Criza gărzilor medicale revine în prim-plan: ce se întâmplă la Constanța și de ce contează direct pentru Vrancea și UPU Focșani
|
De la gărzi „inumane” de 32 de ore și plata la nivelul anului 2018, la controale ministeriale și propuneri de gărzi de 12 ore: ecoul național se vede în tensiunile deja trăite la Spitalul Județean Focșani
Criza gărzilor din spitale, între salarii „înghețate”, epuizare și reformă. Vrancea are deja propriile semnale de alarmă
Discuția despre gărzile medicale a explodat din nou la început de ianuarie, odată cu un val de acuzații și reacții la nivel național, care pun sub presiune un sistem sanitar deja fragil. Un articol publicat duminică, 4 ianuarie 2025, pe site-ul stirileprotv.ro arată că Sanitas Constanța reclamă motivele pentru care gărzile nu mai sunt acoperite: plata orelor de gardă „la nivelul salariilor din ianuarie 2018”, ture considerate „inumane”, care ajung la peste 32 de ore, și lipsa de personal, amplificată de plecările din sistem către privat sau străinătate.
În paralel, duminică, 4 ianuarie 2026, g4media.ro notează reacția ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, care anunță trimiterea Corpului de Control la Spitalul Județean Constanța și solicitarea unei reevaluări a scutirilor medicale de la gărzi, în condițiile în care, pe anumite secții, „peste 70% dintre medici” ar avea scutire.
Pentru Vrancea, subiectul nu e o simplă știre de la malul mării. Județul a trecut deja prin episoade tensionate la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Pantelimon” Focșani, în special în zona UPU, acolo unde presiunea pe personal, deficitul de medici și tensiunile din relația cu aparținătorii au fost semnalate public.
Ce reclamă Sanitas: „plătiți ca în 2018” și gărzi de 32 de ore
Potrivit informațiilor prezentate în articolul de pe stirileprotv.ro (4 ianuarie 2025), sindicaliștii de la Sanitas Constanța invocă trei cauze principale:
-
Plata gărzilor la nivelul salariilor din 2018, în timp ce responsabilitatea și volumul de muncă au crescut.
-
Durata foarte mare a gărzilor, cu situații în care turele ajung la 32 de ore, interval în care medicul trebuie să rămână „lucid” și „responsabil pentru vieți”.
-
Exodul personalului (spre privat sau străinătate) și burnout-ul: epuizare, lipsă de odihnă, stres cronic.
Sindicatul subliniază și o realitate juridică: medicii nu pot fi obligați să facă gărzi suplimentare, chiar dacă nu au scutiri, iar problema nu se oprește la medici – asistenții și personalul auxiliar ajung la 7–8 ture de noapte pe lună, pe fondul lipsei de personal.
Mesajul central: un sistem care funcționează „pe sacrificiu continuu” ajunge inevitabil la blocaje, iar riscul de erori crește odată cu epuizarea.
Scutiri de la gărzi și control ministerial: „70% e în afara oricărui cadru normal”
Pe fondul acuzațiilor venite dinspre conducerea spitalului din Constanța (potrivit cărora 70% dintre medici nu fac gărzi), ministrul Sănătății anunță intervenția: Corpul de Control și reevaluarea medicală a scutirilor.
În articolul g4media.ro (4 ianuarie 2026), Alexandru Rogobete afirmă că nu contestă existența unor afecțiuni reale, dar că o proporție de peste 70% ridică semne serioase de întrebare asupra funcționării secțiilor. Ministrul punctează și tema sensibilă a dublei măsuri: restricții invocate în public, dar care „nu se regăsesc” în activitatea din privat.
Tot în acest context, este menționată și direcția de reformă: un nou sistem de gărzi (gardă la domiciliu, de monitorizare, de urgență), plătite diferențiat, plus analiza posibilității de gărzi de 12 ore, aplicabile acolo unde este fezabil.
Colegiul Medicilor intră în dezbatere: gărzi recunoscute ca vechime și plată la grilele actuale
Tema gărzilor capătă și o dimensiune profesională, nu doar administrativă. Într-un articol publicat luni, 5 ianuarie 2026, pe stirileprotv.ro, Colegiul Medicilor din România (CMR) cere:
-
recunoașterea gărzilor ca vechime în muncă;
-
plata orelor de gardă la nivelul grilelor actuale, pentru toate segmentele de asistență;
-
evaluări profesionale centrate pe dificultatea cazurilor și presiunea deciziilor, mai ales în gardă;
-
susținerea gărzilor de 12 ore în unitățile cu patologie complexă și volum mare.
CMR insistă și pe implicarea managementului spitalelor și a autorităților responsabile pentru ca liniile de gardă să fie acoperite, subliniind că activitatea spitalelor este una continuă, iar soluțiile trebuie să protejeze simultan pacientul și medicul.
De ce contează pentru Vrancea: precedentul de la UPU Focșani și tensiunile din 2025
Vrancea a avut propriul „episod de criză” care a arătat cât de rapid poate deveni vulnerabilă o linie de gardă. În articolul publicat de Ziarul de Vrancea la 5 februarie 2025, se arată că prefectul județului a intervenit după ce cei trei medici care asigurau linia de gardă la UPU Focșani au demisionat din gărzi, invocând, potrivit informațiilor „pe surse”, lipsa securității în exercitarea gărzii și presiunea venită din partea unor pacienți/aparținători, pe fondul creșterii îmbolnăvirilor respiratorii și al lipsei pediatrilor în structura gărzilor.
Comunicarea publică a transmis atunci mesajul de continuitate („linia de gardă rămâne deschisă”), dar cazul a scos la lumină o realitate incomodă: într-un județ cu resursă umană limitată, orice dezechilibru – fie el salarial, de siguranță sau de volum – poate bloca funcționarea normală.
În aceeași linie se înscriu și semnalele legate de presiunea din pediatrie, inclusiv episodul relatat în trecut de dr. Mihaela Prodan privind agresiunile verbale și impactul asupra sănătății medicului aflat de gardă – un indicator al tensiunilor dintre pacienți/aparținători și personalul medical, mai ales în perioadele de vârf epidemiologic.
Soluții discutate la Vrancea: sporuri pentru gărzi, locuințe de serviciu, rețea universitară și noul spital
În februarie 2025, într-un alt material publicat de Ziarul de Vrancea, președintele CJ Vrancea, Nicușor Halici, afirma că „Sănătatea vrâncenilor” este „prioritate zero” și prezenta direcții de lucru care se leagă direct de criza gărzilor:
-
analiza acordării unor sporuri suplimentare pentru gărzi (cu limitări legislative, fiind spital în subordinea Ministerului Sănătății);
-
locuințe de serviciu pentru atragerea medicilor (28 de unități locative ANL);
-
demersuri pentru includerea spitalului într-o rețea sanitară universitară, pentru a atrage rezidenți;
-
proiectul noului Spital Județean Focșani, estimat la peste 250 milioane euro, cu UPU, ATI, bloc operator și heliport.
În context național, aceste măsuri locale devin și mai relevante: dacă reforma gărzilor (inclusiv variantele de 12 ore și plata diferențiată) prinde contur, județele care își consolidează resursa umană și infrastructura vor avea un avantaj clar în menținerea liniilor de gardă funcționale.
Concluzie: aceeași problemă, aceeași miză – siguranța pacientului și rezistența sistemului
De la Constanța la Focșani, conflictul din jurul gărzilor nu este despre „cine nu vrea să muncească”, ci despre cât poate duce un sistem fără plată corectă, fără personal suficient și fără protecție reală pentru cei care stau în prima linie. Iar pentru Vrancea, lecția ultimilor ani e simplă: când garda se clatină, comunitatea simte imediat efectul.
Radu Tomescu
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
„Furtună” pe Facebook: Ex-baronul Marian Oprișan reia în Vrancea mesajul unei judecătoare către premierul Ilie Bolojan
Anunțuri ZdV Premium
Raporteaza comentariu
In curs de procesare…Source URL: https://ziaruldevrancea.ro/special/social/criza-garzilor-medicale-revine-in-prim-plan-ce-se-intampla-la-constanta-si-de-ce-conteaza-direct-pentru-vrancea-si-upu-focsani