am citit integral răspunsul transmis de dumneavoastră și, din respect pentru adevăr și pentru comunitatea Bucovinei și a Rădăuțiului, sunt obligat să intervin public pentru a corecta o serie de afirmații care nu corespund realității.

Ați susținut explicit că documentele Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților sunt redactate exclusiv în Cancelaria Eparhială, de consilieri și experți proprii, și asumate instituțional. Această afirmație este pe cât de categorică, pe atât de falsă! Există o înregistrare audio, clară și neechivocă, în care recunoașteți personal că documentul respectiv v-a fost adus de prefectul județului Suceava, domnul Andronachi, pe care îl numiți, citez, „unul de-al nostru”. Iertare, v-am rugat în luarea mea de poziție anterioară să nu mințiți…

Această realitate desființează integral teza autonomiei instituționale pe care o invocați și arată, fără echivoc, un amestec inadmisibil al Prefectului și Arhiepiscopie, împotriva Deciziei Consiliului Local Rădăuți! Se vede clar prin tot ce a ieșit în mass-media că ați uneltit împreună cu prefectul împotriva comunității penticostale și împotriva Primăriei Rădăuți! Nu mai vorbim despre cancelarie, experți și proceduri interne, ci despre abuz în serviciu făcut prin texte livrate de Prefect din exterior și asumate ulterior ca poziție oficială! Acesta nu este un detaliu, este esența problemei! Aici, ambii, atât Înalt Preasfinția voastră cât și Prefectul Andronachi ați încălcat grav niște principii legale, juridice și morale, dar cel mai grav este că nu recunoașteți, deși v-am oferit această posibilitate.

Invocați apoi imposibilitatea realizării unui proiect fără amplasament. Tehnic, parțial adevărat. Administrativ și moral, insuficient. Nicio autoritate publică responsabilă nu poate atribui un teren de milioane de euro pe baza unei intenții vagi și a unor promisiuni generale. Nu s-a cerut plan de execuție, s-a cerut concept, destinație clară, utilitate publică demonstrabilă și garanții minime. Ordinea firească nu este „dați-ne terenul și vedem noi după”. Ordinea firească este „iată ce vrem să facem, iată de ce este util comunității, iată de ce merită acest bun public”. Mai mult, în aceeași discuție înregistrată vi se explică clar că nu ați urmat pașii necesari, pe care cultul penticostal i-au făcut până la obținerea hotărârii de Consiliu Local. Și toate aceste explicații vin de la un preot care înțelege cum funcționează, administrativ, lucrurile.

Afirmați că Arhiepiscopia nu cere privilegii. În realitate, solicitarea unui teren public fără competiție, fără procedură transparentă și fără proiect este exact o cerere de tratament preferențial. Aceasta nu este o interpretare, este o constatare administrativă. Ba mai mult, în aceeași înregistrare audio, consilierul dumneavoastră chiar are pretenția ca eu să vin să vin să-mi cer iertare și vă întreb de ce mai are nevoie biserica. Poate de un teren azi, cine știe de ce, mâine. De-a lungul timpului Primăria Rădăuți a fost lângă toate cultele religioase, răspunzând cu deschidere, tuturor cererilor care au venit și care au respectat metodologia administrativă. Voi anexa documente în acest sens.

Invocarea Catedralei Mântuirii Neamului este un artificiu retoric. Acolo a existat proiect, decizie politică asumată, buget, hotărâri de guvern și dezbatere publică. Aici există doar solicitare, presiune și discurs moralizator. Comparația este nefondată și necinstită intelectual.

Ați vorbit despre frică, presiune și „privatizarea” bisericilor. Vă spun răspicat: Primăria Rădăuți nu a exercitat niciodată presiuni asupra preoților și nu a intervenit în viața internă a Bisericii… doar a ajutat! Dacă astfel de probleme există, ele sunt strict interne și nu pot fi proiectate asupra administrației locale pentru a crea perdele de fum.

Înalt Preasfinția Voastră,

respect Biserica și rolul ei spiritual, dar în calitate de primar, am obligația legală și morală de a proteja cetățenii, patrimoniul orașului și interesul public. Când un cult religios intră în zona solicitării de bunuri publice, intră automat și sub regulile laice ale transparenței, legalității și responsabilității. Aici nu mai funcționează nici autoritatea spirituală, nici retorica pastorală. Funcționează legea.

Ați citat Scriptura spunând că adevărul nu se teme de lumină. Sunt perfect de acord. Tocmai de aceea am ales să spun public ceea ce dumneavoastră ați spus în privat inclusiv despre rolul prefectului Andronachi, inclusiv despre modul real în care au fost redactate documentele, inclusiv despre „unul de-al nostru”.

Nu sunt în conflict cu Biserica. Sunt în conflict cu opacitatea, cu sentimentul permanent că oricând poate apărea un nou derapaj, cu dublul discurs, cu reflexul de a înlocui explicațiile concrete cu predici frumos ambalate și cu ruptura tot mai evidentă față de realitatea în care trăim. Sunt în conflict cu o practică ce a transformat, fără voia lor, părinții protopopi în zapcii ai sistemului, puși în situația ingrată de a face presiuni asupra unor preoți care, pur și simplu, nu mai fac față pretențiilor financiare pe care le formulați.

Rădăuțiul nu are nevoie de tămâie administrativă. Are nevoie de adevăr, iar dumneavoastră ați livrat în răspunsul dat doar neadevăruri, la pachet cu declarația mincinoasă a Prefectului Andronachi, de azi!