Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ joi, 15 ianuarie 2026, proiectul de lege (PL-x nr. 567/2025) inițiat de către 17 deputați și senatori de la Uniunea Salvați România – în frunte cu deputatul Adrian Echert (foto) – vor să elimine pasajul care le permite foștilor judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție să devină avocați sau notari fără examen (vezi facsimil 1).

Este vorba despre art. 290 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care, evident, se referă la foștii judecători ICCJ ieșiți din sistem din motive neimputabile: „Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care au funcționat cel puțin 5 ani la această instanță și care au fost eliberați din funcție din motive neimputabile, pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen sau concurs” (vezi facsimil 2).

Altfel spus: în plină campanie #rezist împotriva magistraților de la instanța supremă, useriștii vor ca judecătorii ICCJ pensionați să fie obligați să dea examen dacă vor să devină avocați ori notari.

Revenind la CSM: nu a existat unanimitate în plen, doi dintre membrii Consiliului dorind ca inițiativa de act normativ să fie avizată favorabil.

Iată minuta Consiliului:

‘Propunerea legislativă privind abrogarea art. 290 din Legea nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (18980/2025)

Soluţie

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât avizarea negativă a propunerii legislative privind abrogarea art. 290 din Legea nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. (majoritate: 2 voturi pentru ‘avizare favorabilă’, 15 voturi pentru ‘avizare negativă’)”.

Cum își justifică Echert inițiativa

În expunerea de motive, deputatul USR Adrian Echert pretinde că actuala formă a Legii 303/2022 instituie „un regim privilegiat pentru o categorie de persoane, contrar principiului egalității în fața legii și al competiției loiale”.

De asemenea, parlamentarul susține că un judecător care a activat la ICCJ în domeniul penal nu deține obligatoriu suficiente cunoștințe de drept civil pentru a deveni notar.

Redăm expunerea de motive (vezi facsimil 3):

„Situația actuală

Prezenta iniţiativă legislativă are ca obiect abrogarea art. 290 din Legea nr. 303/2022, în sensul eliminării posibilității ca judecătorii Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, care au funcționat cel puțin 5 ani la această instanţă și care au fost eliberați din funcție din motive neimputabile, să poată opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen sau concurs.

Necesitatea modificării rezultă din aplicarea principiului simetriei juridice. Conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, ‘admiterea la Institutul Național al Magistraturii se face prin concurs, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputații, cu respectarea principiilor transparenței și egalităţii’, iar potrivit alin. (2) ‘Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcției de judecător şi procuror se realizează prin Institutul Național al Magistraturii’. Aşadar concluzia este simplă, pentru oricine dorește să devină magistrat: trebuie să susțină un concurs de admitere la INM, indiferent dacă este notar, avocat etc. În mod simetric, şi magistrații trebuie să urmeze aceeași procedură la intrarea în profesiile de avocat sau notar.

Menţinerea unei excepții de la concurs creează un regim privilegiat pentru o categorie de persoane, contrar principiului egalității în faţa legii şi al competiției loiale. Eliminarea acestei excepții garantează accesul pe criterii obiective şi tratament egal între profesioniştii dreptului. De asemenea, exercitarea funcției de magistrat nu presupune automat deținerea competenţelor necesare pentru a activa ca notar sau avocat. Bunăoară, un magistrat specializat exclusiv în drept penal nu deține neapărat cunoştinţele şi experiența specifice domeniilor predominante în notariat, cum sunt dreptul civil, procedură civilă sau procedurile de publicitate imobiliară.

Accesul prin concurs asigură un standard minim uniform de pregătire, protejând calitatea serviciilor juridice. Concursul şi formarea profesională specifică fiecărei profesii sunt mecanismele adecvate pentru verificarea aptitudinilor și a pregătirii.

Profesiile de avocat și notar public sunt reglementate prin legi speciale care stabilesc condițiile de admitere, examinare şi stagiu. Eliminarea excepției asigură coerenţa legislativă și respectarea acestor reglementări.

Prin această modificare se întăreşte încrederea publicului în independenţa şi imparțialitatea magistraților și în autonomia profesiilor juridice, evitându-se percepția unei ‘uşi rotative’ între funcții. (…)

Impact

Impactul reglementării este pozitiv, fără efecte bugetare, stimulând competiția loială şi calitatea serviciilor juridice. Efectele se vor produce numai pentru viitor, fără a afecta drepturile deja dobândite.

Dispoziții tranzitorii și corelări

Reglementarea propusă produce efecte numai pentru viitor, fără a afecta situațiile juridice definitiv constituite anterior. În măsura în care alte acte normative cu conținut similar ar conține dispoziții contrare, acestea vor fi armonizate în mod corespunzător de către autoritățile competente.

Concluzie

Proiectul de lege restabilește simetria și echitatea între profesille juridice, asigură calitatea și predictibilitatea accesului în profesiile de avocat şi notar public și întăreşte încrederea în funcționarea statului de drept. Adoptarea sa este oportună şi necesară”.