Un nou conflict public a izbucnit între Primăria Timișoara și Direcția Județeană pentru Cultură Timiș (DJC), pe tema proiectului de parcare multietajată propus în zona centrală a orașului, în spatele magazinului Bega. După ce municipalitatea a acuzat instituția de cultură că „blochează abuziv” investiția, conducerea DJC respinge ferm aceste afirmații și vorbește despre presiuni publice și informații false transmise prin comunicate de presă.

Directorul executiv al Direcției pentru Cultură Timiș, Sorin Vlad Predescu, afirmă că documentul transmis Primăriei nu reprezintă un aviz negativ, ci o solicitare de completare a documentației, conform procedurilor legale.

„Nu este un aviz negativ, ci o comunicare prin care se solicită completarea documentației. Direcția pentru Cultură nu a blocat proiectul”, a precizat Predescu.

Avizul, decis de Comisia Monumentelor, nu de DJC

Potrivit directorului DJC, solicitările formulate nu aparțin exclusiv Direcției, ci au fost generate de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 12, forul de specialitate care analizează proiectele din zonele protejate.

Unul dintre punctele centrale ale disputei îl reprezintă cerința realizării unui Plan Urbanistic Zonal pentru Zonă Construită Protejată (PUZ-CP). Predescu susține că această obligație este prevăzută chiar în certificatul de urbanism emis de Primăria Timișoara.

„Documentația a fost depusă la faza PUZ, deși certificatul de urbanism emis de Primărie solicită PUZ-CP. Nu cred că municipalitatea ar accepta unui beneficiar privat încălcarea propriului certificat de urbanism”, afirmă Predescu.

Dispute privind înălțimea clădirii și contextul istoric

Direcția pentru Cultură susține că recomandarea de reducere a înălțimii parcării este fundamentată pe studiul istoric al zonei, având în vedere proximitatea unui palat istoric, de care clădirea ar urma să fie practic alipită.

De asemenea, extinderea zonei de analiză urbanistică este considerată firească, în contextul amplasării într-o zonă centrală cu o încărcătură istorică și urbanistică ridicată.

Un alt punct sensibil îl reprezintă solicitarea unui studiu arheologic preventiv. Potrivit DJC, acesta este justificat de faptul că viitoarea parcare se suprapune parțial peste fundațiile fostei Cazarme Transilvania.

Predescu mai subliniază că proiectul nu vizează exclusiv o parcare, ci o clădire cu funcțiuni mixte, inclusiv spații comerciale, iar înălțimea nivelurilor este specifică acestui tip de construcții, nu unei parcări clasice.

Critici la adresa modului de comunicare al Primăriei

Directorul Direcției pentru Cultură Timiș critică modul în care Primăria a ales să gestioneze situația, prin comunicate publice cu „declarații pline de indignare”, în locul unor discuții tehnice între instituții.

„Punerea de presiune publică prin comunicate de presă nu este onorantă. Discuțiile reale ar trebui să aibă loc interinstituțional, pe baze tehnice”, afirmă Predescu, adăugând că o minimă „memorie instituțională” ar fi evitat escaladarea conflictului.

Poziția Primăriei Timișoara

În comunicatul transmis anterior, Primăria Timișoara a acuzat Direcția Județeană de Cultură că a blocat proiectul prin emiterea unui aviz negativ și că ar fi impus cerințe „fără bază legală”, inclusiv cercetarea arheologică și reducerea înălțimii construcției.

Viceprimarul Paula Romocean a declarat că municipalitatea va solicita reanalizarea documentației, considerând proiectul conform cu prevederile Planului Urbanistic General și esențial pentru rezolvarea deficitului de locuri de parcare din zona centrală.

Un conflict cu miză urbanistică majoră

Disputa dintre cele două instituții readuce în prim-plan tensiunea dintre nevoia de infrastructură urbană și obligația de protejare a patrimoniului istoric. În timp ce Primăria invocă urgența rezolvării problemei parcării, Direcția pentru Cultură susține că respectarea procedurilor legale și a contextului istoric nu poate fi ocolită.

Deocamdată, proiectul rămâne în faza de documentație, iar continuarea sa depinde de clarificarea tehnică a cerințelor formulate și de capacitatea celor două instituții de a reveni la un dialog instituțional, dincolo de schimbul de acuzații publice.

Comentarii

comentarii