MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Rusia se bucură de divergenţele dintre Trump şi Europa cu privire la Groenlanda, dar are şi motive de îngrijorare
|
Kremlinul a declarat că Trump va intra în istorie dacă va prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu autonom danez. Trimisul special al preşedintelui Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a salutat „prăbuşirea uniunii transatlantice”. Iar fostul preşedinte Dmitri Medvedev a glumit pe seama sărăcirii Europei. Rusia priveşte cu bucurie cum eforturile preşedintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda adâncesc diviziunile cu Europa, chiar dacă acţiunile sale ar putea avea consecinţe grave asupra securităţii Moscovei, care râvneşte la propria prezenţă în Arctica, scrie Reuters.
Criticile la adresa lui Trump cu privire la Groenlanda au lipsit în mod notabil într-un moment în care Rusia doreşte să-l menţină de partea sa pentru a se asigura că orice final al războiului din Ucraina va fi în condiţiile impuse de Moscova, în timp ce aliaţii tradiţionali ai Rusiei, Venezuela şi Iran, se află şi ei în vizorul Washingtonului.
„Există experţi internaţionali care consideră că, prin rezolvarea problemei încorporării Groenlandei, Trump va intra cu siguranţă în istorie. Şi nu numai în istoria Statelor Unite, ci şi în istoria mondială”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Este greu să nu fii de acord cu aceşti experţi”, a adăgat el.
Dilema Europei bucură Rusia
Ziarul Moskovski Komsomoleţ a scris că este o plăcere să vezi Europa „complet pierdută” după ce Trump a spus că va aplica tarife mai mari pentru mărfurile importate din unele ţări europene până când Statele Unite vor putea să achiziţioneze Groenlanda.
„Make America Great Again (Să facem America măreaţă din nou – n.r.) (MAGA) â Make Danmark Small Again (Să facem Danemarca mică din nou – n.r.) (MDSA) â Make Europe Poor Again (Să facem Europa săracă din nou – n.r.) (MEPA). V-aţi dat seama în sfârşit de asta, proştilor?”, a scris fostul preşedinte Dmitri Medvedev, care este acum vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei şi a devenit una dintre cele mai radicale voci a propagandei Kremlinului.
Kirill Dmitriev, trimisul special al lui Putin care participă la discuţiile cu SUA despre războiul din Ucraina, i-a ironizat pe liderii europeni în postări pe reţelele sociale. „Prăbuşirea uniunii transatlantice. În sfârşit, ceva care merită discutat la Davos”, a spus Dmitriev, care urmează să se întâlnească cu reprezentanţii SUA în staţiunea elveţiană, în această săptămână, pentru a discuta despre Ucraina. Dmitriev a spus pe X că „Putin înţelege raţionamentul SUA cu privire la Groenlanda”, el făcând referire la un discurs în care Putin a spus că planurile SUA cu privire la Groenlanda au rădăcini istorice adânci.
Comentatorii ruşi au remarcat că atitudinea lui Trump exercită o presiune fără precedent asupra alianţei militare NATO, inamicul de lungă durată al Moscovei, şi ar putea cauza probleme economice şi diplomatice Uniunii Europene şi Marii Britanii, considerate de Moscova ca obstacole în calea Rusiei de a-şi impune voinţa în Ucraina.
Un articol din Rossiiskaia Gazeta, ziarul oficial al guvernului rus, se întreabă dacă diferenţele de opinie cu privire la Groenlanda vor însemna sfârşitul NATO.
Serghei Markov, fost consilier al Kremlinului, a declarat că Moscova ar trebui să-l ajute pe Trump să-şi realizeze ambiţiile „deoarece aproape toţi duşmanii lui Trump sunt şi duşmanii Rusiei”.
O poziție delicată pentru Moscova
În ciuda satisfacţiei sale, Moscova este într-o poziţie delicată, deoarece acţiunile lui Trump ar putea avea un impact asupra ambiţiilor proprii ale Moscovei în Arctica, o regiune bogată în resurse naturale şi considerată de Rusia ca fiind importantă din punct de vedere strategic.
Rusia s-a arătat indignată de sugestia lui Trump că Moscova reprezintă o ameninţare pentru Groenlanda – parte din raţionamentul său pentru a dori controlul SUA asupra insulei – evitând însă să-i menţioneze numele în criticile sale.
Ministerul de Externe a declarat săptămâna trecută că este inacceptabil ca Occidentul să continue să acuze Rusia şi China că reprezintă o ameninţare pentru Groenlanda.
Însă Ucraina este o prioritate mai importantă pentru Rusia decât Groenlanda, unde SUA are deja o prezenţă militară.
O ruptură transatlantică în privinţa Groenlandei, care implică ţări care au finanţat şi înarmat Kievul, ar putea juca în favoarea Rusiei, posibil risipindu-se în alte domenii politice şi eclipsând evenimentele din Ucraina.
Unii comentatori ruşi au sugerat că Trump inaugurează o nouă ordine mondială fără reguli, ceea ce ar putea fi în avantajul Moscovei. Alţii, însă, au tras un semnal de alarmă cu privire la imprevizibilitatea comportamentului său, citând recenta capturare a lui Nicolas Maduro din Venezuela.
Ei au avertizat, de asemenea, că Trump, care afirmă că SUA îşi vor reafirma dominaţia în emisfera vestică, nu s-a arătat dispus să accepte ca alte ţări să aibă propriile sfere de influenţă.
„Rusia poate avea propria sferă de influenţă doar prin forţă”, consideră Markov.
Trei cardinali catolici din SUA pun sub semnul întrebării moralitatea politicii externe americane
Trei cardinali catolici din SUA l-au îndemnat pe Trump să folosească o busolă morală în aplicarea politicii sale externe, afirmând că acţiunea militară a SUA în Venezuela, ameninţările cu anexarea Groenlandei şi reducerile ajutorului extern riscă să provoace suferinţe enorme în loc să promoveze pacea, relatează Reuters şi The Guardian.
Într-o declaraţie comună, cardinalii Blase Cupich din Chicago, Robert McElroy din Washington şi Joseph Tobin din Newark, New Jersey, au avertizat că, fără o viziune morală, actuala dezbatere privind politica externă a Washingtonului se împotmoleşte în „polarizare, partizanat şi interese economice şi sociale înguste”.
Ei au condamnat direcţia politicii externe americane, afirmând că „rolul moral al ţării în combaterea răului din întreaga lume” este pus sub semnul întrebării şi că acţiunea militară trebuie utilizată doar ca ultimă soluţie extremă. „În 2026, Statele Unite au intrat în cea mai profundă şi aprinsă dezbatere de la sfârşitul Războiului Rece despre fundamentul moral al acţiunilor Americii în lume”, au afirmat cei trei arhiepiscopi catolici americani, de rangul cel mai înalt, într-o declaraţie comună rară.
În declaraţia lor, cei trei cardinali amintesc de cazurile Venezuelei, Groenlandei şi Ucrainei afirmând că acestea „ridică întrebări fundamentale cu privire la utilizarea forţei militare şi la semnificaţia păcii”, precum şi reducerile ajutorului extern iniţiate anul trecut de administraţia preşedintelui american Donald Trump. Drepturile naţiunilor la autodeterminare par „fragile”, constată cei trei cardinali. „Rolul moral al ţării noastre în combaterea răului din întreaga lume, susţinerea dreptului la viaţă şi a demnităţii umane şi sprijinirea libertăţii religioase sunt toate în curs de examinare”, au avertizat ei. „Să renunţăm la război ca instrument pentru interesele naţionale înguste şi să proclamăm că acţiunea militară trebuie considerată doar ca o ultimă soluţie în situaţii extreme, nu ca un instrument normal al politicii naţionale”, au îndemnat ei. „Să căutăm o politică externă care să respecte şi să promoveze dreptul la viaţă, libertatea religioasă şi îmbunătăţirea demnităţii umane în întreaga lume, în special prin asistenţă economică”, adaugă cei trei cardinali catolici.
Declaraţia cardinalilor Blase Cupich din Chicago, Robert McElroy din Washington şi Joseph Tobin din Newark se face ecoul discursului aprins al Papei Leon de la începutul acestei luni, în care denunţa „zelul pentru război” al lumii.
Leon al XIV-lea, primul papă american, a criticat anterior unele dintre politicile preşedintelui american Donald Trump, în special în ceea ce priveşte imigraţia.
Declaraţia comună a celor trei cardinali americani nu îl menţionează direct pe Trump, iar Casa Albă nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii, menţionează Reuters.
Trump ameninţă cu taxe vamale de 200% pentru vinurile şi şampaniile franţuzeşti după refuzul lui Macron de a se alătura Consiliului pentru Pace
Preşedintele SUA, Donald Trump, a ameninţat că va impune taxe vamale de 200% pentru vinurile şi şampaniile franţuzeşti, ca răspuns la refuzul omologului său, Emmanuel Macron, de a se alătura Consiliului pentru Pace propus de el, relatează Le Monde.
Donald Trump a replicat: „A spus asta? Ei bine, nimeni nu-l vrea, pentru că în curând nu va mai avea mandat”. „Voi impune taxe vamale de 200% pe vinurile şi şampaniile sale. Şi va adera. Dar nu este obligat să adere”, le-a declarat el jurnaliştilor în Florida, luni seară.
Preşedintele american Donald Trump a confirmat, de asemenea, că l-a invitat pe omologul său rus, Vladimir Putin, să se alăture acestui „consiliu al păcii”, pe care doreşte să îl creeze sub controlul său pentru a contribui la soluţionarea conflictelor din lume, în concurenţă cu ONU. „Da, a fost invitat”, a răspuns Trump unui jurnalist.
La fel ca preşedintele rus, regele Iordaniei, Abdallah al II-lea, sau preşedinta Consiliului de Miniştri al Italiei, Giorgia Meloni, Emmanuel Macron a fost invitat, în calitate de preşedinte al Republicii, să se alăture consiliului păcii lansat la iniţiativa lui Donald Trump, în cadrul planului american de a ajunge la oprirea războiului purtat de Israel în Fâşia Gaza.
„În coordonare cu partenerii noştri apropiaţi, examinăm în prezent prevederile textului propus ca bază pentru această nouă structură, al cărei proiect depăşeşte strict situaţia din Gaza”, a transmis iniţial Ministerul de Externe francez.
Însă, câteva ore mai târziu, anturajul lui Emmanuel Macron a anunţat că Franţa „nu intenţionează, în acest stadiu, să dea un răspuns favorabil”.
Sondaj – Neîncredere tot mai mare față de Statele Unite în Franța
Majoritatea francezilor (51%) consideră că Statele Unite conduse de președintele Donald Trump vor reprezenta o amenințare militară pentru Franța în următorii ani, potrivit unui sondaj Ifop publicat marți, notează AFP.
Acum, 42% dintre francezi văd Statele Unite ca pe o țară inamică, comparativ cu 30% în aprilie 2025, semn al unei scăderi foarte evidente a încrederii în actuala administrație americană – doar 24% o văd ca pe un aliat, iar 34% ca pe o țară neutră.
Mai mult, 51% dintre francezi cred că Statele Unite vor reprezenta o ‘amenințare militară’ pentru Franța în următorii ani, în special tinerii sub 35 de ani (60%) și alegătorii Noului Front Popular (stânga radicală, 61%).
Statele Unite se clasează astfel pe locul al cincilea printre națiunile percepute de francezi ca o amenințare militară pentru țara lor, după Rusia (80%), Coreea de Nord (68%), Iran (67%) și China (58%).
În ceea ce privește popularitatea președintelui american, 55% dintre francezi au o ‘părere foarte proastă’ despre Donald Trump, 26% ‘mai degrabă proastă’, comparativ cu 19% având o părere ‘bună’.
Majoritatea covârșitoare a respondenților (70%) consideră, de asemenea, că Franța ar trebui să se opună Washingtonului dacă administrația Trump decide să anexeze Groenlanda – o opinie împărtășită atât de dreapta, cât și de stânga.
Președintele american a amenințat cu taxe vamale suplimentare țările europene care se opun planului său de a anexa teritoriul autonom danez, în timp ce mai multe țări europene, inclusiv Franța și Germania, au desfășurat contingente mici de trupe în Groenlanda, ceea ce pare a fi un semnal pentru Donald Trump.
Dacă Statele Unite ar prelua controlul asupra Groenlandei, 65% dintre cei chestionați se declară favorabili unui boicot al produselor americane, 64% susțin o suspendare a achizițiilor de echipamente militare americane, iar 62% impunerea unor taxe vamale importante asupra bunurilor americane.
În cazul anexării Groenlandei, 41% dintre francezi ar susține intervenția militară a Franței și a altor țări europene, în timp ce 31% susțin retragerea din NATO.
Mai general, 64% dintre francezi consideră că trebuie o apărare europeană complet independentă de cea a Statelor Unite, față de 63% în 2025.
Studiul a fost realizat online pe 15 și 16 ianuarie pentru site-ul de călătorii Partir à New York, pe un eșantion de 1.000 de persoane reprezentative pentru populația franceză cu vârsta de 18 ani și peste.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Prima pagină a ediției tipărite a Ziarului de Vrancea de astăzi, miercuri 21 ianuarie 2026
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…Source URL: https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/international/mozaic-stiri-internationale-rusia-se-bucura-de-divergentele-dintre-trump-si-europa-cu-privire-la-groenlanda-dar-are-si-motive-de-ingrijorare