Astăzi despre: Andrei Șaguna – mitropolitul care a luptat pentru cauza românilor din Ardeal – A organizat peste 800 de școli primare și gimnaziile ortodoxe din Brașov și Brad cultivând spiritul românesc. A respins cultul personalității
|
Andrei Șaguna (n. 20 decembrie 1809, Miskolc, Ungaria – d. 28 iunie 1873, Sibiu, Austro-Ungaria) a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române.
Personalitate fundamentală a românilor ardeleni, Andrei Șaguna a modelat conștiințe, a fondat școli și instituții și a pus educația în slujba identității naționale
Într-o perioadă în care românii din Transilvania luptau pentru drepturi, identitate și recunoaștere, Andrei Șaguna a fost una dintre figurile decisive care au schimbat destinul unei națiuni prin educație, credință și organizare. Deși activitatea sa s-a desfășurat în Ardeal, moștenirea lui Șaguna rămâne relevantă și astăzi pentru întreaga Românie, inclusiv pentru Vrancea, unde valorile educației și demnității naționale continuă să fie repere comunitare.
Născut la 20 decembrie 1809, la Miskolc, într-o familie de aromâni proveniți din zona Moscopolei, Andrei Șaguna a parcurs un drum intelectual solid, studiind filosofia, dreptul și teologia la Pesta și Vârșeț. Călugărit în 1833, el și-a asumat încă de tânăr misiunea de a „trezi din somn” conștiința românilor transilvăneni, după cum declara la hirotonirea sa ca diacon.
Lupta pentru drepturile românilor și unitatea națională
Ales episcop al românilor ortodocși din Transilvania în 1847 și hirotonit în 1848, Andrei Șaguna a fost unul dintre liderii spirituali și politici ai revoluției pașoptiste. A prezidat Adunarea de la Blaj, a dus petiții la Viena împăratului Franz Joseph și a susținut ideea unității românilor din Transilvania, Banat și Bucovina.
Prin „Memoriile” adresate Curții imperiale, Șaguna a cerut drepturi naționale și bisericești, autonomie și recunoaștere, reușind să impună Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei ca instituție autonomă față de stat – o premieră în spațiul ortodox.
Peste 800 de școli și instituții care au dăinuit
Cea mai puternică moștenire a lui Andrei Șaguna rămâne educația. Între anii 1854–1860, sub îndrumarea sa, au fost organizate peste 800 de școli primare confesionale ortodoxe, într-o vreme în care analfabetismul era larg răspândit în rândul românilor.
Tot el a fondat Gimnaziul Românesc din Brașov, astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ din România, precum și gimnaziul ortodox din Brad. La Sibiu, a reorganizat învățământul teologic, punând bazele Seminarului Andreian.
În 1853, Andrei Șaguna a fondat „Telegraful Român”, cel mai vechi ziar românesc cu apariție neîntreruptă până în prezent, un adevărat simbol al presei românești și al luptei pentru identitate.
Refuzul cultului personalității și o moarte în discreție
Deși a fost una dintre cele mai respectate figuri ale vremii, Andrei Șaguna s-a opus constant cultului personalității. A refuzat aniversări fastuoase, busturi și omagii publice, retrăgându-se în ultimii ani de viață la Rășinari.
„Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit conștiințe și destine”, aveau să spună contemporanii săi
„ după cum spunea istoricul Nicolae Iorga. O caracterizare care rămâne valabilă și astăzi.
Prin tot ceea ce a făcut, Andrei Șaguna rămâne un reper moral și cultural pentru români, un exemplu de lider care a pus educația, credința și comunitatea mai presus de propria glorie
Ultimii trei ani din viață au fost marcați de boală și de retragerea în viața monahală. Când se pregătea aniversarea a 25 de ani de la hirotonirea ca episcop, a refuzat să participe (așa cum va respinge bustul cadou făcut de preoții brașoveni, împotrivindu-se astfel cultului personalității), retrăgându-se la Rășinari, unde va și muri pe 28 iunie 1873.
a fost înmormântat simplu, fără discursuri și ceremonii, doar în haina călugărească, în cripta sa de la Rășinari, fără predică și fast, oficiant fiind doar duhovnicul său.
Scrieri
Anrede des… an die Geistlichkeit und National-Versammlung am 28. Dezember 1848 zu Hermannstadt. Olmütz.
Promemorie despre dreptul istoric. din 1849 al autonomiei bisericesci naționale a românilor de legea resariteana în c. r. provincii ale Monarchiei austriace. Olmütz, 1849.
Elementele dreptuluj kanonik al Biserièij dreptoredinèose reseritene spre entrebuincarea Preocimei, a clerului tiner și a creștinilor întocmite prin… Olmütz, 1854.
Cunoștinție folositoare despre trebile căsătoriilor, spre folosul Preoțimei și al Scaunelor protopopesci. Olmütz, 1854.
Teologia dogmatică, scoasă din manuscrisul preacuviosului părinte archimandrit Ioan. Raics, și prescurt întocmita spre întrebuințiare în școalele clericale de legea greco-resăriteana. Olmütz, 1854.
Manual de teologie morală creștinească pentru întrebuințiarea preoțimei și a clericilor greco-resăriteni revezut si retiparit sub priveghierea si cu binecuventarea esc. sale doma. Olmütz, 1855.
Contra lui Hiliad biblicist din 1858. Olmütz, 1858.
Memorial prin care se lamureste cererea romanilor de religiunea resariteanea in Austria pentru restaurarea mitropolieilor din punct de devere a ss. canoane. Asterunt c. r. ministeriu pentru cult si instructiune 1851. Olmütz, 1860.
Istoria bisericei ortedocse resaritene universale, dela intemeierea ei pana in zilele noastre, compusa si aeum autaia oara data la lumina numai ea manuscript. Olmütz, 1860. Két kötet.
Compendiu de dreptulu canonicu alu unei santei sobornicesci si apostolesci biserici. Olmütz, 1868
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…Source URL: https://ziaruldevrancea.ro/special/educatie/astazi-despre-andrei-saguna—mitropolitul-care-a-luptat-pentru-cauza-romanilor-din-ardeal—a-organizat-peste-800-de-scoli-primare-si-gimnaziile-ortodoxe-din-brasov-si-brad