenAgro Crop, care s-a alăturat delegației de aproximativ 200 de fermieri români prezenți la manifestație, potrivit publicației de specialitate Revista Ferma.

Miza protestului: nemulțumirea față de Acordul UE–Mercosur și față de propunerile Comisiei Europene pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) 2028, politici despre care fermierii spun că pot destabiliza agricultura europeană și pot lovi direct în producătorii locali, inclusiv în cei din Vrancea.

„Nu avem nimic de câștigat și nici nu s-a negociat!”

În declarațiile oferite pentru Revista Ferma, Răzvan Avram spune că fermierii sunt prinși între costuri în creștere și reguli tot mai stricte, în timp ce piața riscă să fie inundată de produse mai ieftine, obținute în condiții diferite de cele impuse în UE.

Între temele invocate de fermierul vrâncean:

  • taxa de carbon (menționată de fermieri ca „CEBAM/CBAM”), pe care o leagă de scumpirea inputurilor – inclusiv îngrășămintele, cu aproximativ 40 de dolari/tonă în contextul aplicării taxei;

  • noua PAC 2028, unde fermierii români cer menținerea structurii „pe doi piloni” și o aliniere reală între Bruxelles și nevoile din teren.

În privința Acordului UE–Mercosur, mesajul lui Avram este tranșant: „practic, va dicta doar prețul”, iar produsele locale riscă să fie scoase din joc de importuri realizate la scară mare.

De ce îi sperie pe fermieri Acordul UE–Mercosur

Pe înțelesul publicului, fermierii reclamă un risc dublu:

  1. presiune pe preț – când puterea de cumpărare scade, consumatorul alege mai des produsul mai ieftin, iar producătorul local rămâne cu costurile mari;

  2. standardele – agricultorii atrag atenția că UE impune reguli stricte privind siguranța alimentară și pesticidele, în timp ce în unele state din afara UE pot fi folosite substanțe pe care Europa le-a interzis de ani buni.

Răzvan Avram avertizează că această diferență de reguli ar putea crea o competiție „inegală prin definiție” și ar putea alimenta inclusiv fenomene de tip „piață gri/neagră” pe lanțurile de aprovizionare, dacă nu există mecanisme de control eficiente.

Ce s-a decis a doua zi, la Bruxelles/Strasbourg: acordul, trimis spre verificare la CJUE

La doar o zi după protest, miercuri, 21 ianuarie 2026, Parlamentul European a făcut un pas important: a adoptat o rezoluție care cere trimiterea Acordului UE–Mercosur la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pentru verificarea compatibilității cu tratatele UE.

Votul a fost extrem de strâns:

  • 334 voturi pentru,

  • 324 împotrivă,

  • 11 abțineri (669 eurodeputați prezenți la vot).

Potrivit relatărilor din presa națională, procedura de adoptare ar urma să fie întârziată/suspendată până la avizul CJUE, iar apoi Parlamentul European va continua examinarea textelor înainte de un vot final de aprobare sau respingere.

Cine este Răzvan Avram, fermierul vrâncean care a mers la Strasbourg

Pentru cititorii din Vrancea, numele lui Răzvan Avram nu este nou. În ultimii ani, el a devenit cunoscut și prin proiecte atipice, precum ferma de bizoni din Bordeasca Veche (comuna Tătăranu), prezentată inclusiv într-un material TV, dar și prin activitatea sa în agricultura de câmp. Într-un articol publicat de Ziarul de Vrancea, Avram vorbea despre cum a început creșterea bizonilor și despre gestionarea fermei, care a devenit și punct de interes pentru vizitatori.

De la Vrancea la Strasbourg: ce înseamnă asta pentru județ

Prezența unui fermier vrâncean la un protest european de asemenea amploare arată că deciziile luate la nivelul UE nu rămân „știri de la televizor”. Ele se traduc, în final, în:

  • costuri de producție (inputuri, fertilizanți, combustibil),

  • reguli și condiționalități,

  • prețuri la poarta fermei,

  • concurență pe raft și în piață.

Iar în județe agricole precum Vrancea, unde agricultura rămâne un motor economic important, aceste schimbări pot însemna diferența dintre un an „pe plus” și unul de supraviețuire.

Eduard Popescu

Citiți și:Răzvan Avram și aventura primilor bizoni pe plaiuri vrâncene;

VIDEO | Cum cresc 50 de bizoni de stepă americană în județul Vrancea, la ferma din Bordeasca Veche, comuna Tătăranu;

VIDEO | Fermierul vrâncean cu parcurs profesional de la IT la agricultură, fondatorul GreenAgro din Bordeasca Veche ;

Foto | Ce îi aşteaptă în 2025 şi cine i-ar putea ajuta pe fermierii vrânceni sărăciţi, după 4 ani de secetă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.