Piața terenurilor agricole din România înregistrează un record fără precedent. Un hectar de teren arabil, care figurează oficial în acte ca suprafață destinată culturilor agricole, a fost vândut recent la un preț comparabil cu cel al terenurilor intravilane pentru construcții.

Tranzacția a avut loc într-o comună din apropierea municipiului Arad și a atras atenția investitorilor și specialiștilor din domeniu, confirmând o tendință tot mai evidentă: poziția terenului și potențialul imobiliar au ajuns să conteze mai mult decât valoarea agricolă propriu-zisă.

Record în vestul țării: 280.000 de euro pentru un hectar arabil

Cel mai scump hectar de teren arabil vândut până acum în România se află în comuna Vladimirescu, la câțiva kilometri de Arad. Aici, un teren încadrat ca arabil a fost tranzacționat pentru peste 280.000 de euro, un prag care până recent părea imposibil pentru această categorie de proprietăți.

Potrivit datelor Direcției Agricole Județene Arad, prețurile terenurilor din zonă au crescut cu aproximativ 10% față de anul anterior, pe fondul unei cereri constante din partea investitorilor interesați de extinderea zonei urbane și industriale.

Diferențe uriașe între localități apropiate

Discrepanțele de preț sunt evidente chiar și în interiorul aceluiași județ. Dacă în unele comune din Arad un hectar de teren arabil se vinde în continuare cu câteva mii de euro, în localitățile aflate în proximitatea orașului situația este radical diferită.

În Șagu, prețurile au depășit 200.000 de euro pe hectar, iar în Șofronea se situează peste 150.000 de euro. Aceste valori nu sunt date de fertilitatea solului, ci de presiunea imobiliară și de potențialul de dezvoltare al zonelor respective.

De ce nu mai contează producția agricolă

Specialiștii explică această evoluție printr-o combinație de factori: cererea ridicată pentru terenuri în zonele periurbane, oferta limitată și interesul tot mai mare pentru proiecte rezidențiale, logistice sau industriale. În multe cazuri, terenurile sunt cumpărate cu intenția de a fi scoase ulterior din circuitul agricol.

Astfel, valoarea terenului nu mai este stabilită de producția anuală, ci de accesul la infrastructură, apropierea de orașe, existența utilităților și conectarea la drumuri naționale sau autostrăzi.

Imaginea de ansamblu la nivel național

La nivelul întregii țări, situația este mult diferită. Datele oficiale arată că, în 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil era de aproximativ 8.500 de euro. Diferența uriașă față de valorile înregistrate în vestul țării scoate în evidență dezechilibrele majore dintre regiuni.

Cele mai scumpe terenuri agricole rămân cele din zona București–Ilfov, unde apropierea de Capitală menține prețurile ridicate. La polul opus, regiunea de Nord-Est continuă să ofere cele mai accesibile terenuri, pe fondul cererii scăzute și al infrastructurii mai slab dezvoltate.

Investitorii schimbă regulile jocului

Tot mai multe terenuri agricole sunt cumpărate de investitori și mai puțin de fermieri. Pentru aceștia, pământul a devenit o formă de plasament financiar considerată sigură, cu potențial ridicat de apreciere, în special în zonele aflate în expansiune urbană sau economică.

Această tendință accelerează creșterea prețurilor în anumite regiuni și schimbă profund structura pieței funciare din România.

Comentarii

comentarii