Cei doi eroi #rezist ai momentului din magistratura – judecatoarea Raluca Morosanu de la Curtea de Apel Bucuresti si fostul judecator Ionel-Laurentiu Besu, transformat intre timp in procuror la PJ Giurgiu (foto 1 stanga-dreapta) – au fost dati de gol de catre Inspectia Judiciara.

IJ – condusa de judecatoarea Roxana Petcu (foto 2) – a dezvaluit luni, 22 decembrie 2025 ca nici Morosanu, nici Besu nu au trimis vreo sesizare la Inspectie in legatura cu asa-zisele probleme din justitie pe care cei doi le-au semnalat in materialele Recorder.

In acelasi comunincat, Inspectia a inventariat toate dosarele la care fac referire aceleasi productii Recorder, IJ explicand de ce au fost sanctionati sau achitati disciplinar judecatorii si procurorii vizati in respectivele cauze.

Iata comunicatul Inspectiei Judiciare:

„Raport privind activitatea Inspectiei Judiciare

In referire la materialul de presa publicat pe www.Recorder.ro

– aspecte ce au facut deja obiectul verificarilor Inspectiei Judiciare –

In materialul publicat de Recorder.ro la data de 9 decembrie 2025 sub titlul ‘Justitia Capturata’, sunt formulate o serie de afirmatii si acuzatii cu privire la functionarea sistemului judiciar. Sunt puse in discutie si unele teme care au reprezentat in mod constant obiect de preocupare pentru Inspectia Judiciara.

In sinteza, sunt expuse aspecte referitoare la activitatea conducerii Directiei Nationale Anticoruptie; de asemenea, sunt prezentate unele dosare penale cunoscute in spatiul public si solutionate prin incetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale ori prin achitare; aceste solutii sunt puse in legatura cu activitatea conducerii instantelor, cu accent pe Curtea de apel Bucuresti si Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In evidentele Inspectiei Judiciare au fost identificate lucrari referitoare la o parte din aspectele relatate in materialul de presa, dupa cum urmeaza:

A. In legatura cu activitatea Directiei Nationale Anticoruptie:

1. In lucrarea nr. 23-875, s-a dispus inceperea cercetarii disciplinare fata de procurorul LASCU ALEXANDRU LIVIU de la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj, la data sesizarii delegat in functia de procuror-sef al Serviciului pentru efectuarea urmaririi penale privind infractiunile de coruptie savarsite de militari din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, sub aspectul savarsirii abaterii disciplinare prev. de art. 271 lit. i din Legea nr. 303/2022, privind statutul judecatorilor constand in nerespectarea confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, respectiv in comunicarea catre publicatia online SPOTMEDIA de date si informatii din dosarele penale nr. 501/P/2022 si nr. 17/P/2023 aflate in instrumentarea Directiei Nationale Anticoruptie si de care a luat cunostinta in exercitarea functiei; acestea au fost publicate in articolul din data de 9.05.2023, intitulat ‘Cum se pregateste ingroparea la DNA a dosarelor de coruptie din SRI. Modus operandi – pensionarul util si procurorul executat urgent’.

Prin rezolutia din 5.10.2023, sesizarea a fost respinsa.

2. In lucrarea nr. 23-900, a fost exercitata actiunea disciplinara impotriva procurorului LASCU ALEXANDRU LIVIU de la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj, la data sesizarii delegat in functia de procuror-sef al Serviciului pentru efectuarea urmaririi penale privind infractiunile de coruptie savarsite de militari din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, care, in zilele de 21.10.2021, 6.03.2023 si 17.04.2023, a distribuit pe pagina personala de Facebook ‘Liviu Lascu’ trei articole de presa cu tema politica, la primul din ele adaugand si un comentariu propriu, ceea ce intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare constand in desfasurarea de activitati cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in public sau in timpul serviciului.

Prin Hotararea nr.6P/9.04.2024 a Sectiei pentru procurori in materie disciplinara, actiunea a fost respinsa ca neintemeiata, cu motivarea ca redistribuirea unor articole de presa, pe o retea de socializare, prezumtiv de pe un cont personal, nu poate fi asimilata unor activitati cu caracter politic sau cu o manifestare a convingerilor politice in public sau in timpul serviciului.

Prin referatul directorului Directiei de procurori (n.r. Gheorghe Spaiuc), s-a propus neexercitarea caii de atac, hotararea ramanand definitiva.

3. In lucrarea nr. 24-288, s-a inregistrat cererea de aparare a reputatiei profesionale formulata de domnul Marius Voineag, procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, raportat la postari pe facebook ale domnului Cristian Ghinea, membru al Uniunii Salvati Romania (partid politic) din datele de 6 si 7.02.2024.

Sectia pentru procurori a CSM si-a insusit propunerea Inspectiei Judiciare si a admis cererea de aparare a reputatiei profesionale a procurorului M. Voineag, prin Hotararea Sectiei pentru procurori nr. 490/2024, retinand, intre altele, ca ‘ne aflam in fata unei campanii sistematice, organizate, care implica mai multi membri marcanti ai unui partid politic, campanie declansata in urma unei anchete penale privind alti membri ai aceluiasi partid, cu declaratii si postari cu caracter public facute ritmic, in scopul mentinerii atentiei opiniei publice asupra unor pretinse nelegalitati, toate aceste demersuri fiind de natura sa afecteze grav reputatia profesionala a unui procuror’.

In concluzie, Sectia a apreciat ca declaratiile si mesajele publice ale domnilor Catalin Drula si Cristian Ghinea, precum si ansamblul demersurilor membrilor USR cu referire la persoana domnului procuror Marius Voineag i-au afectat grav reputatia profesionala.

4. In lucrarea nr. 24-271, domnul procuror Lascu Liviu a solicitat apararea reputatiei profesionale si a aratat ca seful DNA l-a acuzat ca ar fi vizat o solutie de clasare pe care, daca ar fi citit-o atent, ar fi fost prevenit incendiul de la Ferma Dacilor. De asemenea, in seara zilei de 5.02.2024, intr-un interviu acordat publicatiei G4 Media, domnul Voineag ar fi afirmat o suita de neadevaruri despre petent, despre activitatea sa profesionala in cadrul serviciului militar al DNA si despre asa-zisele motive pentru care a solicitat incetarea delegarii petentului la conducerea acestui serviciu.

Propunerea Inspectiei a fost insusita de Sectia pentru procurori, care a respins cererea procurorului Lascu Alexandru Liviu prin Hotararea nr. 595/2024. S-a retinut, in esenta, ca intre petent si procurorul-sef ar fi existat nemultumiri reciproce, ca este atributul procurorului-sef sa isi construiasca o echipa de conducere, precum si sa raspunda intrebarilor mass-media si sa exprime opinii informate.

5. In lucrarea nr. 25-634, domnul procuror N. (n.r. Neculai) Carlescu a solicitat apararea independentei, invocand imixtiuni ale conducerii Directiei Nationale Anticoruptie in dosare de urmarire penala privind pe Ion Mocioalca si Marcu Nicu.

Prin Hotararea nr. 428/2025, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si-a insusit raportul Inspectiei Judiciare si a dispus respingerea cererii domnului procuror N. Carlescu.

S-a retinut, in esenta, ca infirmarea unor acte nelegale sau netemeinice este una din atributiile legale ale procurorului ierarhic superior, astfel ca nu poate reprezenta o imixtiune in activitatea procurorilor din subordine, ci indeplinirea unei atributii de serviciu.

6. In lucrarea nr. 25-1166, s-a inregistrat cererea de aparare a reputatiei profesionale formulata de domnul Marius Voineag, procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, raportat la postarea a doua videoclipuri din datele de 19.05.2025 si 20.05.2025 pe retelele de socializare Tiktok, Instagram, Youtube si Facebook.

Prin Hotararea nr. 466/2025, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si-a insusit raportul Inspectiei Judiciare si a admis cererea domnului procuror M. Voineag, retinand, in esenta, ca prin aceste postari nu sunt imputate fapte obiective, neavand baza factuala suficienta, fiind prezentate simple speculatii cu unicul scop de a-l discredita pe procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, prin asocierea imaginii cu oameni politici care au fost cercetati in cauze penale sau cu oameni cu legaturi cu lumea interlopa, fara a fi oferit minime elemente doveditoare sau justificative.

Imprejurarea ca un magistrat a investit sume de bani prin cumpararea unor imobile pe care ulterior le-a instrainat nu contureaza elementele unei infractiuni, nefiind contestate mentiunile cuprinse in declaratiile de avere.

De asemenea, s-a retinut ca nu corespund realitatii nici alegatiile privind faptul ca procurorul-sef al DNA s-ar fi folosit de prerogativele functiei sale pentru a inlatura dintr-un anumit dosar doi procurori mentionati ca atare.

B. In legatura cu activitatea instantelor de judecata

1. In lucrarea nr. 22-534, domnul Crin Nicu Bologa, procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, a reclamat posibila savarsire a abaterilor disciplinare de catre membrii Colegiului de conducere de la Curtea de Apel Bucuresti care au adoptat o hotarare de reorganizare a activitatii uneia dintre sectiile penale.

Petentul a mentionat ca modificarea compunerii unor completuri de judecata determina riscul intervenirii prescriptiei in dosarul nr. 10080/3/2015 (n.r. vizandu-l pe fostul primar de Pitesti Tudor Pendiuc).

Inspectia Judiciara a dispus clasarea sesizarii prin rezolutia nr. 318 din februarie 2022, retinand, in esenta, ca revine colegiului de conducere al instantei atributia legala si regulamentara de a organiza activitatea curtii de apel inclusiv sub aspectul organizarii si, dupa caz, reorganizarii completelor de judecata, astfel incat sa se asigure o repartizare echilibrata a volumului de munca tinand cont de toate criteriile pe care managementul instantei trebuie sa le aiba in vedere, cum sunt gradul de ocupare a schemei de personal a unei sectii, atributiile suplimentare pe care trebuie sa le indeplineasca unii dintre judecatorii sectiei, in plus fata de cele privind activitatea de judecata, dar si orice alte criterii care permit o reglare corespunzatoare a activitatii.

S-a mai retinut ca masura de reorganizare a sectiei nu a constituit o masura punctuala cu privire la un dosar anume, ci o masura cu caracter general, vizand intreaga activitate a sectiei.

A mai retinut inspectorul de caz ca dosarul nu avea o durata excesiva pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, raportat la complexitatea acestuia, fiind inregistrat la data de 07.07.2020 si avand o complexitate de 171 de puncte, in conditiile in care fiecare obiect alocat in Ecris are o complexitate prealocata de la 1 la 10, cu posibilitatea cresterii acesteia in functie de numarul de volume, stadiul procesual si numarul de parti.

In legatura cu solutionarea aceluiasi dosar penal in lucrarea nr. 22-1312, Panioglu Daniela si Gulutanu Alina isi exprima nemultumirea fata de modul de exercitare a functiei de catre presedintele Sectiei si a alti patru judecatori din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, sustinand ca a avut loc o modificare nepermisa a compunerii completului de judecata, in sensul ca au fost schimbati ambii membri desemnati initial.

De mentionat ca dosarul la care se face referire nu era repartizat spre solutionare magistratelor petente.

Fiind criticate aceleasi aspecte precum in lucrarea prezentata supra punctul 7.1, in baza art. 16 alin. 1 din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrarilor de inspectie, aprobat prin Ordinul Inspectorului-sef al Inspectiei Judiciare nr. 51/14 iunie 2021, sesizarea a fost arhivata.

Revenind la sesizarea procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie: impotriva rezolutiei de clasare acesta a formulat plangere inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti. In cadrul plangerii, Panioglu Daniela si Gulutanu Alina au formulat cerere de interventie in interes propriu.

Prin sentinta civila nr. 2291/5 decembrie 2022, instanta a respins plangerea, iar cererea de interventie in interes propriu formulate de doamnele judecator Gulutanu si Panioglu a fost anulata ca netimbrata.

2. La Inspectia Judiciara a fost inregistrata lucrarea nr. 22-599 la sesizarea formulata de petenti persoane fizice cu privire la savarsirea, de catre doamnele judecator Daniela Panioglu si Alina-Nadia Gulutanu din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, a abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. m), o) si t din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Inspectorul de caz a exercitat actiunea disciplinara, retinand, in esenta, ca doamnele judecator au avut de solutionat o cerere de recuzare a judecatorilor investiti cu solutionarea cauzei; in acest context, doamnele judecator au realizat o veritabila ancheta a judecatorilor desemnati initial in legatura cu legalitatea compunerii completului, in legatura cu hotararea de colegiu si au stabilit si judecatorii care ar fi trebuit, in opinia lor, sa judece dosarul.

Astfel, intimatele au pretins ca au analizat o cerere de recuzare. In realitate, au incalcat hotararea de colegiu si au creat un complet nou in afara atributiilor legale.

3. La dosarul prezentat la punctul anterior, in fata Sectiei pentru judecatori, s-a conexat si dosarul avand ca obiect actiunea disciplinara exercitata in lucrarea nr. 22-1708 formata in urma sesizarii conducerii curtii de apel.

Inspectorul de caz a exercitat actiunea disciplinara retinand tergiversarea dosarului nr. 6632/2/2013 (n.r. dosarul bancherilor BRD), cu care era investita inca din 2014.

Practic, doamna judecator Panioglu a tergiversat solutionarea unui dosar pe parcursul a peste 9 ani.

Curtea de Apel Bucuresti – Sectia I penala a comunicat Inspectiei Judiciare ca la data emiterii adresei nu erau introduse in aplicatia informatica ECRIS incheierile de sedinta pronuntate in dosarul nr. 6632/2/2013 de la termenele de judecata din datele de 13.10.2021, 16.10.2021, 15.10.2021, 27.10.2021, 05.11.2021, 10.11.2021, 07.01.2022, 25.03.2022, 09.05.2022 si 27.05.2022.

In dosarul nr. 45188/3/2018 (n.r. vizandu-l pe fostul sef CNAS Lucian Duta), la data de 31 mai 2022 nu erau verificate, semnate si, prin urmare, nu erau introduse in aplicatia Ecris incheierile de sedinta din 6 aprilie 2022 in care s-a consemnat mersul dezbaterilor si incheierile ulterioare de amanare a pronuntarii din data de 4 mai 2022 si 27 mai 2022.

Practica amanarilor succesive de pronuntare cu nerespectarea duratei prevazute de lege a fost identificata in urma verificarilor prealabile si in alte dosare instrumentate de completuri in compunerea carora intra doamna judecator Panioglu Daniela. (…)

Au fost identificate, in urma verificarilor prealabile, si confirmate in cadrul cercetarii disciplinare situatii in care, dupa amanari succesive de pronuntare care depaseau durata maxima prevazuta de lege, dosarele au fost repuse pe rol.

Prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 26J/15.12.2022, au fost admise in parte actiunile disciplinare conexate si s-a aplicat sanctiunea excluderii din magistratura.

Prin decizia civila nr. 233/6 nov. 2023, cu majoritate, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarat de recurentele Daniela Panioglu si Alina-Nadia Gulutanu impotriva hotararii mentionate, a casat hotararea atacata si, rejudecand, a respins actiunile disciplinare conexate exercitate de Inspectia Judiciara.

Inalta Curte a avut in vedere, in esenta, ca, la baza adoptarii Hotararii Colegiului de conducere pretins incalcate, au stat propuneri insusite fara rezerve, iar aceste propuneri cuprindeau un algoritm de repartizare respectat de intimate.

Inalta Curte a mai retinut ca, intr-adevar, recurenta Daniela Panioglu a amanat succesiv pronuntarea in dosarele mentionate cu depasirea duratei maxime stabilite de normele procesuale evocate, fiind astfel intrunite cele doua cerinte specifice laturii obiective a abaterii disciplinare reglementate de art. 99 lit. h) teza I din Legea nr. 303/2004.

Cu toate acestea, Inalta Curte a apreciat ca nu este intrunita latura subiectiva si ca intarzierea de peste 9 ani in solutionarea dosarului, precum si celelalte intarzieri nu sunt imputabile, pe fondul volumului de munca.

4. In lucrarea nr. 22-2709, un petent persoana fizica a reclamat modul in care au procedat judecatorii la luarea masurii arestarii preventive.

Petentul avea calitate de apelant-intimat in dosarul nr. 13458/300/2021 si repartizat aleatoriu spre solutionare completului C3A, avand in componenta pe doamnele judecator Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu.

Desi judecata se desfasurase, in prima instanta, in procedura simplificata a recunoasterii invinuirii, completul de judecata din apel a amanat succesiv pronuntarea la datele de 24.06.2022, 08.08.2022, 02.09.2022 si respectiv 05.09.2022.

Pe parcursul perioadei de amanare a pronuntarii, desi dezbaterile erau inchise, la simpla sesizare a partii civile care a sustinut ca inculpatul pregatea savarsirea unei noi infractiuni, intimatele au dispus, din oficiu, arestarea preventiva a inculpatului.

Prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 27J/15.12.2022, a fost admisa actiunea disciplinara si s-a aplicat sanctiunea excluderii din magistratura.

Prin decizia civila 231/30.10.2023, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in majoritate, a admis recursul si a retinut, in esenta, ca era atributul judecatorilor sa aprecieze daca sesizarea era suficienta pentru luarea masurii arestarii preventive, precum si faptul ca arestarea s-a dispus pentru fapta pentru care inculpatul fusese trimis in judecata, iar nu pentru fapta noua.

5. In lucrarea nr. 22-3667, inspectorul de caz a exercitat actiunea disciplinara impotriva doamnei judecator Daniela Panioglu, avand in vedere comportamentul manifestat in sala de judecata la data de 24.03.2022 in dosarul nr. 1957/2/2022, acuzand procurorul ca ‘bombardeaza cu cereri’, ca nu raspunde de circulatia in natura a dosarelor, utilizand un ton ridicat, corectand si intrerupand permanent si inducand-i ideea ca nu cunoaste dispozitiile legale sau ca nu detine o competenta profesionala adecvata.

Totodata, Inspectia Judiciara a retinut si ca doamna judecator Panioglu Daniela nu i-a permis procurorului de sedinta sa puna concluzii in dosarul nr. 1957/2/2022, incalcand cu stiinta dispozitiile art. 597 si art. 388 din Codul de procedura penala.

Prin Hotararea nr. 3J din 4 martie 2024, Sectia pentru judecatori in materie disciplinara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a admis actiunea disciplinara exercitata de Inspectia Judiciara impotriva paratei Panioglu Daniela, dispunandu-se aplicarea sanctiunii disciplinare constand in ‘excluderea din magistratura’ pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de art. 271 lit. b) si lit. s) teza I din acelasi act normativ.

Prin decizia civila nr.265/02.12.2024, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarat de recurenta Panioglu Daniela si, in rejudecare, a aplicat recurentei sanctiunea disciplinara constand in ‘avertisment’ pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 271 lit. b) din acelasi act normativ.

A apreciat instanta suprema ca atitudinile nedemne rezulta din tonul agresiv si intimidant al recurentei in dialogul purtat cu procurorul de sedinta. Or, acest tip de comportament, adoptat de recurenta, a depasit limitele rezonabile in care un magistrat, constient de importanta statutului detinut, poate sa se manifeste in exercitiul functiei, avand potential de afectare a prestigiului functiei de magistrat si al justitiei, ca valoare sociala ocrotita de lege, in conditiile in care obligatia de rezerva a magistratilor presupune, prin insasi natura sa, moderatie si retinere.

Sub aspectul abaterii disciplinare prevazute de dispozitiile art. 271 lit. s teza I, s-a apreciat ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei abateri disciplinare, intrucat, desi modalitatea in care s-a desfasurat dialogul intre presedintele completului si procurorul de sedinta nu a fost una adecvata, acesta din urma fiind intrerupt si neavand posibilitatea de a sustine cererea din dosarul nr. 1957/2/2022, conduita recurentei nu s-a obiectivat in actiuni contrare dispozitiilor din Codul de procedura penala.

6. In lucrarea nr. 22-2596, s-a inregistrat la Inspectia Judiciara sesizarea a doi procurori impotriva doamnelor judecator Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu.

Inspectorul de caz a exercitat actiunea disciplinara impotriva doamnelor judecator Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu sub aspectul savarsirii abaterilor disciplinare prevazute de art.99 lit.s) si lit.t) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor republicata.

In esenta, s-a retinut ca doamnele judecator Daniela Panioglu si Alina Nadia Gulutanu au folosit in cuprinsul deciziei penale nr.1049/A/2022 pronuntata in dosarul nr. 45188/3/2018 (n.r. dosarul lui Lucian Duta), expresii inadecvate, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat, facand aprecieri nepotrivite cu privire la activitatile desfasurate in exercitarea atributiilor de urmarire penala de catre cei doi procurori, aprecieri care i-au plasat pe acestia in sfera penalului si care vizau competenta lor profesionala. Aceste aprecieri nu aveau niciun corespondent in probatoriul administrat.

Prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 28J/15.12.2022, a fost admisa actiunea disciplinara si s-a aplicat magistratilor sanctiunea excluderii din magistratura.

Prin decizia civila nr. 230/30.10.2023, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul, a casat, in parte, hotararea atacata si, rejudecand, a constatat nulitatea absoluta a actiunii disciplinare exercitate de Inspectia Judiciara, sub aspectul savarsirii abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

S-a retinut ca cercetarea disciplinara a fost efectuata de un inspector judiciar incompatibil si, in ciuda faptului ca a fost formulata ulterior declaratie de abtinere, declaratie admisa de inspectorul-sef cu pastrarea actelor de procedura, scopul urmarit de legiuitor prin reglementarea cazului de incompatibilitate absoluta prevazut de art.72 alin.(2) din Legea 317/2004 nu este de a se asigura in final impartialitatea procedurii, ci de a se asigura impartialitatea intregii proceduri, in respectarea principiului legalitatii care trebuie sa guverneze totalitatea actelor de procedura intocmite in etapa cercetarii disciplinare.

Facem precizarea ca incompatibilitatea rezulta din faptul ca inspectorul de caz a functionat la Tribunalul Bucuresti si ca persoanele cercetate functionasera, la randul lor, la aceeasi instanta. In Legea nr. 305/2022 aplicabila in prezent, un atare caz de incompatibilitate nu mai este prevazut.

7. In lucrarea nr. 22-3119, inspectorul de caz a exercitat actiunea disciplinara retinand ca, prin decizia penala nr. 300A/21.03.2022, doamnele judecator Daniela Panioglu si Alina Gulutanu au respins apelul declarat de Ministerul Public si au dispus deducerea retinerii si arestarii preventive, fara a se pronunta expres asupra mentinerii, revocarii, inlocuirii ori incetarii de drept a masurii preventive, desi instanta avea obligatia legala de a se pronunta asupra acesteia.

S-a mai retinut ca instanta a respins ulterior cererile de indreptare a erorii materiale si de inlaturare a omisiunii vadite, apreciind ca nu exista o omisiune, precum si contestatia la executare formulata de Ministerul Public, motivand ca instanta de apel s-a dezinvestit, desi dosarul nu fusese restituit instantei competente.

Totodata, Inspectia Judiciara a retinut ca, in cadrul solutionarii contestatiei la executare, completul de judecata a aplicat o amenda judiciara in cuantum de 3.000 lei procurorului care a formulat calea de atac, apreciind in mod nejustificat ca demersurile acestuia reprezentau o insistenta procedurala excesiva, de natura administrativa. S-a mai retinut ca judecatoarele au urmarit ca, prin masura dispusa, sa dea o ‘lectie’ procurorului, sub motivul ca initierea caii de atac reprezinta ‘un real abuz de drept, prin insistenta procedurala’.

Prin Hotararea nr. 4J/15.03.2023, Consiliul Superior al Magistraturii – Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a admis actiunea disciplinara si a dispus sanctiunea excluderii din magistratura, solutie care a fost ulterior casata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care, prin decizia civila nr. 232/30.10.2023, a respins actiunea disciplinara ca neintemeiata, retinand ca aspectele imputate tin de interpretarea si aplicarea legii, iar angajarea raspunderii disciplinare in aceste conditii ar aduce atingere principiului independentei judecatorilor.

S-a mai aratat ca nici modul de exprimare simplu, comun al recurentei care a prezidat sedinta, adoptat, posibil, in considerarea prezentei in sala de judecata doar a judecatorilor cauzei si a procurorului de sedinta, desi nepotrivit cu solemnitatea ce trebuie sa caracterizeze dezbaterile judiciare desfasurate chiar si absenta publicului, nu sprijina asertiunile exhibate privind reaua-credinta.

8. In lucrarea nr. 268/IJ/1500/DIJ/2016, s-a inregistrat sesizarea unui judecator la Curtea de Apel Bucuresti prin care a reclamat conduita doamnei judecator Panioglu Daniela, impreuna cu care forma complet colegial, conduita manifestata in cursul deliberarilor asupra cauzelor ramase in pronuntare in sedinta de judecata din data de 16 martie 2016, precum si cu ocazia deliberarilor desfasurate ulterior altor sedinte de judecata.

Prin rezolutia din data de 25.10.2016, Inspectia Judiciara a dispus exercitarea actiunii disciplinare fata de doamna Panioglu Daniela pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, retinand ca doamna judecator Panioglu, in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, dupa finalizarea sedintei de judecata din data de 16 martie 2016, a adoptat un comportament neadecvat fata de colegul de complet, urland, injurand si aruncandu-i cu un dosar in cap.

De asemenea, din continutul transcrierii si al inregistrarii sedintei de judecata din data de 16 martie 2016, a rezultat ca doamna judecator a folosit un ton ridicat fata de justitiabili si avocati, facand afirmatii nepotrivite, lipsite de respect si neadecvate statutului de magistrat.

Prin Hotararea nr. 8J din 6 aprilie 2017, Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii a admis actiunea disciplinara formulata de Inspectia Judiciara si, in baza art.100 lit.d) din Legea nr.303/2004, a aplicat paratei Panioglu Daniela sanctiunea disciplinara constand in ‘suspendarea din functia de judecator pe o perioada de 3 luni’, pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art.99 lit. c) din aceeasi lege.

Prin decizia nr. 5 din data de 29.01.2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a admis recursul declarat de parata Panioglu Daniela, s-a casat in parte hotararea atacata si s-a aplicat sanctiunea cu ‘diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o perioada de 3 luni’.

Inalta Curte a retinut, in acord cu instanta disciplinara, ca, pe fondul unei atmosfere tensionate, in timpul deliberarilor ulterioare sedintei din 16 martie 2016, doamna judecator s-a adresat pe un ton foarte ridicat si a aruncat cu un dosar spre judecatorul P.F. (n.r. Purigiu Florin) care participa la deliberari.

Pe de alta parte, s-a retinut ca nu este justificata aplicarea celei mai usoare sanctiuni disciplinare, tinand cont ca atitudinea paratei nu reprezinta un incident izolat, comportamente contrare standardelor de conduita fiind evidentiate si de alti judecatori care au facut parte din complet cu magistratul cercetat, dovada in acest sens fiind si faptul ca un singur judecator si-a exprimat acordul pentru a intra in compunerea completului impreuna cu parata.

9. Lucrarea nr. 24-787 a fost formata ca urmare a sesizarii formulate de petentul persoana fizica – inculpat privind activitatea desfasurata de doamna judecator Barascu Maria Virginia in solutionarea dosarului nr. 25638/3/2015 (n.r. dosarul lui Marian Vanghelie), intre altele si sub aspectul compunerii completului de judecata.

In urma verificarilor efectuate, inclusiv din perspectiva continuitatii completului de judecata, inspectorul de caz a stabilit ca nu exista indicii de savarsire a vreunei abateri disciplinare, astfel ca a dispus clasarea sesizarii.

10. Lucrarea nr. 23-916 a fost inregistrata in considerarea faptului ca, in perioada 2021-martie 2023, doamna judecator Gargale Anastasia a inregistrat intarzieri intre 4 si 786 de zile in redactarea unui numar de 493 de hotarari si incheieri penale.

Doamna judecator Gargale Anastasia a fost delegata la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a Penala, pe o perioada de 6 luni, incepand cu data de 23.03.2023.

In urma cercetarii disciplinare, prin rezolutia din data de 6.11.2023, s-a respins sesizarea, constatandu-se ca doamna judecator a reusit sa redacteze cea mai mare parte a hotararilor restante.

Materialul de presa pune in lumina suspiciuni privind faptul ca doamnei judecator nu i s-a prelungit delegarea. Este important de observat, insa, numarul mare de restante de la Tribunal pe care le avea judecatorul. Dupa revenirea la instanta inferioara ierarhic, doamna judecator a reusit sa redacteze restantele.

C. Cu privire la activitatea colegiilor de conducere, la respectarea dispozitiilor regulamentare referitoare la repartizarea aleatorie a cauzelor si a principiului continuitatii completurilor de judecata, la organizarea si modificarea completurilor de judecata, sunt aspecte aflate in mod constant in atentia Inspectiei Judiciare.

Potrivit Legii nr. 305/2022, Inspectia Judiciara realizeaza controale de fond, controale tematice, precum si controale de management.

In cadrul controalelor de fond, Inspectia Judiciara analizeaza exhaustiv modul de functionare a instantelor si formuleaza propuneri adecvate in cazul in care identifica deficiente.

Este important de subliniat, totodata, ca pentru stabilirea nivelului de eficienta al instantelor de judecata sunt utilizati parametri clari, stabiliti in mod transparent si aplicati in mod uniform la nivel national.

De asemenea, pentru instante exista parametri care permit determinarea gradului de eficienta in care o instanta functioneaza.

Inspectia Judiciara utilizeaza toate aceste elemente in analizele pe care le face, atat in activitatea de control, cat si in activitatea disciplinara.

Activitatea de control a Inspectiei Judiciare se finalizeaza printr-un raport prezentat Consiliului Superior al Magistraturii. Ulterior aprobarii, raportul este publicat pe pagina de internet a Inspectiei Judiciare si poate servi drept reper pentru organizarea activitatii instantelor.

Dintre controalele cu relevanta asupra aspectelor prezentate in materialul Recorder, mentionam, doar exemplificativ:

• control tematic la nivel national vizand practica instantelor de judecata in materia contestatiilor formulate impotriva hotararilor Colegiilor de conducere;

• verificari privind respectarea dispozitiilor procesuale si procedurale care reglementeaza motivarea si continutul hotararilor judecatoresti in materie penala,

• control privind modul de inregistrare a dosarelor in aplicatia ECRIS, prin aplicare la normele legale si regulamentare, din perspectiva implementarii datelor care au impact asupra punctajului de complexitate a cauzelor in materie penala.

In prezent, se afla in derulare un control tematic la CA Pitesti, T Arges, T Mures, T Hunedoara si T Ilfov, Judecatoriile: Urziceni, Segarcea, Bolintin Vale, Beclean, Cornetu, Buftea, Rupea si Ludus, avand ca obiect identificarea cauzelor care au generat un volum ridicat de activitate la aceste instante, precum si posibile disfunctionalitati administrative, legislative sau sistemice care au contribuit la acest fenomen.

Selectia instantelor a fost realizata pe baza datelor statistice si a indicatorilor de eficienta.

De asemenea, Inspectia Judiciara desfasoara un control tematic la unitatile de parchet cu privire la modalitatea de respectare a dispozitiilor judecatorului de drepturi si libertati in cauzele avand ca obiect contestatia privind durata procesului penal, precum si masurile luate in acest sens, in ceea ce priveste dosarele de urmarire penala nesolutionate la data de 01.09.2025.

Tot astfel, in toate controalele de fond realizate de Inspectia Judiciara se analizeaza exhaustiv situatia instantelor controlate, fiind examinate, intre altele: resursele materiale: existenta spatiului necesar si a dotarilor necesare unei bune administrari a justitiei ca serviciu public, a echipamentelor informatice si de inregistrare audio-video necesare, a surselor de informare care sa asigure accesul imediat si direct la legislatie, la jurisprudenta nationala, europeana, a drepturilor omului etc., cu mentionarea demersurilor efectuate de catre conducerea instantei in vederea asigurarii conditiilor materiale necesare desfasurarii unei bune activitati; resursele umane, inclusiv masuri luate pentru asigurarea unei dimensionari echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare persoana si masuri pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi/redistribuirea atributiilor daca a fost cazul; ocuparea si exercitarea functiilor de conducere, activitatea colegiului de conducere si a adunarii generale a judecatorilor; volumul de activitate al instantei, precum si al fiecarei sectii distinct, cuprinzand: stoc dosare existent, dosare intrate, dosare solutionate, operativitate, inclusiv media pe instanta si pe sectii la acesti indicatori; volumul de activitate al fiecarui judecator in perioada de referinta, respectiv: numarul sedintelor de judecata la care a participat, numarul sedintelor de judecata conduse, numarul dosarelor rulate, numarul dosarelor solutionate, numarul hotararilor redactate (situatia va fi intocmita pentru fiecare sectie); indicatorii de performanta vizand eficienta activitatii instantei (conform datelor statistice furnizate de aplicatia Statis), astfel cum rezulta din: rata de solutionare a dosarelor (operativitatea) calculata exclusiv in raport de dosarele nou intrate; stocul de dosare, ponderea dosarelor inchise intr-un an; durata medie de solutionare; redactarile peste termenul legal; modul de functionare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor si respectarea principiului continuitatii completelor de judecata.

In ultimii ani, au fost realizate astfel de controale la curti de apel, la tribunale, precum si la judecatorii.

In ceea ce priveste durata de solutionare a cauzelor, Inspectia Judiciara monitorizeaza anual la instante dosarele mai vechi de 8 ani, iar la unitatile de parchet, dosarele mai vechi de 5 ani propunand, atunci cand apreciaza necesar, masuri de remediere, dar si eventuale masuri disciplinare.

In mod constant, au fost sesizate aspecte privind volumul foarte mare de activitate al instantelor si parchetelor, fluctuatia de personal, provocari legislative etc.

Toate rapoartele de control intocmite de Inspectia Judiciara sunt supuse aprobarii sectiilor sau, dupa caz, Plenului Consiliului al Magistraturii, ulterior fiind publicate pe pagina de internet a institutiei noastre.

D. In privinta alegatiilor din materialul de presa privind pretinsa persecutie la care ar fi supusi judecatorii incomozi, subliniem ca pot fi identificate pe pagina de internet a Inspectiei Judiciare datele statistice rezultate din activitatea Inspectiei Judiciare, inclusiv numarul actiunilor disciplinare, motivele pe scurt ale acestor actiuni, solutiile pronuntate de Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara, precum si, dupa caz, solutiile pronuntate in recurs.

Reamintim, totodata, ca, abaterea disciplinara constand in ‘manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu’ – prevazuta in vechea Lege nr. 303/2004 – nu mai este, in prezent, enumerata intre abaterile disciplinare instituite de Legea nr. 303/2022. Cu alte cuvinte, comportamentele inadecvate ale magistratilor manifestate in afara atributiilor de serviciu nu mai pot fi analizate din perspectiva disciplinara.

Sunt, inca, prevazute in Legea nr. 303/2022 abateri disciplinare precum atitudinile nedemne in timpul serviciului fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii; desfasurarea de activitati cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in public sau in timpul serviciului; incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii etc.

E. In evidentele Inspectiei Judiciare nu au fost identificate sesizari privind aspecte relevante din perspectiva materialului de presa formulate de doamna judecator Morosanu Raluca sau domnul judecator Besu Ionel Laurentiu.

Pentru toate celelalte aspecte expuse in materialul Recorder, Inspectia Judiciara urmeaza sa efectueze verificari suplimentare in perioada urmatoare, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 305/2022”.