MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Clasamentul orașelor după calitatea vieții
|
În topul mondial, condus de Olanda, România se află pe locul 45
Capitala României nu conduce clasamentul calităţii vieţii, deşi concentrează cele mai mari salarii şi cele mai multe oportunităţi economice din ţară, notează zf.ro.
Potrivit datelor Numbeo, o platformă online globală care colectează şi publică date comparative despre costul vieţii, calitatea vieţii şi indicatori socio-economici din oraşe şi ţări din întreaga lume, oraşe precum Timişoara şi Cluj-Napoca oferă un echilibru mai bun între venituri, costul locuirii şi confortul zilnic, în timp ce Bucureştiul este penalizat de trafic, poluare şi un trai tot mai scump.
Timişoara se poziţionează pe primul loc în clasamentul calităţii vieţii, cu un scor de 170,4 puncte. Oraşul are o putere de cumpărare ridicată raportată la costuri, dar mai ales de un raport favorabil între preţul locuinţelor şi venituri, ceea ce face ca locuirea să fie sustenabilă pentru o mare parte a populaţiei active. Traficul este mai puţin congestionat decât în alte mari centre urbane, iar nivelul de poluare rămâne moderat.
Deşi nu oferă aceeaşi densitate de oportunităţi sau servicii specializate ca Bucureştiul ori Clujul, Timişoara câştigă prin predictibilitate şi calitate constantă a vieţii. Acest profil o face atractivă pentru familii, profesionişti aflaţi la mijlocul carierei şi pentru investiţii rezidenţiale orientate pe termen lung, unde stabilitatea contează mai mult decât randamentele rapide.
Cluj-Napoca ocupă locul al doilea, cu un scor de 166 puncte, fiind unul dintre cele mai performante oraşe la capitolul siguranţă, mediu urban şi atractivitate profesională. Oraşul apare în staticile Numbeo cu un nivel ridicat de siguranţă şi o poluare mai mică comparativ cu alte centre economice mari. Ecosistemul universitar şi economic, în special în IT, a atras talente şi investiţii.
Totuşi, principalul factor care trage în jos scorul Clujului este costul locuirii. Raportul dintre preţul locuinţelor şi venituri este cel mai ridicat dintre oraşele analizate, semn că piaţa imobiliară a crescut mai rapid decât veniturile. În consecinţă, Cluj-Napoca devine un oraş tot mai atractiv pentru cei cu venituri peste medie, dar mai puţin accesibil pentru familii sau pentru segmentele medii ale populaţiei active.
Iaşi se află pe locul al treilea, cu un scor de 141,3 puncte, un oraş în care costurile reduse ale vieţii sunt contrabalansate de un nivel mai scăzut al veniturilor. Accesibilitatea locuirii şi presiunea mai mică asupra infrastructurii urbane fac din Iaşi un oraş relativ confortabil din perspectiva cheltuielilor zilnice. Baza universitară solidă asigură un flux constant de capital uman şi ţine oraşul relevant pe harta educaţională a României.
Cu toate acestea, puterea de cumpărare mai redusă şi oportunităţile limitate în industrii cu valoare adăugată mare limitează avansul Iaşiului în clasamentele de calitate a vieţii. Oraşul rămâne atractiv pentru început de carieră sau pentru antreprenoriat la scară mică.
Capitala este pe poziţia a patra în clasamentul Numbeo. Bucureşti înregistrează un scor de 135 de puncte, în pofida faptului că oferă cele mai multe oportunităţi profesionale şi unele dintre cele mai ridicate venituri din ţară.
Capitala concentrează investiţiile, locurile de muncă bine plătite şi accesul la servicii private de sănătate, educaţie şi cultură, ceea ce îi menţine atractivitatea economică, însă Bucureştiul este penalizat puternic pentru traficul aglomerat, nivelul ridicat de poluare şi costurile mai mari ale vieţii. Timpul pierdut zilnic în trafic şi presiunea constantă asupra infrastructurii reduc semnificativ calitatea vieţii, anulând parţial avantajul salarial. Astfel, Capitala funcţionează ca un motor economic, dar cu un cost de aglomeraţie care afectează direct bunăstarea locuitorilor.
Clasamentul pe țări
În topul mondial, condus de Olanda, România se află pe locul 45. Astfel, la nivel general, cu un Quality of Life Index de 144,36 de puncte, România se încadrează într-o zonă medie în clasamentele internaţionale, scorul fiind susţinut în principal de costul scăzut al vieţii, un nivel relativ ridicat de siguranţă publică şi o climă favorabilă. Aceste elemente funcţionează ca factori compensatori într-o economie în care veniturile rămân sub media Uniunii Europene, iar serviciile publice, în special cele medicale, evoluează mai lent decât dinamica economică.
Unul dintre cele mai solide atuuri ale României este Cost of Living Index de 40, care indică un nivel al cheltuielilor curente semnificativ mai mic decât în Europa Occidentală.
La acesta se adaugă un Safety Index de 67, care plasează România într-o zonă percepută ca fiind sigură pentru locuit şi pentru desfăşurarea activităţilor economice. Siguranţa relativ ridicată reduce costurile indirecte ale traiului, de la asigurări până la stresul cotidian, şi contribuie la scorul general de calitate a vieţii.
În schimb, Purchasing Power Index de 82,6 arată clar limita acestui model: deşi viaţa este relativ ieftină, veniturile nu cresc suficient de rapid pentru a susţine un salt calitativ major. Practic, România rămâne competitivă mai degrabă prin preţuri decât prin productivitate sau venituri ridicate.
Un alt factor care scade scorul general este Health Care Index de 56,4, adică o slabă calitate a serviciilor medicale. La nivel naţional, Traffic Commute Time Index de 33 arată un trafic încă gestionabil, însă această medie maschează diferenţe foarte mari între oraşe, în special în cazul Capitalei.
Quality of Life Index este un indicator care analizează factori precum puterea de cumpărare, costul vieţii, accesibilitatea locuirii, siguranţa, sănătatea, poluarea, timpii de deplasare şi clima. Indicatorul se bazează pe date şi percepţii raportate de utilizatorii Numbeo şi este calculat printr-o formulă care acordă ponderi diferite fiecărui factor. Un scor mai ridicat arată o calitate a vieţii mai bună.
Un scor sub 120 arată o calitate a vieţii scăzută, intervalul 120–150 corespunde unui nivel mediu, iar valorile de peste 160 sunt asociate cu o calitate a vieţii ridicată. Din această perspectivă, România se poziţionează în zona medie superioară.
Meteorologii prognozează un final de ianuarie şi un început de februarie mai calde decât de obicei
Temperaturile se vor situa peste cele obişnuite, în ultimele zile din luna ianuarie şi în prima săptămână din februarie, la nivelul întregii ţări, conform prognozei pe patru săptămâni care a fost făcută publică marţi de Administraţia Naţională de Meteorologie.
În săptămâna 19.01.2026 – 26.01.2026, valorile termice se vor situa sub cele specifice pentru această săptămână în regiunile centrale şi nord-estice, precum şi în extremitatea de nord-vest şi de sud-vest a ţării, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile vestice, nordice, centrale şi sud-vestice, dar şi local excedentare în extremitatea de sud-est a ţării, iar în rest va fi apropiat de cel normal.
În săptămâna 26.01.2026 – 02.02.2026, temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.
În săptămâna 02.02.2026 – 09.02.2026, temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în zonele montane. Regimul pluviometric va avea o tendinţă uşor excedentară în regiunile extracarpatice, iar în rest va fi apropiat de cel normal.
În săptămâna 09.02.2026 – 16.02.2026, mediile valorilor termice vor fi în general apropiate de cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a ţării, posibil uşor mai coborâte în extremitatea de nord-est. Cantităţile de precipitaţii vor fi uşor excedentare în majoritatea regiunilor, dar mai ales în cele sudice.
Guvernul olandez a plătit 5,7 milioane de euro pentru artefactele româneşti furate din Muzeul Drents
Guvernul olandez a plătit 5,7 milioane de euro în legătură cu furtul important de opere de artă din Muzeul Drents la începutul anului trecut, în 25 ianuarie, în care printre obiectele furate se afla şi Coiful de la Coţofeneşti din România, potrivit unei scrisori trimise către Tweede Kamer din Haga de către ministrul interimar al Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei, Gouke Moes (BBB).
Plata a fost efectuată către AON, un broker de asigurări global, a declarat Moes. AON plătise anterior aceeaşi sumă de 5,7 milioane de euro României, după ce a evaluat pierderea pe baza valorii asigurate a celor patru obiecte furate, potrivit nltimes.nl.
Printre obiectele furate se află şi trei brăţări de aur şi piesa centrală a expoziţiei, Coiful de la Coţofeneşti. Obiectele sunt artefacte din patrimoniul românesc şi sunt considerate a avea o valoare culturală semnificativă.
În scrisoarea adresată Parlamentului, Moes şi-a exprimat speranţa că obiectele furate vor fi recuperate. El a scris: „În ciuda acordului financiar încheiat, evenimentul rămâne o pierdere profundă pentru toţi cei implicaţi în Olanda şi România”.
Trei bărbaţi din Heerhugowaard – Douglas Chesley W., 36 ani, Bernhard Z., 35 ani, şi Jan B., 21 ani – sunt consideraţi principalii suspecţi şi au fost puşi sub acuzare oficial. Aceştia rămân în arest şi au refuzat până în prezent să dea declaraţii. Toţi trei sunt acuzaţi de furt, provocarea unei explozii şi distrugerea muzeului. Alţi patru suspecţi, acuzaţi că au jucat roluri secundare în furt, au fost eliberaţi din arest, dar rămân suspecţi.
Procurorii au declarat că suspecţii au pătruns cu forţa în Muzeul Drents folosind o bombă cu artificii şi baroase. Imaginile camerelor de supraveghere arată persoane mascate intrând în clădire cu puţin timp înainte de explozie, care a distrus o uşă de sticlă şi vitrine. Anchetatorii au declarat că suspecţii au exploatat punctele slabe cunoscute ale construcţiei vitrinelor muzeului. Muzeul Drents a refuzat să comenteze mai mult cu privire la plata guvernului. „Acest acord era deja cunoscut de noi. Nu dorim să comentăm mai mult”, a declarat un purtător de cuvânt al muzeului.
Fenomenul de inversiune termică – cu șapte grade mai cald în vârful munților, decât în municipiul Sibiu
Ziua de marți a adus temperaturi cu șapte grade mai mari atât la Bâlea Lac, în Munții Făgăraș, cât și în stațiunea Păltiniș din Munții Cindrel, unde termometrele arată cu aproximație minus cinci grade, față de stația meteo din municipiul Sibiu care indică minus 12,5 grade, din cauza fenomenului de inversiune termică, a declarat, pentru AGERPRES, meteorologul Narcisa Milian, purtător de cuvânt al Serviciului de Prognoză a Vremii din oraș. ‘Este inversiunea termică. Deja vine un aer mai cald, de sus. Nu este ceață (la munte – n.r.), este senin la Păltiniș și Bâlea Lac. Se va încălzi ușor’, a explicat Narcisa Milian.
Inversiunea termică este un fenomen meteorologic în care, contrar situației normale, aerul rece rămâne la nivelul solului, iar deasupra lui se află un strat de aer mai cald. În mod obișnuit, temperatura scade odată cu altitudinea, însă în timpul unei inversiuni termice se întâmplă exact opusul: este mai frig în zonele joase (orașe) și mai cald pe munte.
Temperatura era de minus 12,5 grade la ora 09:00 în municipiul Sibiu, unde zăpada măsoară doi centimetri, în timp ce la altitudinea de peste 1.400 de metri în Munții Cindrel, în stațiunea Păltiniș era minus 5,3 grade și 28 de centimetri de zăpadă.
Cel mai ‘cald’ este la peste 2.000 de metri altitudine în Munții Făgăraș, la Bâlea Lac, unde termometrele arată minus 5,2 grade și aici a fost măsurat de meteorologi cel mai mare strat de zăpadă din județ, de peste un metru (128 centimetri).
Tablouri de El Greco și Greuze din patrimoniul României, confiscate la Paris
Trei tablouri de patrimoniu lăsate moștenire de Regele Carol I statului român, cu o valoare estimată de 11 milioane de euro, au fost confiscate de autoritățile franceze înainte de a fi vândute ilegal de un colecționar de artă în Paris, scrie defapt.ro.
Ministerul Finanțelor a trasmis că a angajat un consorțiu de avocați pentru a recupera cele trei picturi de la Paris. Două dintre tablouri, „Sfânta familie cu Maria Magdalena” și „Hristos pe cruce”, sunt semnate de El Greco, iar cel de-al treilea, „Portretul lui Gluck”, a fost realizat de Jean Baptiste Greuze.
Un colecționar de artă a încercat în urmă cu trei ani să vândă ilegal în Paris trei tablouri din Colecția de tablouri a Coroanei României, aflată în proprietatea statului român.
Autoritățile franceze au deschis un dosar penal pe numele colecționarului și au confiscat tablourile. Apoi au anunțat autoritățile de la București, respectiv Ministerul Culturii, pentru a face demersurile oficiale necesare pentru a recupera picturile.
Documentele oficiale obținute de către site-ul DeFapt.ro arată că s-a încercat vânzarea ilegală a tablourilor „Sfânta familie cu Maria Magdalena”, „Hristos pe cruce” și „Portretul lui Gluck”.
Numele celor trei tablouri apar în baza de date a Institutului Național al Patrimoniului la categoria „bunuri culturale mobile distruse, furate, dispărute sau exportate ilegal”.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Prima pagină a ediției tipărite a Ziarului de Vrancea de astăzi, miercuri 21 ianuarie 2026
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…Source URL: https://ziaruldevrancea.ro/actualitatea/national/mozaic-stiri-nationale-clasamentul-oraselor-dupa-calitatea-vietii