MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Depozitele în lei ale rezidenţilor au crescut până la 441,863 miliarde lei
|
Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna noiembrie 2025 cu 1,5% faţă de luna anterioară, până la 649,111 miliarde lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior s-au majorat cu 5,6% (-3,8% în termeni reali). Din această sumă, depozitele în lei ale rezidenţilor au crescut cu 1,7% faţă de luna octombrie 2025, până la 441,863 miliarde lei, arată datele Băncii Central a României (BNR).
Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii noiembrie 2025 un sold de 768,605 miliarde lei. Aceasta a crescut cu 1,4% (0,9% în termeni reali) faţă de luna octombrie 2025, iar în raport cu noiembrie 2024 s-a majorat cu 6,6% (-2,9% în termeni reali). Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna noiembrie 2025 cu 0,3% faţă de octombrie 2025 (-0,1% în termeni reali), până la nivelul de 446,769 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 68,7% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,1%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,3% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,2% (1%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,8% (-2,7% în termeni reali), pe seama majorării cu 4,6% a componentei în lei (-4,7% în termeni reali) şi cu 12,2% a componentei în valută exprimată în lei (9,7% în cazul exprimării indicatorului în euro). Soldul creditului guvernamental acordat de instituţiile de credit a înregistrat o creştere în luna noiembrie 2025 de 1,4% faţă de luna octombrie 2025, până la 264,062 miliarde lei. În raport cu noiembrie 2024, acesta s-a majorat cu 13,7% (3,6% în termeni reali). Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna noiembrie 2025 cu 1,5% faţă de luna anterioară, până la 649,111 miliarde lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior s-au majorat cu 5,6% (-3,8% în termeni reali). Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 68,1% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 1,7% faţă de luna octombrie 2025, până la 441,863 miliarde lei. Comparativ cu luna noiembrie 2024, acestea s-au majorat cu 1,4% (-7,6% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1,2% faţă de luna anterioară, până la 257,420 miliarde lei şi cu 3,9% (-5,4% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 2,3% (184,443 miliarde lei) faţă de luna precedentă, iar faţă de luna noiembrie 2024, au înregistrat o reducere cu 1,9% (-10,6% în termeni reali). Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 31,9% din volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 1,1% faţă de luna octombrie 2025, ajungând până la nivelul de 207,247 miliarde lei (exprimat în euro, acestea s-au majorat cu 1%, până la 40,711 miliarde euro). Comparativ cu luna noiembrie 2024, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 16% (13,4%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 0,2% faţă de luna octombrie 2025, până la 140,877 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 0,1%, înregistrând un sold de 27,674 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024, creşterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 15,7% (13,1%, în cazul exprimării indicatorului în euro).
Ce așteptări au managerii pentru începutul anului viitor?
l INS: 35,2% dintre managerii din comerţul cu amănuntul şi 40,3% din construcţii consideră că preţurile vor creşte, până în februarie
Managerii din industrie şi comerţul cu amănuntul estimează pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026 scădere moderată a activităţii economice, potrivit Institutului Naţional de Statitică (INS). 17,5% dintre managerii din construcţii şi 10,3% din industria prelucrătoare estimează că în perioada decembrie 2025 – februarie 2026 numărul de salariaţi va scădea, în timp ce 35,2% din managerii din comerţul cu amănuntul şi 40,3% din construcţii consideră că preţurile vor creşte. Pe baza datelor din ancheta de conjunctură, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni scădere moderată a producţiei, reflectată printr-un sold conjunctural de -8,7%. Se estimează, de asemenea, scădere moderată şi a numărului de salariaţi (sold conjunctural -6,3%). Preţurile produselor industriale sunt aşteptate să crească, tendinţă indicată printr-un sold conjunctural de Â24,6%. Potrivit opiniilor exprimate de manageri în luna decembrie, volumul producţiei din sectorul construcţii va avea o tendinţă descendentă în următoarele trei luni (sold conjunctural -24,5%). De asemenea, se preconizează o diminuare şi a numărului de salariaţi (sold conjunctural -15,1%). Se aşteaptӑ ca preţurile lucrărilor de construcţii să urmeze o traiectorie ascendentă reflectată printr-un sold conjunctural de Â35,3%. În sectorul comerţului cu amănuntul, managerii estimează pentru următoarele trei luni scădere moderată a cifrei de afaceri (soldul conjunctural fiind -6,6 %). În ceea ce priveşte forţa de muncă, angajatorii anticipează o tendinţă de uşoară creştere a numărului de salariaţi (sold conjunctural Â10,7%). Majorӑri de preţuri sunt estimate de 35,2% dintre respondenţi iar scăderi de doar 1,8 %, soldul conjunctural fiind astfel de Â33,4%. Pe baza datelor estimate, volumul serviciilor (cifra de afaceri) preconizat pentru următoarele trei luni indică o tendinţă de relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -4,2%. În sectorul serviciilor, numărul salariaţilor este preconizat să rămână aproape neschimbat, cu un sold conjunctural de -3,6%. Preţurile de vânzare sau de facturare se anticipeazӑ cӑ vor urma să crească, tendinţă reflectată printr-un sold conjunctural de Â17,5%.
Aurul se îndreaptă spre cel mai bun an de la era Jimmy Carter
l contractele futures pe aur tranzacţionate la New York au crescut cu aproximativ 71% de la începutul anului
Aurul traversează în 2025 cel mai puternic an al său din ultimele aproape cinci decenii, pe fondul tensiunilor geopolitice, al incertitudinilor economice şi al schimbărilor din politica monetară globală, relatează CNN. Contractele futures pe aur tranzacţionate la New York au crescut cu aproximativ 71% de la începutul anului, fiind pe cale să înregistreze cea mai mare creştere anuală din 1979. Ultima dată când aurul a avut un asemenea avans, Statele Unite se confruntau cu o criză energetică, inflaţia era galopantă, iar la Casa Albă se afla Jimmy Carter, într-un context marcat de instabilitate majoră în Orientul Mijlociu. Contextul actual prezintă similitudini evidente. Tarifele comerciale distorsionează fluxurile globale, războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă, tensiunile dintre Israel şi Iran au reizbucnit, iar Statele Unite au confiscat petroliere în largul coastelor Venezuelei. În astfel de perioade de nesiguranţă, investitorii se refugiază în active considerate sigure, precum aurul. Metalul preţios este perceput drept o investiţie rezilientă, capabilă să-şi păstreze valoarea în perioade de criză, inflaţie ridicată sau depreciere a monedelor. ”Incertitudinea rămâne o caracteristică definitorie a economiei globale. În acest context, aurul a devenit tot mai atractiv ca diversificator strategic şi sursă de stabilitate”, a declarat Joe Cavatoni, strateg senior de piaţă la World Gold Council. Un dezavantaj clasic al aurului este lipsa unui randament sub formă de dobândă, spre deosebire de obligaţiuni. Totuşi, pe măsură ce Rezerva Federală a SUA a început să reducă ratele dobânzilor în ultimele luni, randamentele obligaţiunilor au scăzut, sporind atractivitatea aurului. La începutul anului, aurul se tranzacţiona în jurul valorii de 2.640 de dolari pe uncie troy. Luni, preţul a depăşit pragul record de 4.500 de dolari pe uncie. Analiştii de la JPMorgan Chase estimează că aurul ar putea depăşi 5.000 de dolari pe uncie în 2026. Creşterea aurului a depăşit cu mult evoluţia pieţei de acţiuni. Indicele S&P 500 a avansat cu aproximativ 18% în acest an, comparativ cu saltul de 71% al aurului. În 2024, aurul a crescut cu 27%, în timp ce S&P 500 a urcat cu 24%. Perspectivele unor noi reduceri de dobândă din partea Fed în 2026 continuă să susţină aurul, alături de slăbirea dolarului american, care face metalul mai accesibil pentru investitorii internaţionali. De preţurile ridicate beneficiază atât bijutierii, cât şi persoanele care deţin aur sub formă de bijuterii. Cererea nu vine însă doar din partea investitorilor individuali. Băncile centrale cumpără aur în cantităţi record, iar China se află în fruntea acestui val. Potrivit lui Ulf Lindahl, CEO al Currency Research Associates, Beijingul îşi majorează rezervele de aur pentru a reduce dependenţa de activele americane, precum titlurile de stat ale SUA şi dolarul.
Industria jocurilor video în 2025: continuare spectaculoasă sau ”game over”?
Anul 2025 a fost unul definitoriu pentru industria jocurilor video, marcat de lansări importante de hardware, tranzacţii de zeci de miliarde de dolari şi schimbări structurale în strategiile marilor jucători din sector. Consolidarea accelerată, repoziţionarea consolelor şi aşteptările uriaşe legate de titluri emblematice au redesenat peisajul unei industrii globale aflate la maturitate, relatează CNBC. Unul dintre cele mai importante evenimente ale anului a fost anunţul privind retragerea de la bursă a Electronic Arts, printr-o tranzacţie de aproximativ 55 de miliarde de dolari. Consorţiul care a făcut oferta este condus de fondul suveran al Arabiei Saudite, Public Investment Fund, alături de Affinity Partners, vehiculul de investiţii al lui Jared Kushner, şi fondul Silver Lake. Tranzacţia, care include circa 20 de miliarde de dolari sub formă de finanţare prin datorie, este cel mai mare leveraged buyout din istoria Wall Street. Analiştii de la Omdia spun că mutarea ridică întrebări majore legate de viitorul EA, în special dacă noul acţionariat va trata compania ca pe un proiect de imagine sau va urmări maximizarea randamentelor financiare. În Europa, Ubisoft a încercat să îşi redreseze poziţia, deşi anul a început cu o nouă amânare a jocului Assassin’s Creed Shadows. În martie, acţiunile Ubisoft au primit un impuls după anunţul creării unui nou studio, Vantage Studios, împreună cu gigantul chinez Tencent. Noua entitate se va concentra pe francize-cheie precum Assassin’s Creed, Far Cry şi Tom Clancy’s Rainbow Six. Cu toate acestea, acţiunile Ubisoft au pierdut peste 50% din valoare în 2025 şi sunt cu peste 90% sub maximul atins în 2021. La polul opus, Take-Two Interactive a beneficiat de entuziasmul investitorilor, alimentat de aşteptările legate de următorul titlu Grand Theft Auto. Totuşi, lipsa de informaţii clare despre GTA 6 şi anunţul din noiembrie privind amânarea lansării până în noiembrie 2026 au dus la o scădere abruptă a acţiunilor companiei. Lansarea GTA 6 este programată spre finalul ciclului de viaţă al consolelor PlayStation 5 şi Xbox Series X, ambele lansate în urmă cu şase ani. Acest context a determinat o schimbare de strategie în rândul marilor producători de console. Xbox a renunţat în mare parte la exclusivităţi, lansând titluri precum Indiana Jones şi Forza Horizon şi pe PlayStation, în timp ce Sony a accelerat publicarea jocurilor sale pe PC. Potrivit CEO-ului Take-Two, Strauss Zelnick, industria se îndreaptă spre un model mai deschis, în care graniţele tradiţionale dintre console şi PC se estompează. Datele Omdia arată că, în 2025, jocurile mobile au reprezentat 60% din cheltuielile consumatorilor, consolele 23%, iar PC-ul 16%.
Nu Generaţia Z sau Milenialii, ci consumatorii de peste 50 de ani impulsionează noile oportunităţi de investiţii în UK
Creşterea averii şi a puterii de cumpărare a persoanelor de peste 50 de ani este pe cale să accelereze o gamă largă de oportunităţi de investiţii în mai multe sectoare ale economiei britanice, potrivit investitorilor şi analiştilor de piaţă, citaţi de CNBC. Această categorie demografică, adesea denumită ”Grey Pound” sau ”Silver Spenders”, câştigă un control tot mai mare asupra activelor sale şi devine un motor important al consumului şi al cererii pentru produse şi servicii premium. Dan Coatsworth, şeful departamentului de pieţe la AJ Bell, spune că persoanele de peste 50 de ani reprezintă un segment tot mai influent în zona de consum. Mulţi dintre cei care sunt încă activi profesional se află într-o etapă avansată a carierei, au creditele ipotecare achitate şi dispun de venituri discreţionare consistente. Alţii, deja retraşi din activitate, beneficiază de scheme generoase de pensii cu beneficii definite, ceea ce le permite să susţină un stil de viaţă confortabil, chiar extravagant. Coatsworth subliniază că această categorie este tot mai preocupată de protejarea averii de impozitare, ceea ce stimulează cererea pentru servicii de consultanţă fiscală, investiţii şi planificare financiară. La rândul său, Alyx Wood, cofondator şi director de investiţii la Kernow Asset Management, atrage atenţia că în interiorul acestui grup există diferenţe clare între câştigători şi cei care se confruntă în continuare cu presiuni financiare. O parte dintre consumatorii peste 50 de ani se descurcă greu în viaţa de zi cu zi, însă un alt segment ”excelează” în acumularea şi capitalizarea activelor. Aceşti consumatori mai înstăriţi dezvoltă un apetit crescut pentru bunuri de lux, servicii de administrare a averii şi produse de asigurare de nivel superior. Potrivit lui Wood, aceştia caută nu doar randamente financiare, ci şi ”conţinut, poveste, implicare şi un scop” dincolo de investiţiile tradiţionale pasive.
Amazon renunţă la planurile de livrare a coletelor cu drone în Italia
Amazon a anunţat duminică faptul că a decis să nu mai continue planurile privind livrarea de bunuri cu drone în Italia, explicând că, deşi a înregistrat progrese semnificative în colaborarea cu autorităţile aeronautice, cadrul general de reglementare din ţară nu susţine obiectivele comerciale pe termen lung ale proiectului, relatează CNBC. Compania a precizat, într-un răspuns transmis agenţiei Reuters, că decizia a fost luată în urma unei analize strategice. ”În urma unei evaluări strategice, am decis să oprim planurile comerciale de livrare cu drone în Italia. În pofida dialogului pozitiv şi a progreselor realizate împreună cu autorităţile aeronautice italiene, cadrul mai larg de reglementare din domeniul afacerilor nu sprijină, în acest moment, obiectivele noastre pe termen lung pentru acest program”, a transmis Amazon. Autoritatea italiană pentru aviaţie civilă, ENAC, a catalogat decizia drept una neaşteptată. Într-un comunicat emis sâmbătă, instituţia a arătat că hotărârea ar fi fost determinată de politica internă a companiei, în contextul unor ”evenimente financiare recente care implică grupul”.
ServiceNow cumpără Armis pentru 7,75 miliarde de dolari
ServiceNow a ajuns la un acord pentru achiziţia startupului de securitate cibernetică Armis, pentru 7,75 miliarde de dolari, cea mai mare tranzacţie din istoria companiei, într-un context în care atacurile informatice se intensifică odată cu adoptarea pe scară largă a inteligenţei artificiale, relatează Reuters. Prin această achiziţie, ServiceNow urmăreşte să integreze capabilităţile Armis, susţinută de Alphabet, precum scanarea dispozitivelor şi detectarea ameninţărilor, considerate esenţiale într-un peisaj marcat de atacuri cibernetice tot mai sofisticate, care au vizat recent companii mari, de la Microsoft până la UnitedHealth Group. Cu toate acestea, reacţia investitorilor a fost rezervată. Acţiunile ServiceNow au scăzut cu aproximativ 3% în urma informaţiei, pe fondul îngrijorărilor legate de ritmul accelerat al achiziţiilor realizate de companie în ultima perioadă.
Europa, la o răscruce între competiţia în inteligenţă artificială şi obiectivele climatice
Europa se află într-un moment critic, în care trebuie să aleagă între a concura serios în cursa globală pentru inteligenţa artificială şi a-şi menţine ambiţioasele obiective climatice, considerate printre cele mai stricte din lume, avertizează manageri de fonduri şi analişti de piaţă, transmite CNBC. ”Este un moment de răscruce pentru Europa”, a declarat Dan Ives, analist la Wedbush Securities, pentru CNBC. Potrivit acestuia, blocul comunitar poate fie ”să joace un rol în viitor”, fie să rişte ”să piardă o parte importantă a acestui val tehnologic”. Dilema este amplificată de cerinţele stricte privind energia verde. La nivel global, energia reprezintă principalul blocaj în dezvoltarea centrelor de date necesare inteligenţei artificiale. În timp ce Statele Unite reactivează sau extind capacităţi pe bază de combustibili fosili pentru a alimenta expansiunea AI, Europa impune dezvoltatorilor obligaţii suplimentare privind eficienţa energetică şi utilizarea apei, ceea ce adaugă birocraţie şi încetineşte lansarea proiectelor.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Prima pagină a ediției tipărite a Ziarului de Vrancea de astăzi, miercuri 21 ianuarie 2026
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…Source URL: https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-stiri-economice-depozitele-in-lei-ale-rezidentilor-au-crescut-pana-la-441863-miliarde-lei