Premierul Ilie Bolojan (foto 2)a luat tara pe cont propriu, ca pe o feuda personala. Dupa ce a impovarat romanii cu noi taxe si impozite, si dupa ce a provocat haos in mediul de afaceri, Bolojan se pregateste sa transforme Justitia in conformitate cu viziunea toxica a gruparilor #rezist-USR. Grupari care incearca sa readuca din nou Justitia sub control si sa restaureze Sistemul de teroare din perioada Binomului DNA-SRI.

Desi nu are absolut nicio atributie in domeniul Justitiei, premierul Ilie Bolojan a infiintat “Comitetul pentru analiza si revizuirea legislatiei din domeniul justitiei”. Decizia de infiintare a Comitetului a fost publicata in Monitorul Oficial un cursul serii de vineri, 19 decembrie 2025.

Comitetul va fi format din reprezentanti ai Cancelariei prim-ministrului si reprezentanti ai Ministerului de Justitie, fiind condus de un reprezentant al Cancelariei prim-ministrului.

De-a dreptul revoltator, din Comitet nu vor face parte reprezentanti ai institutiilor din Justitie (CSM, ICCJ, PICCJ), nici reprezentanti ai asociatiilor profesionale ale judecatorilor si procurorilor si nici reprezentanti ai avocatilor. Cel mult, acestia pot fi invitati la lucrarile Comitetului, dar numai la invitatia premierului.

In schimb, din Comitet nu vor lipsi asociatiile #rezist din justitie, dar si ONG-urile #rezist care in prezent duc o campanie fara precedent impotriva actualilor sefi ai Justitiei, tocmai pentru ca gruparile #rezist-USR sa acapareze ICCJ si marile parchete, in special DNA. De altfel, doua dintre ONG-urile #rezist – Declic si Funky Citizens, care in aceste zile organizeaza atacul in strada la Justitie, cerand fix modificarea Legilor Justitiei – si-au anuntat prezenta in Comitet inainte ca decizia de infiintare a acestuia sa fie publicata in Monitorul Oficial (foto 3).

Potrivit deciziei de infiintare, Comitetul va adopta recomandari prin consensul membrilor sai, iar atunci cand nu va exista consens decizia finala va apartine premierului. Ulterior, recomandarile adoptate vor fi comunicate autoritatilor competente in vederea initierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a masurilor administrative necesare pentru punerea lor in aplicare.

Tinta majora: repunerea ICCJ sub control politic

In ceea ce priveste modificarile pe care Comitetul lui Bolojan urmeaza sa le propuna, desigur la sugestia ONG si asociatiilor #rezist, una este extrem de toxica si de periculoasa. Ea priveste readucerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie sub control politic.Din informatiile noastre,taberele #rezist din magistratura si societatea civila care vor participa la lucrarile Comitetului vor propune revenirea la procedura in care presedintele ICCJ era numit prin decret de presedintele Romaniei, fix ca in cazul marilor parchete. Practic, o modificare prin care presedintelui tarii sa i se dea posibilitatea sa respinga propunerea Sectiei pentru judecatori a CSM pana cand pentru sefia ICCJ nu va fi propus un om pe care sa il agreeze. Cum s-a intamplat in cazul Livia Stanciu, ajunsa la sefia ICCJ dupa ce Traian Basescu a refuzat propunerea CSM de numirea la conducerea suprema a judecatoarei Lidia Barbulescu.

Iata decizia de infiintare a “Comitetului pentru analiza si revizuirea legislatiei din domeniul justitiei” (vezi facsimil):

“Art. 1. — (1) Se constituie Comitetul pentru analiza si revizuirea legislatiei din domeniul justitiei, denumit in continuare Comitetul, organism fara personalitate juridica, cu caracter consultativ.

(2) Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului, care are calitatea de presedinte.

(3) Comitetul este format din reprezentanti ai Cancelariei Prim-ministrului si reprezentanti ai Ministerului Justitiei, in calitate de membri permanenti.

(4) La lucrarile Comitetului pot participa, pe baza invitatiei prim-ministrului, reprezentanti ai altor autoritati si institutii publice, ai societatii civile si ai organizatiilor internationale.

Art. 2. — (1) In vederea indeplinirii atributiilor, in cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcatuite din experti ai Cancelariei Prim-Ministrului si ai Ministerului Justitiei, precum si din experti ai institutiilor sau care au calitatea de invitati, desemnati in acest sens.

(2) La sedintele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, in calitate de invitati, reprezentanti ai altor entitati de drept public si privat relevante, din tara si din strainatate.

(3) Membrii Comitetului vor putea fi asistati in cadrul intalnirilor de specialisti ai institutiilor reprezentate.

Art. 3. — Comitetul are urmatoarele atributii principale:

a) analizeaza efectele punerii in aplicare a legislatiei din domeniul justitiei adoptate in 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara, cu modificarile ulterioare, si Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum si ale oricaror alte acte relevante pentru realizarea actului de justitie;

b) analizeaza si dezbate opiniile formulate de catre asociatiile reprezentative ale judecatorilor si procurorilor, precum si de catre organizatiile nonguvernamentale cu privire la organizarea si functionarea justitiei si la realizarea actului de justitie;

c) organizeaza intalniri cu reprezentanti ai institutiilor, autoritatilor si organizatiilor, inclusiv de la nivel international, cu competente sau activitate in domeniul justitiei;

d) solicita puncte de vedere din partea institutiilor, autoritatilor si organizatiilor, inclusiv de la nivel international, cu competente sau activitate in domeniul justitiei;

e) prezinta rapoarte de progres cu privire la stadiul indeplinirii masurilor si exercitarii atributiilor prevazute in prezenta decizie;

f) propune o serie de masuri pentru asigurarea impartialitatii, independentei si eficientei actului de justitie, in acord cu valorile constitutionale si standardele internationale privind statul de drept.

Art. 4. — (1) Comitetul se reuneste in sedinta ori de cate ori este necesar, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-Ministrului.

(2) Sedintele Comitetului se pot desfasura in format fizic sau in sistem online si sunt conduse de catre reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului sau de catre o persoana desemnata de catre acesta.

(3) Procesele-verbale ale sedintelor Comitetului sunt intocmite de catre persoane desemnate din cadrul Ministerului Justitiei sau din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

Art. 5. — (1) Comitetul adopta recomandari, prin consensul membrilor sai. In lipsa consensului, optiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative.

(2) Recomandarile adoptate sunt comunicate autoritatilor competente in vederea initierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a masurilor administrative necesare pentru punerea lor in aplicare.

(3) Comunicarea publica in numele Comitetului este realizata exclusiv de catre prim-ministru sau de catre persoanele desemnate de catre acesta”.