Traian Săvulescu (20 ianuarie 1889, Râmnicu Sărat – 29 martie 1963, București) a fost om de știință, botanist și membru al Academiei Române, recunoscut pentru contribuțiile sale fundamentale în domeniul botanicii și fitopatologiei.

Și-a început studiile primare în orașul natal, continuând liceul la Râmnicu Sărat, Iași și Buzău, pe care l-a absolvit în 1907. A urmat apoi Facultatea de Științe, secția Științele Naturii, a Universității din București și Facultatea de Medicină. În 1912 a obținut licența în științele naturii, iar în 1916 titlul de doctor în științe biologice cu teza „Studiu asupra speciilor de Campanula din secția Heterophylae ce cresc în România”.

Între 1912 și 1921 a activat în cadrul Institutului Botanic de la Cotroceni, iar în 1918 a fost numit șef de lucrări la Catedra de Morfologie și Sistematică Vegetală a Institutului de Botanică din București. Pentru peste 25 de ani și-a împărțit activitatea între Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău, unde a predat Sistematica Vegetală și Fitopatologia, și Institutul de Cercetări Agronomice al României, înființat de Gheorghe Ionescu-Șișești. Cercetările sale au avut un impact major asupra dezvoltării agriculturii românești și mondiale.

A fost secretar general al Academiei Române (1939–1948), contribuind la apariția Buletinului secțiunii științifice și a Memoriilor secțiunii științifice. În 1932 a devenit membru corespondent al Academiei Române, iar din 1936 membru titular, fiind președinte al acesteia între 1948 și 1959. A ocupat funcții guvernamentale, fiind ministru al Agriculturii și Domeniilor (1946–1948) și vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. A fost, de asemenea, membru al academiilor de știință din U.R.S.S., Bulgaria, Ungaria și Cehoslovacia.

În cadrul Institutului de Cercetări Agronomice, a creat un laborator pentru studiul substanțelor insecto-fungicide și a propus înființarea Biroului Entomologic, care a devenit ulterior Serviciul de Protecția Plantelor. A fost autor a peste 400 de lucrări științifice și a format o adevărată Școală botanică și de fitopatologie, contribuind semnificativ la dezvoltarea agronomiei moderne. De asemenea, a coordonat editarea primelor cinci volume din Flora Republicii Populare Române (1952–1957), publicată integral în 1968.

Traian Săvulescu a fost membru al academiilor internaționale din Ungaria, Germania și New York (SUA) și a avut funcții editoriale importante: redactor responsabil al revistei Buletin de la Section Scientifique de l’Académie Roumaine și membru în comitetele de redacție ale revistelor Phytopathologische Zeitschrift (Berlin) și Sydowia (Bulgaria).