Aproape 40.000 de creștini ortodocși din Banat, dintre care aproximativ 30.000 sunt de etnie sârbă, marchează astăzi Ajunul Crăciunului, urmând ca miercuri, 7 ianuarie, să sărbătorească Nașterea Domnului, conform calendarului iulian. Comunitățile sârbești din vestul țării respectă cu strictețe tradițiile străvechi, iar unul dintre cele mai importante momente este pregătirea și aprinderea „badnjakului”, bușteanul ritual din stejar.

Crăciunul pe rit vechi este celebrat pe 7 ianuarie din cauza diferenței dintre calendarul iulian și cel gregorian. Această separare a apărut după Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol din anul 1923, când o parte a Bisericilor Ortodoxe a refuzat adoptarea calendarului gregorian. Astfel, au rămas pe vechiul calendar Bisericile Ortodoxe din Serbia, Rusia, Bulgaria, Ucraina, Patriarhia Ierusalimului, precum și mănăstirile de pe Muntele Athos. De asemenea, există comunități care respectă calendarul iulian și în Grecia sau Republica Moldova.

Unul dintre cele mai spectaculoase și simbolice obiceiuri ale Ajunului Crăciunului este aprinderea badnjakului, un trunchi de stejar tăiat ritualic. Conform tradiției, bușteanul trebuie doborât din trei lovituri de secure, simbol al Sfintei Treimi. Stejarul aprins reprezintă intrarea lui Iisus Hristos în lume și în casele oamenilor, iar arderea lui este asociată cu purificarea și alungarea răului. Se spune că, cu cât scânteile sunt mai numeroase, cu atât anul care vine va fi mai bogat.

Participanții la ritual primesc crenguțe de stejar legate cu paie, pe care le duc acasă și le așază în cel mai luminat colț al camerei, lângă icoană. Acestea sunt considerate simboluri ale protecției și belșugului.

În ziua de Crăciun, gospodarii împrăștie cenușa badnjakului ars pe câmpuri sau în grădini, ca semn de fertilitate și rod bogat, după care participă la Sfânta Liturghie a Nașterii Domnului. Credincioșii duc la biserică bucate tradiționale pentru a fi sfințite, iar la final primesc pachete cu dulciuri și o ramură de stejar legată cu fundițe, despre care se spune că aduce sănătate și putere până la Crăciunul următor.

Mesele de sărbătoare ale sârbilor sunt bogate și păstrează gustul tradiției: șuncă fiartă, cârnăciori, plăcinte cu dovleac, nucă sau mac, dar și „cesnica”, o lipie specială în care este ascunsă o monedă. Cel care găsește banul este considerat norocos și binecuvântat pentru întregul an.

Pentru comunitatea sârbă din Banat, Crăciunul pe rit vechi rămâne nu doar o sărbătoare religioasă, ci și un moment de reafirmare a identității, tradițiilor și solidarității comunitare.

Comentarii

comentarii