MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii au în total în conturile de pensii private obligatorii 201,6 miliarde de lei
|
Un român cu salariul mediu are 55.662 lei în Pilonul 2, dublu faţă de acum trei ani
Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) anunţă că cele şapte fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul 2) au obţinut în 2025 un randament mediu de 19,2%, cel mai bun rezultat anual din istoria de aproape 18 ani a sistemului. Banii administraţi de fondurile de pensii în beneficiul românilor au ajuns la 201,6 miliarde de lei (39,5 miliarde de euro) la finele anului 2025, un maxim istoric pentru sistem, în creştere cu peste 33% faţă de sfârşitul anului 2024. ”Cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul 2) au obţinut în 2025 un randament mediu de 19,2%, cel mai bun rezultat anual din istoria de aproape 18 ani a sistemului”, potrivit calculelor APAPR prezentate pe pilonul2.ro. Activele nete, adică banii administraţi de fondurile de pensii în beneficiul românilor, au ajuns la 201,6 miliarde de lei (39,5 miliarde de euro) la finele anului 2025, de asemenea un maxim istoric pentru sistem, în creştere cu peste 33% faţă de sfârşitul anului 2024. ”Rezultatele record din 2025 au venit pe fondul creşterii robuste a valorii companiilor listate la Bursa de Valori de la Bucureşti (unde fondurile din Pilonul 2 investesc circa un sfert din banii administraţi), precum şi a îmbunătăţirii cotaţiilor titlurilor de stat româneşti (unde Pilonul 2 investeşte aproape două treimi din bani). Aceste evoluţii reflectă încrederea pieţelor şi investitorilor în potenţialul economic şi financiar al României pe termen lung”, arată asociaţia. La Pilonul 2 sunt înscrişi 8,4 milioane de români, adică majoritatea populaţiei active a ţării. Mai bine de jumătate (circa 4,6 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuţiei de asigurări sociale CAS de 25%. Banii din Pilonul 2 sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare, precum şi singura sursă de economisire pe termen lung pentru români, în special cei cu venituri mici. Sumele acumulate în Pilonul 2 au ajuns la finele anului 2025 la 10,5% din Produsul Intern Brut al ţării. ”Circa 94% din banii din Pilonul 2 sunt investiţi în România, făcând din fondurile de pensii private cei mai importanţi investitori instituţionali autohtoni. În acest mod, Pilonul 2 sprijină finanţarea datoriei publice (în special pe termen lung), accesul la capital al companiilor româneşti listate la Bursă, implicit creşterea economică şi crearea de locuri de muncă”, precizează APAPR. Din activele nete de 201,6 miliarde de lei, mai bine de o treime reprezintă câştigul net obţinut din investiţiile realizate de administratorii fondurilor de pensii private: 75,4 miliarde lei (14,8 miliarde euro), în plus faţă de contribuţiile primite în administrare. Pe întreaga durată de funcţionare (2008-2025), fondurile de pensii private din Pilonul 2 au înregistrat un randament mediu anual de 8,3%, mult superior ratei medii anuale a inflaţiei de 4,7% din aceeaşi perioadă, conform calculelor APAPR. Un român care câştigă salariul mediu şi a contribuit la Pilonul 2 în fiecare lună de la început şi până în prezent are în contul personal o sumă totală de cca. 55.662 lei, din care 64% sunt contribuţiile virate şi 36% câştigul adăugat în timp de randamentele investiţionale. Această sumă s-a dublat în ultimii trei ani şi este de aproape şapte ori mai mare decât în urmă cu 10 ani. Estimările APAPR arată că deja 1,1 milioane de români au în conturile personale de Pilon 2 sume de peste 50.000 de lei.
Exporturile au urcat până la aproape 90 de miliarde de euro
l în același timp, importurile au crescut cu 2,6%, la 119,19 miliarde euro l deficitul balanţei comerciale în perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2025 a scăzut cu 1%
Exporturile României au crescut cu 3,9%, în primele 11 luni din 2025, la 89,42 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 2,6%, la 119,19 miliarde euro, faţă de perioada similară din 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În luna noiembrie 2025, exporturile FOB au însumat 8,372 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 10,633 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,260 miliarde euro. Faţă de luna noiembrie 2024, exporturile din luna noiembrie 2025 au scăzut cu 0,1%, iar importurile au scăzut cu 5,3%. În perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2025, exporturile FOB au însumat 89,420 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 119,19 miliarde euro. În perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2025, exporturile au crescut cu 3,9%, iar importurile au crescut cu 2,6%, comparativ cu perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2024”, arată datele INS. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2025 a fost de 29,77 miliarde euro, mai mic cu 299,6 milioane euro (-1%) decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2024. În primele 11 luni din 2025, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,5% la export şi 36,8% la import) şi alte produse manufacturate (26,9% la export şi 28,4% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada ianuarie-noiembrie 2025 a fost de 64,118 miliarde euro la expedieri şi de 86,223 miliarde euro la introduceri, reprezentând 71,7% din total exporturi şi 72,3% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada ianuarie-noiembrie 2025 a fost de 25,302 miliarde euro la exporturi şi de 32,966 miliarde euro la importuri, reprezentând 28,3% din total exporturi şi 27,7% din total importuri.
Veniturile totale medii lunare au scăzut la 9.420 lei pe gospodărie
Veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul III 2025, în termeni nominali, de 9.420 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.789 lei pe o persoană, în scădere cu 0,9% atât pe o gospodărie, cât şi pe o persoană, faţă de trimestrul II 2025, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul III 2025, în termeni nominali, de 9.420 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.789 lei pe o persoană, în scădere cu 0,9% atât pe o gospodărie, cât şi pe o persoană, faţă de trimestrul II 2025. Comparativ cu trimestrul III al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 14,1%, iar cele pe o persoană cu 14,9%”, arată datele INS. Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost în trimestrul III 2025, în termeni nominali, de 8.079 lei pe o gospodărie (3.250 lei pe o persoană) şi au reprezentat 85,8% din veniturile totale, în creştere cu 36 lei pe o gospodărie faţă de trimestrul II 2025. Comparativ cu trimestrul III al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 15,2%, iar cele pe o persoană au crescut cu 16%. Veniturile băneşti medii lunare au fost, în trimestrul III 2025, de 8885 lei lunar pe o gospodărie (3.574 lei pe o persoană) în scădere cu 0,5% faţă de trimestrul II 2025, iar veniturile în natură de 535 lei lunar pe o gospodărie (215 lei pe o persoană), în scădere cu 6,8% faţă de trimestrul II 2025. Salariile brute şi alte drepturi salariale au fost de 6.443 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (68,4% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă de trimestrul II 2025 cu 0,7 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale de 1.892 lei lunar pe o gospodărie (20,1% în trimestrul III 2025, respectiv, 19,4% în trimestrul II 2025 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură de 535 lei lunar pe o gospodărie (5,7% în trimestrul III 2025, respectiv, 6% în trimestrul II 2025), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale (1,2% atât în trimestrul III 2025 cât şi în trimestrul II 2025) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (4,5% în trimestrul III 2025, respectiv, 4,8% întrimestrul II 2025). În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în trimestrul III 2025 a fost de 10.693 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 4.534 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.
Supermarketurile britanice încep să resimtă impactul medicamentelor pentru slăbit
Marile lanţuri de retail alimentar din Marea Britanie încep să observe schimbări vizibile în comportamentul de cumpărare, pe fondul popularităţii tot mai mari a medicamentelor care reduc apetitul, relatează Reuters. Potrivit estimărilor din industrie, aproximativ 5% din populaţia adultă a Regatului Unit utilizează medicamente din clasa GLP-1, iar efectele acestui fenomen se reflectă deja în vânzările de alimente, spun directori din retail şi analişti. Datele publicate de NielsenIQ arată că, deşi vânzările totale de produse alimentare din Marea Britanie au crescut cu 2,5% în valoare în cele patru săptămâni până la 27 decembrie, volumul vândut a scăzut cu 0,2%. Clive Black, şeful departamentului de cercetare pentru consumatori la Shore Capital, a declarat că aceasta este ”probabil cea mai clară indicaţie de până acum” a impactului acestor medicamente asupra obiceiurilor alimentare ale populaţiei. Simon Roberts, directorul general al Sainsbury’s, al doilea mare retailer alimentar din Marea Britanie, a confirmat că grupul începe să simtă efectele acestui trend. El a spus că utilizatorii acestor produse se orientează tot mai mult către alegeri mai sănătoase, alimente proaspete şi produse bogate în fibre, segmente în care compania consideră că este bine poziţionată. Şi Tesco, cel mai mare retailer alimentar britanic, monitorizează atent evoluţia fenomenului. Directorul general Ken Murphy a declarat că firma urmăreşte ”foarte îndeaproape” trendul GLP-1 şi a subliniat că Tesco oferă deja o gamă largă de produse ”compatibile cu GLP-1”. El a evidenţiat performanţa alimentelor proaspete în perioada Crăciunului, cu vânzări comparabile în creştere cu 6,6% faţă de anul anterior, precum şi existenţa unor game consistente de produse bogate în proteine. Murphy a mai menţionat că s-a observat şi o creştere a vânzărilor de băuturi cu conţinut scăzut de alcool sau fără alcool. Impactul se vede şi în sectorul de tip fast-food. Roisin Currie, directorul general al Greggs, lanţ cunoscut pentru produsele sale bogate în calorii, a spus că tot mai mulţi clienţi cer porţii mai mici şi informaţii mai detaliate despre conţinutul de proteine şi fibre. Compania îşi adaptează oferta pentru a răspunde acestor cerinţe.
Trump ameninţă să blocheze ExxonMobil în Venezuela
Preşedintele american Donald Trump a criticat ExxonMobil după comentariile CEO-ului său în legătură cu investiţiile în Venezuela şi a spus că ar putea bloca această companie să investească în ţara cu cele mai bogate rezerve de petrol. La întâlnirea cu Trump de săptămâna trecută, când şeful Casei Albe a încercat să-i convingă pe principalii actori din industria petrolieră să investească în Venezuela, directorul ExxonMobile afirmase că sunt necesare mai întâi reforme legale şi comerciale pentru a investi în industria petrolieră din Venezuela. CEO-ul companiei petroliere, Darren Woods, a calificat ţara drept „neinvestibilă” în cadrul întâlnirii care a avut loc la Casa Albă săptămâna trecută. Directorul general al Exxon i-a spus lui Trump că Venezuela ar trebui să îşi modifice legislaţia înainte de a putea deveni o oportunitate de investiţii atractivă. La întâlnirea de vineri de la Casa Albă au participat cel puţin 17 alţi directori din industria petrolieră. Trump a încercat să-i convingă să cheltuiască 100 de miliarde de dolari pentru revitalizarea industriei petroliere din Venezuela. Întâlnirea a avut loc la mai puţin de o săptămână după ce forţele americane l-au capturat şi l-au îndepărtat de la putere pe preşedintele venezuelean Nicolas Maduro într-o operaţiune specială spectaculoasă desfăşurată peste noapte. Remarcile sceptice ale lui Woods au devenit rapid titlul dominant în presă, subminând speranţele Casei Albe de a crea un impuls prin întâlnirea cu cei mai proeminenţi directori executivi din industria petrolieră mondială. „Nu mi-a plăcut răspunsul Exxon”, a declarat Trump duminică reporterilor aflaţi la bordul avionului Air Force One, în drumul său de întoarcere la Washington. „Probabil că voi fi înclinat să exclud Exxon. Nu mi-a plăcut răspunsul lor. Fac pe deştepţii”, a declarat preşedintele american citat de Reuters. Exxon nu a răspuns imediat la solicitarea Reuters de comentarii.
Google elimină unele rezumate făcute de inteligenţa artificială
Gigantul american Google a şters o serie de rezumate pe teme de sănătate făcute de AI, după ce o investigaţie a arătat că acesta oferă informaţii greşite. O investigaţie a publicaţiei britanice The Guardian a arătat cum mai multe rezumate pe teme de sănătate făcute de Gemini includ informaţii periculoase pentru utilizatori. Într-unul dintre cazuri, jurnaliştii au întrebat AI-ul „care este intervalul normal pentru testele de sânge hepatice”. Din răspuns, au lipsit informaţii contextuale şi personale, precum sexul şi vârsta pacientului. În lipsa acestor considerente, AI-ul poate face pacientul să creadă că are rezultate normale când nu este cazul, şi să-l determine pe acesta să renunţe să mai facă şi alte investigaţii. La câteva zile după publicarea investigaţiei, Google a eliminat răspunsurile date de Gemini în paginile motorului de căutare la întrebările care au făcut obiectul investigaţiei.
Livrările de avioane Boeing ating cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani
Boeing urmează să raporteze în această săptămână că a livrat anul trecut cel mai mare număr de avioane din 2018 încoace, după stabilizarea producţiei, cel mai clar semn de redresare de până acum, după ani marcaţi de crize de siguranţă şi probleme majore de calitate, relatează CNBC. Următorul pas este accelerarea producţiei. ”Este un drum lung de revenire după o cultură, să spunem, profund disfuncţională, dar progresele sunt semnificative”, a declarat Richard Aboulafia, director general al firmei de consultanţă AeroDynamic Advisory. Boeing a fost nevoită să reducă drastic producţia în ultimii ani, după cele două accidente mortale ale avionului 737 Max din 2018 şi 2019 şi după incidentul din ianuarie 2024, când un panou de uşă s-a desprins în timpul zborului.
Walmart se asociază cu Google Gemini
Walmart şi Google au anunţat duminică un parteneriat prin care cumpărătorii vor putea folosi asistentul de inteligenţă artificială Gemini pentru a descoperi mai uşor şi a achiziţiona produse de la Walmart şi de la clubul său de tip warehouse, Sam’s Club, transmite CNBC. Anunţul a fost făcut pe scena National Retail Federation’s Big Show, conferinţa anuală a industriei de retail, desfăşurată la Javits Center din New York, de către viitorul CEO al Walmart, John Furner, şi CEO-ul Google, Sundar Pichai. Companiile nu au precizat data lansării noii funcţionalităţi şi nici termenii financiari ai acordului, menţionând doar că experienţa va fi disponibilă iniţial în Statele Unite, urmând să fie extinsă ulterior la nivel internaţional. Prin acest parteneriat, Walmart îşi intensifică eforturile de a ţine pasul cu clienţii care folosesc tot mai des chatboturi bazate pe inteligenţă artificială pentru a economisi timp sau pentru a găsi inspiraţie la cumpărături.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…Source URL: https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-Stiri-economice-romanii-au-in-total-in-conturile-de-pensii-private-obligatorii-2016-miliarde-de-lei