MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Inflația a mușcat puternic din venituri și la sfârșitul anului
|
INS: Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 a fost 9,7%, comparativ cu luna decembrie 2024. Energia electrică s-a scumpit cel mai mult, cu aproape 61%
Rata anuală a inflaţiei, în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024, a fost 9,7%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna noiembrie 2025, rata anuală a inflaţiei a fost 9,8%, comparativ cu luna noiembrie 2024. ”Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 9,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2025 – decembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2024 – decembrie 2024) a fost 7,3%”, arată datele INS. Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,23%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 8,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2025 – decembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2024 – decembrie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 6,8%. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,75%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, şi cu 0,37% faţă de noiembrie 2025. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit cacao şi cafeaua, cu 24,67%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, şi cu 2,64%, faţă de noiembrie 2025. Cartofii s-au ieftinit cel mai mult, cu -11%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, şi cu -0,79% faţă de noiembrie 2025. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, şi cu 0,08%, faţă de noiembrie 2025. Cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu 60,91%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, în timp ce categoria ”energie electrică, gaze şi încălzire centrală” s-a scumpit cu 37,54%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, şi cu 0,62%, faţă de noiembrie 2025. Serviciile s-au scumpit cu 11%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, şi cu 0,28%, faţă de noiembrie 2025. Transportul CFR s-a scumpit cel mai mult, cu 24,40%, în decembrie 2025 faţă de decembrie 2024, şi cu 9,79%, faţă de noiembrie 2025.
Directorul ANPC îl ceartă pe premier din cauza propunerii de reorganizare
l o abordare simplistă şi periculoasă l ANPC este o structură esenţială a statului român l 300 de comisari la nivel naţional, care au soluţionat, în 2024, peste 97.000 de reclamaţii
Directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, afirmă că intenţia Guuvernului de a reorganiza instituţia, pe principiul enunţat de premier potrivit căruia personalul ”poate fi redus fără niciun fel de probleme”, este ”o abordare simplistă şi periculoasă”, întrucât ANPC este o structură esenţială a statului român. ANPC funcţionează cu 300 de comisari la nivel naţional, care gestionează anual aproape o sută de mii de reclamaţii şi supraveghează o piaţă uriaşă de produse şi servicii. ”Ce anume se doreşte a fi redus şi de unde?”, se întreabă Paul Anghel. ”Declaraţia potrivit căreia «este pregătită reorganizarea Cancelariei, a ANPC, unde personalul poate fi redus fără probleme» ridică semne serioase de întrebare. A reduce sporurile tuturor sau a diminua personalul «acolo unde avem prea mulţi angajaţi» este o abordare simplistă şi periculoasă atunci când vorbim despre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC)”, a transmis, miercuri, directorul general al instituţiei, Paul Anghel. Potrivit acestuia, ANPC este o structură esenţială a statului român, cu un rol direct în protejarea vieţii, sănătăţii şi intereselor economice ale consumatorilor români şi europeni. ”Această instituţie nu are misiunea de a proteja interesele operatorilor economici, ci pe cele ale cetăţeanului. Tocmai de aceea, de-a lungul anilor, ANPC a deranjat – şi era firesc să o facă. Există mii de exemple în care controalele şi sancţiunile au vizat practici ilegale, produse neconforme sau servicii care puneau în pericol consumatorul”, a adăugat Anghel. Directorul ANPC precizează că instituţia funcţionează cu puţin peste 300 de comisari la nivel naţional, pentru toate cele 42 de judeţe, ”care soluţionează sute de mii de reclamaţii anual şi supraveghează o piaţă uriaşă de produse şi servicii”. ”Mai mult, există comisariate judeţene care funcţionează cu doar 2–3 comisari, oameni care trebuie să acopere controale, reclamaţii, acţiuni tematice şi intervenţii urgente. În aceste condiţii, se ridică o întrebare legitimă: ce anume se doreşte a fi redus şi de unde?”, se âîntreabă directotul general al ANPC. Acesta distribuite statistici pentru anul 2024, activitatea pentru anul trecut nefiind încă centralizată:
• 97.251 reclamaţii înregistrate şi soluţionate;
• valoarea totală a amenzilor aplicate: 370.846.670 lei, ceea ce înseamnă 988.924 lei amendă aplicată per comisar;
• valoarea totală a produselor neconforme oprite de la comercializare: 34.861.206 lei.
Bogdan Costaş este numit director general interimar al Tarom
l el a mai lucrat la ROMATSA, Romaero şi IAR Ghimbav
Consiliul de Administraţie al transportatorului aerian naţional Tarom a decis numirea lui Bogdan Costaş în funcţia de director general interimar al companiei, înlocuindu-l pe Costin Iordache. Acesta are o experienţă în management de 20 de ani în companii precum ROMATSA, Romaero, Aviaţia Utilitară Bucureşti SA sau IAR Ghimbav. ”Consiliul de Administraţie al Companiei Tarom a decis marţi, 13 ianuarie 2026, numirea lui Bogdan Costaş în funcţia de director general interimar al companiei”, anunţă compania. Bogdan Costaş, licenţiat în Management, Ştiinţe Juridice şi Marketing, are o experienţă în management de 20 de ani în companii precum ROMATSA R.A, Romaero, Aviaţia Utilitară Bucureşti SA sau IAR Ghimbav. Potrivit sursei citate, experienţa sa în domeniul aviaţiei este completată de licenţa de pilot de elicopter (PPL), cu calificări pe Robinson R22 şi R44, două dintre cele mai utilizate modele civile de instruire şi zbor privat, recunoscute pentru cerinţele ridicate de precizie şi disciplină în pilotaj”. ”Consiliul de Administraţie al Tarom a luat în calcul asigurarea continuităţii activităţii companiei şi prioritizarea acţiunilor asumate. Obiectivul principal al echipei de management rămâne implementarea planului de restructurare şi a planului de afaceri pentru revitalizarea companiei şi transformarea ei într-o organizaţie profitabilă şi modernă, sustenabilă pe termen mediu şi lung. În conformitate cu acest obiectiv, toate acţiunile relevante asumate de companie sunt îndeplinite sau în curs de derulare”, precizează compania. Mandatul lui Bogdan Costaş debutează efectiv din data de 15 ianuarie, odată cu încetarea contractului de mandat al lui Costin Iordache. Astfel toate deciziile luate la cel mai înalt nivel de management sunt continuu asigurate de către directorii generali ai companiei, care reprezintă politica asumată a companiei, a CA al Tarom şi a statului roman reprezentat de MT, în calitate de acţionar al Tarom. În 2026, Tarom urmează să îşi actualizeze planul de business, ţinând cont atât de tendinţele pieţii concurenţiale în care îşi desfăşoara activitatea, cât şi de Planul de restructurare care are un termen agreat, de 30 decembrie 2026.
JPMorgan Chase avertizează că băncile ar putea contesta plafonarea dobânzilor
JPMorgan Chase a semnalat marţi că industria bancară ar putea reacţiona inclusiv prin acţiuni în instanţă împotriva solicitării preşedintelui SUA, Donald Trump, de a impune un plafon al dobânzilor la cardurile de credit. Directorul financiar al băncii, Jeremy Barnum, a declarat că ”toate opţiunile sunt pe masă”, relatează CNBC. ”Dacă ajungi în situaţia unor directive slab fundamentate, care ar schimba radical modelul nostru de afaceri fără o justificare solidă, trebuie să presupui că toate opţiunile sunt pe masă. Avem această obligaţie faţă de acţionari”, a spus Barnum într-o conferinţă cu jurnaliştii, după publicarea rezultatelor financiare pentru trimestrul al patrulea. Barnum a răspuns unei întrebări legate de posibilitatea ca băncile să dea în judecată administraţia Trump pentru a bloca cererea formulată vineri seară, potrivit căreia companiile de carduri ar trebui să plafoneze dobânzile la 10% pentru o perioadă de un an. Anul trecut, sectorul bancar a reuşit să respingă iniţiativele autorităţii de protecţie a consumatorilor de a limita comisioanele de întârziere la cardurile de credit. Reprezentanţi ai industriei avertizează că o limită impusă dobânzilor ar duce la reducerea numărului de conturi de card de credit disponibile pentru americani şi la scăderea cheltuielilor în economie, întrucât băncile ar prefera să retragă produsele neprofitabile. Dobânda medie la nivel naţional pentru cardurile de credit este de 19,7% în această lună, potrivit unui sondaj săptămânal realizat de Bankrate.com, în timp ce dobânzile pentru debitorii cu risc ridicat şi pentru cardurile emise de retaileri sunt, de regulă, mai mari. ”Credem că astfel de măsuri vor avea exact efectul opus celui dorit de administraţie pentru consumatori. În loc să scadă preţul creditului, se va reduce oferta de credit, ceea ce va fi negativ pentru consumatori, pentru economie şi, marginal, şi pentru noi.”, a spus Barnum. Directorul financiar a evitat să răspundă direct dacă JPMorgan va respecta cererea lui Trump, care ar urma să intre în vigoare la 20 ianuarie.
CNBC: Tarifele lui Trump legate de Iran riscă să deraieze acordul comercial fragil dintre SUA şi China
Ameninţarea preşedintelui SUA, Donald Trump, de a impune tarife de 25% ţărilor care fac afaceri cu Iranul a crescut riscul destabilizării acordului comercial fragil dintre Washington şi Beijing, în condiţiile în care China este cel mai mare partener comercial al Teheranului, relatează CNBC. Trump a declarat luni seară, într-o postare pe platforma Truth Social, că Statele Unite vor începe ”imediat” să aplice un tarif de 25% asupra importurilor provenite din ţări care continuă relaţiile comerciale cu Iranul. Măsura vine într-un moment delicat, după ce cele mai mari două economii ale lumii au ajuns la un acord comercial interimar la finalul lunii octombrie. În baza acestuia, SUA au redus o parte din tarifele punitive impuse Chinei, iar Beijingul a suspendat controalele extinse asupra exporturilor de pământuri rare. Ca reacţie, China a transmis că ”se opune ferm oricăror sancţiuni unilaterale ilegale şi aplicării extraterritoriale a jurisdicţiei”, avertizând că va lua ”toate măsurile necesare” pentru a-şi proteja interesele, potrivit unei postări publicate pe platforma X de un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei în SUA. Deborah Elms, şefa politicii comerciale la Hinrich Foundation, a avertizat că un tarif de 25% ar reprezenta ”o escaladare masivă faţă de nivelurile actuale” şi ar putea declanşa rapid un nou ciclu de represalii reciproce. Ea a reamintit că, în timpul rundelor anterioare de tensiuni comerciale, tarifele au ajuns până la 145%, afectând grav inclusiv exporturile agricole americane, precum soia. China, cel mai mare importator de petrol din lume, cumpără de ani de zile ţiţei din Iran şi din alte state sancţionate de SUA, oferind o sursă vitală de venituri pentru regimul de la Teheran. Potrivit estimărilor lui Muyu Xu, analist senior la firma de inteligenţă a pieţelor de materii prime Kpler, livrările de petrol iranian către China s-au dublat între 2017 şi 2024, depăşind 1,2 milioane de barili pe zi. Datele Băncii Mondiale arată că, în 2022, combustibilii reprezentau peste jumătate din importurile Chinei din Iran. Totuşi, sub presiunea sancţiunilor americane mai dure, Beijingul şi-a redus treptat comerţul cu Teheranul. Importurile chineze din Iran erau în scădere pentru al patrulea an consecutiv în 2025, cu un declin de 28% în perioada ianuarie–noiembrie faţă de anul precedent, potrivit datelor oficiale compilate de Wind Information.
Bolojan: Ar trebui să avem bugetul adoptat până la sfârşitul lunii februarie
Premierul Ilie Bolojan afirmă că legea bugetului de stat va trebui adoptată înainte de finalul lunii viitoare, el subliniind că acest aspect nu depinde exclusiv de Guvern. ”Ar trebui să îl avem adoptat până la sfârşitul lunii februarie. Dar asta nu depinde exclusiv de Guvern. Se ajunge în discuţii în Parlament, va ţine şi de Parlament. Dar sper, aşa cum am spus, să-l avem adoptat cât mai repede”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan, la TVR 1, marţi seară. El a subliniat că îşi doreşte accesarea de fonduri europene, atât din PNRR, cât şi din fondurile de coeziune, bugetul de investiţii urmând a fi calibrat în funcţie de proiecte, pentru a asigura co-finanţările. Premierul a afirmat că, în contextul ”dificil” economic, economia poate fi relansată cu ajutorul fondurilor europene pentru care e nevoie de co-finanţări. În ceea ce priveşte domeniile prioritare, el a indicat energia, infrastructura, metalurgia.
Boeing a depăşit Airbus la comenzi în 2025
Boeing a înregistrat anul trecut comenzi nete pentru 1.173 de avioane, depăşindu-şi rivalul european Airbus pentru prima dată din 2018, un nou semnal al redresării producătorului american după ani marcaţi de crize şi probleme operaţionale, relatează CNBC. În luna decembrie, Boeing a livrat 63 de aeronave către clienţi, ceea ce a dus totalul livrărilor din 2025 la 600 de avioane, cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani, înainte ca două accidente mortale şi dificultăţi majore de producţie să afecteze ritmul companiei. Dintre livrările din ultima lună, 44 au fost aeronave 737 MAX, a anunţat compania marţi. Cu toate acestea, Airbus a livrat în continuare mai multe avioane decât Boeing pe parcursul anului trecut, cu un total de 793 de unităţi, deşi sub recordul de 863 de aeronave livrate în 2019. Producătorul european a raportat comenzi nete de 889 de avioane în 2025.
Taiwanul a emis mandat pentru arestarea şefului OnePlus
Un mandat de arestare pe numele şefului producătorului chinez de smartphone-uri OnePlus a fost emis în Taiwan. Pete Lau, şeful OnePlus, alături de alţi doi cetăţeni taiwanezi, sunt acuzaţi că ar fi angajat în mod ilegal ingineri taiwanezi la compania chineză. Conform procurorilor, OnePlus, sub conducerea lui Lau, a recrutat în mod ilegal peste 70 de ingineri taiwanezi. În rechizitoriu se arată că OnePlus a înfiinţat o firmă-fantomă cu sediul în Hong Kong, care a lansat o filială taiwaneză în 2015 fără aprobarea guvernului. Filiala ar fi fost specializată în cercetare şi dezvoltare de smartphone-uri. Aceste activităţi, conform procurorilor, încalcă legislaţia Cross-Strait, care reglementează relaţiile dintre China şi Taiwan. Una dintre prevederile acestor norme prevede ca firmele chineze să angajeze taiwanezi doar cu aprobarea guvernului taiwanez.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…Source URL: https://ziaruldevrancea.ro/special/economic/mozaic-stiri-economice-inflatia-a-muscat-puternic-din-venituri-si-la-sfarsitul-anului