Social

O nouă taxă mascată pentru bolnavi Vrâncenii nu vor fi plătiți pentru prima zi de pe concediu medical, după ce Bolojan a tăiat indemnizațiile în luna august

Ionel Sclavone
7 ian 2026895 vizualizări
Foto:arhiva ZdV.Credit foto:radioresita.ro

Foto:arhiva ZdV.Credit foto:radioresita.ro

Deși Ilie Bolojan susținea că în 2026 nu vor fi introduse alte taxe și impozite și nici nu vor fi majorate cele existente, realitatea este alta. Pe lângă majorarea impozitelor locale, guvernul Bolojan a introdus o nouă taxă ce va intra în vigoare de la 1 februarie: taxa pe concediu medical care se va aplica prin tăierea indemnizației pentru prima zi de concediu medical. Este un impozit mascat pe care îl vor plăti toți angajații aflați în incapacitate de muncă.

Tăierea indemnizației pentru prima zi de concediu medical, este o nouă taxă care va intra în vigoare de la 1 februarie. Este un cadou făcut de Ilie Bolojan, românilor, chiar în ultima ședință de guvern, din 30 decembrie. Noul impozit mascat a fost adoptată după ce același premier, a declarat că în 2026, nu vor fi majorate taxele și impozitele.

Nu mai e nevoie să majorăm taxe şi impozite. Ceea ce trebuie să facem anul viitor, în aşa fel încât să fie ultimul an de consolidare fiscală, după care, pe fondul reducerii inflaţiei, să reluăm o creştere sănătoasă, pe baze economice, care se fundamentează pe producţie, pe investiţii, este să ne încasăm taxele care au fost stabilite, în aşa fel încât să combatem evaziunea fiscală şi cei care fac afaceri să-şi achite taxele către bugetul de stat, să atragem banii europeni, să finanţăm investiţiile (…) să ne menţinem o disciplină bugetară cât se poate de strictă şi să ne reducem cheltuielile unde putem să le reducem, în baza unei analize”, spunea Ilie Bolojan la începutul lunii decembrie, într-o emisiune televizată.

Premierul a reluat de mai multe ori această declarație, încercând să-i liniștească pe românii sărăciți de politicile sale de austeritate. Cu toate acestea, pe 30 decembrie, guvernul a adoptat o nouă taxă care lovește în angajații bolnavi aflați în incapacitate de lucru, după ce în luna august a diminuat indemnizațiile pentru concedii medicale.

Printr-o ordonanță Bolojan a impus angajații care își iau concediu medical să nu mai fie plătiți pentru prima zi. Măsura se va aplica pe parcursul a doi ani, între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027. Practic, statul îi va impozita cu sumele cuvenite pentru prima zi de concediu medical, pe bolnavi, privându-i de banii cu care și-ar putea achiziționa tratamentele sau și-ar asigura resursele necesare traiului, în perioada în care sunt în incapacitate de lucru.

„Pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o zi”, prevede noul act normativ publicat rapid în Monitorul Oficial.

Actul normativ stabilește că angajatorul suportă indemnizația de concediu medical pentru zilele 2 – 6 de medical, „în cazul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, cu excepția indemnizațiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020”

Casa Națională de Asigurări de Sănătate acoperă cheltuielile începând cu ziua ziua următoare celor suportate de angajator, respectiv din ziua a șaptea și până la data încetării incapacității temporare de muncă sau din a doua zi în cazul indemnizațiilor care se suportă integral potrivit legii din bugetul FNUASS.

Măsura a fost adoptată, așa cum recunosc autorii actului normativ pentru a face economii la bugetul asigurărilor de sănătate pe spatele bolnavilor.

Bolojan acoperă deficitul pe spatele populației 

Tăierea beneficiilor pentru persoanele vulnerabile (pensionari, persoane cu dizabilități, pacienți) este unul dintre pilonii pe care se bazează programul lui Ilie Bolojan pentru recuperarea deficitului bugetar. Un alt pilon este majorarea taxelor și impozitelor pentru populație.

Practic, actuala coaliție de guvernare a mutat povara recuperării deficiului exclusiv pe umerii populației, protejând nomenclatură politică (partide, parlamentari, aleși locali, politicieni) și permițând continuarea risipei de bani publici prin intermediul achizițiilor de bunuri și servicii.

De altfel, primele reduceri de cheltuieli i-a vizat pe cei aflați în situații de risc, respectiv pensionari, mame aflate în concediu de creștere al copilului, persoane cu venituri mici, veterani de război, foști deținuți politici etc.

În luna august prin primul pachet de austeritate, Ilie Bolojan a luat mai multe măsuri care afectează categoriile sociale cele mai vulnerabile. Este vorba despre pensionari, bolnavi, mame aflate în concediu de creștere și persoane fără venituri, cu un grad ridicat de sărăcie.

În primul pachet de austeritate, guvernul Bolojan a tăiat accesul persoanelor din medii sărace la servicii medicale, prin eliminarea sistemului de coasigurare. Acest sistem permitea ca rudele angajaților – soţ, soţie, părinte fără venituri proprii fiscalizate – să beneficieze de servicii medicale. Prin pachetul de austeritate Bolojan le-a impus acestor categoii plata asigurărilor se sănătate la nivelul a 6 salarii minime brute pe economie. Suma, 2.430 de lei, este uriașă pentru o categorie socială aflată la limita supraviețuirii, plătită de cele mai multe ori cu salariul minim pe economie.

O altă măsură aplicată categoriilor vulnerabile a fost impozitarea cu 10%, reprezentând CASS, a pensiilor care trec de 3.000 de lei și a indemnizațiilor pentru concediu de creștere a copilului.

Bolojan a mai tăiat o dată indemnizațiile de concediu medical

Noua taxă pe concediul medical vine la câteva luni după ce guvernul Bolojan a tăiat indemnizațiile de concediu medical pentru angajați, sub pretextul unei așa zise fraude, neconfirmată oficial. Măsura a fost adoptată, deși controalele trimise de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, nu au demonstrat că ar exista un asemenea fenomen.

 Astfel, noile indemnizații de concediu medcal au fost stabilite după cum urmează:

Prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul (salariul brut – în cele mai multe cazuri) pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă;

Prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile de incapacitate temporară de muncă;

Prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de peste 15 zile de incapacitate temporară de muncă.

Obsesia politicienilor PNL și PSD pentru concediile medicale nu este nouă. Încă de pe vremea guvernării Dăncilă, politicienii au căutat soluții pentru a reduce cheltuielile pentru bolnavi. Și, astfel, au pus ochii pe indemnizațiile de concediu medical. La vremea respectivă, fostul ministru al Finanțelor Orlando Teodorovici, refuza, pur și simplu, să deconteze sumele datorate de stat angajatorilor pentru concediile medicale.

Ulterior, această obsesie a revenit și în timpul fostului premier Marcel Ciolacu. Refuzând să reducă risipa cu achiziții de bunuri și servicii, care alimentează, în mare măsură, rețelele clientelare politice, acesta a pus ochii tot pe indemnizațiile de concediu medical. El a vorbit, de asemenea, despre o așa-zisă feaudă, fără să prezinte dovezi. De altfel, a fost contrazis de medici care au prezentat situațiile cu concediile medicale.

Austeritate impusă cu jumătăți de adevăr

Speculațiile referitoare la fraudă au fost reluate de actualul  ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, tot fără dovezi concludente. Iar mai nou sunt vehiculate de premierul Ilie Bolojan, cel care susținea că nu minte cetățeii.

În mod fals, acesta din urmă a declarat că există milioane de zile de concediu medical nejustificate. La fel ca și Ciolacu și Rogobete, înaintea lui, nu a prezentat dovezi concludente pentru a-și susține teoriile. A formulat acuzații nejustificate, căutând o justificare pentru a susține noua taxă pe concediul medical.

„Zona de certificate medicale, că ne place, că nu ne place, și aici am avut niște exagerări în ultimii ani. Vă rog să vă gândiți că într-un an de zile, România plătește concedii medicale în valoare de 6 miliarde de lei. Deci 1 miliard 200 de mii de euro este valoarea concediilor medicale pe care le plătește statul român într-un an”, spunea Bolojan în luna noiembrie.

El făcea referire la o „analiză a guvernului” care ar fi scos la iveală un fenomen îngrijorător legat de concediile medicale, dar fără să prezinte documentul sau dovezile care au stau la baza acesteia. Și-a construit acuzațiile nu pe argumente clare, ci pe speculații și informații vechi dinainte de tăierea indemnizațiilor de concediu medical, din luna august.  

„Numărul de zile de concediu este exagerat. Când trebuie făcută o punte între Crăciun și Anul Nou, explodează numărul de concedii medicale. Când trebuie făcută o punte între Paștele Ortodox și cel Catolic, din nou explodează datele. Par niște îmbolnăviri programate.”, a mai spus premierul.

Analizele specialiștilor contrazic speculațiile guvernamentale

În fapt analizele specialiștilor în muncă contrazic declarațiile speculative ale premierului Ilie Bolojan. Aceștia arată că, dimpotrivă, numărul concediilor medicale au scăzut în ultimele luni după aplicarea reducerii indemnizațiilor. Angajații renunță la acest drept, chiar dacă sunt în incapacitate de muncă, pentru a nu pierde bani la salariu.

O analiză realizată de TPA România, pe baza datelor oficiale, comunicate de Ministerul Sănătății la începutul lunii noiembrie, arată că numărul certificatelor medicale emise în perioada iulie-septembrie 2025 a scăzut semnificativ, generând economii importante pentru bugetul alocat plății acestora.

Totuși, aceste modificări legislative presupun indemnizații mai mici pentru angajați, în cazul concediilor medicale pentru perioade scurte, și generează proceduri administrative mai complicate pentru angajatori. După primele patru luni de la intrarea în vigoare, putem spune că efectele imediate sunt negative atât pentru angajați – prin scăderea veniturilor nete pentru persoanele cu probleme temporare de sănătate, cât și pentru companii – prin complexitatea administrativă care se amplifică”, a declarat Ioana Zavastin, Payroll Director al TPA România, citată într-o analiză.

Pachetul de austeritate impus de Ilie Bolojan, care introduce reducerea valorii indemnizațiilor pentru concediile medicale și aplicarea unor formule diferite de calcul, în funcție de durata concediului a dus la scăderea numărului de beneficiari cu afecțiuni medicale.

Această formulă duce la indemnizații mai mici pentru concediile medicale acordate pentru perioade scurte, ceea ce poate descuraja abuzurile, dar totuși afectează veniturile angajaților cu probleme temporare de sănătate. În practică, gestionarea certificatelor medicale devine astfel o sarcină birocratică și administrativă tot mai împovărătoare pentru angajatori. Deși costurile directe cu plata indemnizațiilor medicale nu sunt mai mari nici în cazul certificatelor medicale succesive, schimbările legislative generează o serie de provocări operaționale și riscuri fiscale suplimentare pentru companii”, mai spunea  Ioana Zavastin, într-un comunicat de presă.

Citiți și:APCR critică decizia de neplată a primei zile de concediu medical. „Este pâinea pe o săptămână”


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.