Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Îngheț pe piața imobiliară

Rodica Condurache
12 ian 2026579 vizualizări

Piața imobiliară începe anul cu prețuri mai mari și cu precauții din partea cumpărătorilor și dezvoltatorilor (analiză)

Piața imobiliară începe anul 2026 cu prețuri mai mari, dar și cu o serie de precauții din partea cumpărătorilor, dar și a dezvoltatorilor, cele mai accesibile apartamente noi fiind în Iași, iar cele mai scumpe în Cluj-Napoca, relevă o analiză de specialitate, dată marți publicității. Potrivit analizei realizată de Imobiliare.ro, perioada de tranzacționare poate să crească, timp suficient pentru o mai bună și benefică analiză, de la soliditatea financiară a dezvoltatorului și a istoricului de livrări, până la verificarea documentației, a etapizării proiectului și a perspectivelor reale de închiriere sau revânzare. ‘Creșterea prețurilor ar putea fi mai lentă în 2026. Cel mai probabil, piața se va așeza după primul trimestru. Românii au cheltuieli mai mari și au nevoie de timp pentru a se adapta la noua realitate, ceea ce va duce, pentru unii, la amânarea deciziei de cumpărare. Ulterior, numărul tranzacțiilor ar putea crește treptat’, estimează directorul de marketing Imobiliare.ro, Daniel Crainic. Cumpărătorii au parte de cele mai accesibile apartamente noi în Iași, acesta fiind singurul mare oraș din țară unde prețul mediu se menține sub 2.000 de euro/mp util. La polul opus, cele mai scumpe apartamente noi din România pot fi găsite în Cluj-Napoca, dar prețurile au crescut în ultimul an pe plan local cel mai puțin (+5%). Cele mai semnificative majorări (+17%) au putut fi observate, în schimb, atât pe segmentul nou, cât și pe cel vechi, în București. În trei mari orașe din țară – Timișoara, Constanța, Cluj-Napoca – apartamentele vechi s-au scumpit într-un ritm mai alert decât cele noi în ultimele 12 luni. În Brașov, prețurile apartamentelor noi au fost cele care au înaintat mai rapid. Piața rezidențială din Cluj-Napoca se menține, la începutul lui 2026, cea mai scumpă din România pentru cumpărătorii de locuințe. În cazul apartamentelor noi a fost depășit pragul de 3.300 euro/mp util, potrivit Indicelui Imobiliare.ro – instrument care monitorizează de peste 15 ani evoluția pieței rezidențiale din principalele centre urbane prin intermediul celei mai extinse baze de date din țară. Avansul observat, însă, în ultimul an în cazul prețurilor apartamentelor noi din Cluj-Napoca a fost cel mai lent înregistrat în rândul marilor orașe din țară, mai exact cu doar 5%. Locuințele vechi, aflate în blocuri finalizate înainte de anul 2000, s-au scumpit într-un ritm mult mai alert în același interval de timp. Discutăm despre un avans cu 11%, până la valoarea medie de 3.227 euro/mp util. La Brașov, apartamentele noi se scumpesc într-un ritm mai alert decât cele vechi. Astfel, prețul mediu solicitat pentru apartamentele noi din Brașov a ajuns până la începutul lunii ianuarie la 2.698 euro/mp util, după un avans cu 2% în decembrie, al doilea cel mai mare din țară, după cel înregistrat în Capitală. În ultimele 12 luni, orașul de la poalele Tâmpei a fost unul dintre cele trei în care prețurile locuințelor noi au atins un ritm de creștere de 11%. Majorări similare au putut fi observate în Iași și în Timișoara, conform Indicelui Imobiliare.ro. În cazul apartamentelor vechi, prețul mediu solicitat cumpărătorilor de către proprietari a avansat în același interval de timp cu 9%, ajungând înainte de începutul acestui an la valoarea de 2.166 euro/mp util. În București, dezvoltatorii și proprietarii cresc prețurile mai mult decât în celelalte orașe. Cumpărătorii au ajuns să achite, în medie, 2.500 euro/mp util pentru un apartament nou în București. Doar pe parcursul lunii decembrie s-a înregistrat pe acest segment al pieței rezidențiale locale un avans cu 3% la nivelul prețurilor, cel mai rapid din marile centre urbane ale țării.

Tot mai mulți directori financiari apasă pedala digitalizării

l 63% dintre directorii financiari consideră digitalizarea şi automatizarea principalul accelerator al eficienţei departamentelor financiare

Peste 60% dintre directorii financiari consideră digitalizarea şi automatizarea principalul accelerator al eficienţei departamentelor financiare, iar digitalizarea şi automatizarea se află pe primul loc (29%) în topul investiţiilor planificate pentru perioada următoare, arată un studiu Horváth, companie internaţională de consultanţă în management. Potrivit studiului, deficitul de competenţe digitale este perceput ca unul dintre cele mai mari obstacole în transformarea departamentelor financiare, amplificând presiunea asupra retenţiei şi dezvoltării talentelor. ”Într-un context marcat de incertitudine economică, presiuni persistente asupra costurilor şi volatilitate geopolitică, companiile nu îşi reduc investiţiile în transformare digitală, ci le accelerează. Directorii financiari (CFOs) mizează tot mai mult pe standardizarea proceselor, digitalizare şi automatizare pentru a creşte eficienţa şi a consolida capacitatea de reacţie a organizaţiilor”, arată studiul „CFO 2026”, realizat de Horváth, companie internaţională de consultanţă în management, prezentă pe piaţa din România de 20 de ani. Potrivit studiului „CFO Priorities in an Era of Economic Turbulence”, armonizarea şi standardizarea proceselor financiare reprezintă principala prioritate strategică pentru 2026, fiind menţionată de 87% dintre directorii financiari. Într-un mediu caracterizat de complexitate operaţională ridicată şi cerinţe tot mai stricte de raportare, fragmentarea proceselor limitează atât eficienţa, cât şi capacitatea de control. Standardizarea este privită ca o condiţie esenţială pentru digitalizare, facilitând integrarea soluţiilor tehnologice şi utilizarea coerentă a datelor în raportare, planificare financiară şi procesele decizionale. Studiul arată că 63% dintre CFOs consideră digitalizarea şi automatizarea proceselor drept principalul accelerator al eficienţei funcţiei financiare. De asemenea, investiţiile în transformarea digitală ocupă primul loc în priorităţile bugetare, cu 29% din alocări, depăşind investiţiile în transformarea organizaţională, care se situează la 19%.  Tehnologia joacă un rol esenţial în reducerea activităţilor manuale, îmbunătăţirea acurateţei datelor şi scurtarea ciclurilor de raportare. În paralel, directorii financiari pun un accent tot mai mare pe capabilităţi avansate de analiză, simulare de scenarii şi raportare aproape în timp real, esenţiale pentru luarea rapidă a deciziilor într-un context economic imprevizibil. Conform „CFO Study 2026”, principalele obstacole în calea transformării digitale includ mentalitatea de tip „silo” (lipsa unei colaborări eficiente între departamente), managementul insuficient al schimbării şi reticenţa faţă de investiţii. În acelaşi timp, lipsa competenţelor digitale rămâne una dintre cele mai mari provocări. Deficitul de talente determină directorii financiari să acorde o atenţie sporită dezvoltării competenţelor interne şi colaborării cu parteneri externi specializaţi.

CFR va scoate la vânzare prin licitaţiemai multe  terenuri şi construcţii

CFR va scoate la vânzare prin licitaţie publică anumite active constând în terenuri şi construcţii. Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” S.A. va iniţia o analiză detaliată a activelor aflate în domeniul privat al companiei, respectiv terenuri şi construcţii, care nu sunt necesare realizării sau dezvoltării proiectelor de infrastructură feroviară şi nu contribuie la obiectivele strategice ale sistemului feroviar naţional. ”Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” S.A. aduce la cunoştinţa publicului faptul că, în data de 13 ianuarie 2026, Ciprian-Constantin Şerban, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, în calitate de coordonator şi reprezentant al statului român, a purtat o discuţie cu membrii Consiliului de Administraţie al companiei. Întâlnirea a avut ca obiect punerea în aplicare a prevederilor art. 7 alin. (3) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 89 din 23 decembrie 2025, coroborate cu dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 156 din 30 decembrie 2024, precum şi cu art. 1244 din Codul civil, care reglementează cadrul juridic aplicabil administrării şi valorificării activelor din domeniul privat al entităţilor publice”, informează ministerul. În acest context, Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” S.A. va iniţia o analiză detaliată a activelor aflate în domeniul privat al companiei, respectiv terenuri şi construcţii, care nu sunt necesare realizării sau dezvoltării proiectelor de infrastructură feroviară şi nu contribuie la obiectivele strategice ale sistemului feroviar naţional. ”În urma acestei analize, Consiliul de Administraţie va proceda la aplicarea etapelor legale prevăzute de cadrul normativ în vigoare pentru valorificarea acestor active prin proceduri de licitaţie publică, cu respectarea principiilor de transparenţă, concurenţă, tratament egal şi utilizare eficientă a resurselor patrimoniale”, mai arată ministerul.

Paramount Skydance dă în judecată Warner Bros.Discovery

Paramount Skydance a intentat un proces împotriva Warner Bros. Discovery şi a directorului general David Zaslav, într-o nouă etapă a tentativei ostile de preluare a grupului media, transmite CNBC. Decizia a fost anunţată într-o scrisoare adresată luni acţionarilor WBD de către CEO-ul Paramount Skydance, David Ellison. Acţiunea în justiţie, depusă la o instanţă din Delaware, solicită ca Warner Bros. Discovery să fie obligată să furnizeze informaţii detaliate despre procesul de vânzare şi despre tranzacţia aflată în curs cu Netflix. În scrisoarea sa, Ellison susţine că WBD nu a oferit explicaţii privind modul de evaluare a participaţiei Discovery Global, valoarea totală a tranzacţiei cu Netflix, mecanismul de reducere a preţului prin preluarea datoriei sau baza ajustării de risc aplicate ofertei Paramount, în valoare de 30 de dolari pe acţiune, integral în numerar. ”Am depus acest proces pentru ca instanţa să oblige WBD să ofere acţionarilor informaţiile necesare pentru a lua o decizie informată privind acceptarea sau respingerea ofertei noastre”, a precizat Ellison. Totodată, Paramount a anunţat intenţia de a propune o listă de directori pentru consiliul de administraţie al Warner Bros. Discovery la adunarea generală anuală din 2026, deschizând calea unui conflict de tip proxy fight. Escaladarea vine la câteva zile după ce consiliul WBD a recomandat din nou acţionarilor să respingă oferta revizuită a Paramount, formulată la finalul lunii decembrie. Warner Bros. Discovery a reiterat că acordul cu Netflix este superior, susţinând că oferta Paramount implică riscuri legate de sprijinul financiar oferit de tatăl lui David Ellison, miliardarul Larry Ellison. Luna trecută, Warner Bros. Discovery a convenit vânzarea diviziei de streaming şi studiouri către Netflix pentru 72 de miliarde de dolari. Tranzacţia presupune separarea portofoliului de canale TV prin cablu, cunoscut sub numele Discovery Global, într-o entitate listată separat. După anunţarea acordului cu Netflix, Paramount a făcut publică oferta sa ostilă, de 30 de dolari pe acţiune, pentru toate activele Warner Bros. Discovery. Deşi Paramount a modificat ulterior termenii pentru a oferi garanţii suplimentare privind stabilitatea trustului familiei Ellison, compania nu a majorat valoarea ofertei.

Donald Trump va fi invitatul vedetă al Forumului de la Davos

Donald Trump va fi vedeta celui de-al 56-lea Forum de la Davos, care are loc săptămâna viitoare, a confirmat marţi Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial (WEF), organizator al evenimentului, relatează Le Figaro. Preşedintele american va fi însoţit de cinci membri ai guvernului şi de „cea mai mare delegaţie americană”. Donald Trump a fost la Davos în 2018, promovând atunci politica „America First”, apoi în 2020. Anul trecut, el a intervenit în direct pe ecranul gigantic din sala de plen, la trei zile după ce a depus jurământul pentru al doilea mandat. Atunci, el a lăudat America ca fiind „cel mai bun loc de pe Pământ pentru a crea locuri de muncă, a construi fabrici şi a dezvolta o afacere”.  Anul acesta, la Davos vor fi prezenţi peste 3.000 de lideri din 130 de ţări, dintre care 64 de şefi de stat şi de guvern, un număr care creşte în fiecare zi. Printre ei se află 6 dintre cei 7 lideri din G7. Mai multe surse anunţă prezenţa lui Emmanuel Macron marţea viitoare în staţiunea din Alpii elveţieni, chiar dacă Palatul Élysée nu a confirmat încă oficial. La cea de-a 56-a ediţie, Forumul trece peste o pagină istorică, deoarece fondatorul şi organizatorul său de peste jumătate de secol, profesorul Klaus Schwab, în vârstă de 87 de ani, nu îl mai prezidează. În august anul trecut, consiliul de supraveghere al WEF, din care face parte şi Christine Lagarde, şefa FMI, l-a îndepărtat definitiv pe Schwab, după ce a primit concluziile unei anchete încredinţate unui cabinet privat în urma unor acuzaţii de abuz lansate la nivel intern. Raportul anchetei a exclus orice malversaţiune, dar a semnalat „nereguli minore”. În orice caz, economistul german, naturalizat elveţian, a fost înlocuit de doi vicepreşedinţi interimari, Larry Fink, CEO al celui mai mare administrator privat de active Blackrock, şi André Hoffmann, vicepreşedinte al grupului farmaceutic Roche. Aşadar, elitele politice şi de afaceri se vor îndrepta săptămâna viitoare către reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, în condiţiile în care viziunea sa asupra unei ordini economice globale bazate pe reguli, care este pusă la încercare până la limită. Forumul se desfăşoară în perioada 19-23 ianuarie.

Aurul a depășit pragul de 4.600 de dolari

Aurul și argintul au înregistrat o creștere bruscă la începutul săptămânii, prețurile acestora majorându-se semnificativ în prima zi de tranzacționare, evoluția reprezentând un semn clar al unei cereri sporite pentru metale prețioase, într-un context de incertitudine globală accentuată, potrivit unei analize de specialitate. De la închiderea piețelor de vineri, 9 ianuarie, până luni, 12 ianuarie, aurul s-a scumpit cu aproximativ 1,3%, depășind temporar nivelul de 4.600 de dolari – cel mai ridicat preț înregistrat până în prezent; argintul a crescut și mai puternic, cu aproximativ 4,1%, atingând un preț de circa 83 de dolari pe uncie, foarte aproape de un record istoric. O mișcare de o asemenea amploare într-o singură zi este relativ rară și indică, de regulă, o reacție emoțională și colectivă a piețelor. Analiștii susțin că un astfel de început de an este adesea un semnal al unei volatilități crescute și al unui interes susținut pentru metalele prețioase și în lunile următoare. În opinia lui Victor Dima, manager Trezorerie la Tavex România, potențialul pe termen lung al aurului este departe de a fi epuizat.

Indicele ROBOR la trei luni a coborât la 6,05% pe an

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut, marți, la 6,05% pe an, de la 6,06% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului trecut, indicele era de 5,92% pe an. Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a ajuns la 6,15% pe an, de la 6,17% cât a fost luni, iar ROBOR la 12 luni a coborât la 6,37% de la 6,40%. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,68% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2025. 

Meta va da afară oameni din divizia de metavers

Metaversul, care trebuia să reprezinte viitorul companiei conduse de Mark Zuckerberg şi care dă şi numele acesteia, după rebranding-ul din 2021, va face un pas înapoi pe lista de priorităţi, primind mai puţini bani şi urmând să lucreze cu mai puţini oameni. În zilele care urmează, conform surselor citate de The New York Times, divizia Reality Labs va disponibiliza 10% din forţa de muncă, care numără, în prezent, 15.000 de oameni. Disponibilizările vor veni după ce Meta a decis să diminueze cu 30% bugetul pentru divizia care trebuia să dezvolte metaversul, anunţat, cu surle şi trâmbiţe de Mark Zuckerberg în urmă cu cinci ani, drept viitorul companiei. Norocul lui Mark Zuckerberg a fost că, în timp ce metaversul se transforma din ce în ce mai clar într-un eşec, a luat având inteligenţa artificială, după ce OpenAI a lansat ChatGPT. Aşa că, AI-ul a devenit noua prioritate maximă a companiei, dar nici aici lucrurile nu au mers aşa cum şi-ar fi dorit Zuckerberg – modelele Llama s-au dovedit slabe, în comparaţie cu concurenţa.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.