Lovitura grea pentru gruparile #rezist care ataca ICCJ pentru deciziile pe prescriptie. Avocatul General al Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) confirma corectitudinea deciziilor de incetare a procesului penal pe motiv de prescriptie pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in ultimii ani.

Instanta suprema, condusa de judecatoarea Lia Savonea (foto), a publicat marti, 23 decembrie 2025, concluziile Avocatului General al CJUE intr-o cauza avand ca obiect problematica prescriptiei raspunderii penale (Cauza Lin II). Astfel, potrivit ICCJ, concluziile Avocatului General confirma ca solutiile adoptate de Inalta Curte reprezinta o aplicare loiala si riguroasa a dreptului Uniunii, in deplina concordanta cu exigentele conventionale privind legalitatea penala si securitatea juridica, si valideaza abordarea Inaltei Curti ca fiind una de echilibru judiciar, care evita atat impunitatea arbitrara, cat si sacrificarea principiilor fundamentale ale statului de drept in numele unei eficiente punitive retroactive.

Concret, concluziile Avocatului General al CJUE sunt in sensul ca dreptul Uniunii nu impune si nu permite reactivarea raspunderii penale stinse prin prescriptie, in lipsa unui temei clar si previzibil, principiile legalitatii si securitatii juridice constituind limite legitime ale suprematiei dreptului UE.

Prezentam comunicatul Inaltei Curti, concluziile Avocatului General al CJUE fiind atasate integral la finalul articolului:

“Inalta Curte de Casatie si Justitie a luat act de concluziile Avocatului General din cadrul Curtii de Justitie a Uniunii Europene intr-o cauza de interes major pentru opinia publica, avand ca obiect problematica prescriptiei raspunderii penale.

Analiza Avocatului General confirma ca solutiile adoptate de Inalta Curte de Casatie si Justitie reprezinta o aplicare loiala si riguroasa a dreptului Uniunii, in deplina concordanta cu exigentele conventionale privind legalitatea penala si securitatea juridica.

In esenta, se retine ca:

-dreptul Uniunii nu impune reactivarea raspunderii penale in cauze in care termenul de prescriptie s-a implinit potrivit dreptului national, chiar daca hotararea nu era definitiva la data pronuntarii hotararii Lin I;

-Hotararea Lin I nu constituie un temei juridic suficient de precis si previzibil pentru a inlatura standardul national de protectie aferent principiului lex mitior si pentru a repune in discutie prescriptia deja implinita;

-respectarea principiului legalitatii incriminarii si pedepsei, astfel cum este consacrat de articolul 49 din Carta si de articolul 7 CEDO, prevaleaza in lipsa unei norme clare de imprescriptibilitate sau a unei reglementari europene armonizate in materie;

-autoritatea de lucru judecat si securitatea juridica constituie limite legitime ale aplicarii suprematiei dreptului Uniunii, iar dreptul UE nu obliga la redeschiderea sau ‘reactivarea’ unor procese penale prescrise;

-aplicarea globala a legii penale mai favorabile si interdictia crearii unei lex tertia sunt expresia unei optiuni constitutionale legitime, care nu poate fi ignorata printr-o interpretare extensiva si imprevizibila a obligatiilor europene.

Concluziile sunt in sensul ca dreptul Uniunii nu impune si nu permite reactivarea raspunderii penale stinse prin prescriptie, in lipsa unui temei clar si previzibil, principiile legalitatii si securitatii juridice constituind limite legitime ale suprematiei dreptului UE.

In acest context, concluziile Avocatului General valideaza abordarea Inaltei Curti ca fiind una de echilibru judiciar, care evita atat impunitatea arbitrara, cat si sacrificarea principiilor fundamentale ale statului de drept in numele unei eficiente punitive retroactive.

Este de subliniat ca in astfel de cazuri, in care s-a constatat intervenita prescriptia raspunderii penale, instanta dispune intotdeauna recuperarea prejudiciului si ia masuri de confiscare corespunzatoare. incetarea procesului penal nu afecteaza in niciun fel dreptul statului de a recupera paguba produsa si de a recurge la masuri de constrangere in acest scop fata de persoanele cu privire la care s-a constatat intervenita prescriptia.

Inalta Curte de Casatie si Justitie asteapta pronuntarea deciziei Curtii de Justitie a Uniunii Europene, preconizata pentru inceputul anului 2026, in vederea evaluarii impactului acesteia asupra unei abordari jurisprudentiale, coerente si predictibile, in deplina concordanta atat cu dreptul Uniunii, cat si cu dreptul conventional”.

* Cititi aici concluziile Avocatului General al CJUE