Fosta judecătoare Daniela Panioglou (foto) – devenită eroina a grupării #rezist care vrea sa puna mâna pe Justiție – a fost dată în judecată pentru neplata întreținerii. Panioglu a pierdut la fond, iar în viitorul apropiat ar putea fi pronunțata soluția și în apel. Deși în momentul de față nu mai activează în magistratură, informația este una de interes, având in vedere ca Daniela Panioglu este prezentată de presa de propagandă #rezist-USR și guvernamentală drept un avertizor de integritate și un personaj care se luptă pentru salvarea Justiției.

Panioglu a fost acționată în instanță de Asociația de Proprietari nr. 190 din Galați (alături de Laurențiu Panioglu, probabil fratele ei), după ce nu a mai plătit întreținerea timp de aproximativ trei ani. Mai exact, în perioada octombrie 2016-septembrie 2019.

Litigiul a fost soluționat de Judecătoria Sectorului 4 București dupa trei ani de proces (2021-2024). Prin Sentința nr. 16277 din 26 septembrie 2024, pronunțată în dosarul 24135/233/2019, judecătoarea Mădălina-Gabriela Fechete de la Judecătoria Sectorului 4 a dispus obligarea judecătoarei Daniela Panioglu la plata a 3422,63 lei, dintre care 2.119,46 lei reprezintă cotele de întreținere restanțe, iar 1.303,17 lei reprezentând penalități de întârziere.

Sentința Judecătoriei Sectorului 4 a fost atacată cu apel la Tribunalul București de Daniela Panioglu. La termenul din 29 mai 2025 Tribunalul București a suspendat judecarea cauzei din cauza lipsei părților, stabilind următorul termen pentru 26 februarie 2026.

Apărarea lui Panioglu

În instanță, judecătoarea Daniela Panioglu a dat vina pe administratorul blocului. Astfel, Panioglu a precizat ca a refuzat să mai achite cotele de întreținere pe motiv că acestea ar fi prea mari pentru un apartament în care nu mai locuiește nimeni, de când mama sa a decedat.

De asemenea, Panioglu a susținut că administratorul ar fi refuzat să îi prezinte documentele justificative pentru o serie de cheltuieli comune.

O altă nemulțumire a fostei judecătoare a privit modul în care s-a hotărât schimbarea ușii de la intrarea în scară și desemnarea câştigătorului.

Panioglu avea bani să plătească întreținerea

În final trebuie spus că în cei trei ani în care nu a mai plătit întreținerea la apartamentul din Galați (2016-2019), judecătoarea Daniela Panioglu era în activitate, fiind suspendată din funcție pentru prima dată in decembrie 2022 (suspendare ca urmare pană la soluționarea recursului împotriva deciziei de excludere din magistratură). Așadar nu există varianta ca Panioglu să nu fi avut bani pentru a achita întreținerea, ba dimpotrivă aceasta încasa lună de lună câteva mii de euro.

Redăm un fragment din sentința Judecătoriei Sectorului 4 (documentul este atașat integral la finalul articolului):

„Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ###### la data de 06.12.2019 sub nr. #####/233/2019, reclamanta Asociația de Proprietari nr. 190 a solicitat, în contradictoriu cu pârâții PaniogluDaniela și PaniogluLaurențiu ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata sumei de 2119,46 lei cu titlu de contribuții restante la cheltuielile de întreținere și 1303,17 lei cu titlu de penalități de întârziere. Reclamanta a solicitat și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamanta a arătat că,pârâții, proprietarii apartamentul nr.34 situat în ######, ### ##, str. #### ##### nr. 5 au rămas cu rea credință restanți la plata cheltuielilor de întreținere pe perioada octombrie 2016 – septembrie 2019 cu suma de 2119,46 lei sold restant si 1303,17 lei penalități de întârziere pe aceiași perioada, ceea ce a facut ca prin aceasta comportare să aduca un prejudiciu asociației consistent, dar și o atingere a regulilor impuse de lege. În drept, a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1349, art. 1522, art. 1523, art. 1528 Cod civil și art. 49 și 50 din Legea nr. 230/2007. În probaţiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Pârâta ######### ####### a depus la data de 22.03.2021 întâmpinare (filele 145-146 dosar Judecătoria ######), prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

În fapt, pârâta a susținut că neplata cotelor de întreținere nu a fost cauzată de reaua sa credință, ci de modul defectuos în care condominiul este administrat și de atitudinea administratorului, care nu a fost în măsură să-i prezinte documente justificative pentru anumite cheltuieli comune.

Mai precis, pârâta a arătat că, în apartament nu mai locuiește nimeni din data de 29.07.2015, de când a decedat masa sa, proprietară și, a achitat cotele de întreținere până la un moment dat, când acestea i s-au părut nejustificat de mari, în condițiile în care acolo nu locuiește nimeni.

Astfel, pârâta a învederat că, i-a solicitat administratorului să îi justifice cuantumul ridicat al cotelor de intretinere si a formulat contestatie la lista de întretinere afișate, la care a primit un răspuns evaziv, practic o reluare a sumelor solicitate cu titlu de cote de întretinere, fără alte explicații și acte doveditoare.

Ulterior, i-a solicitat administratorului procesul-verbal al adunării generale a proprietarilor, prin care s-a hotărât schimbarea ușii de la intrarea în scară, cu ofertele de preț și desemnarea câştigătorului. Cu acea ocazie, a constatat că administratorul nu deține niciun fel de document reglementat de lege, prezentându-i simple foi volante care conțineau calcule, de unde reieșea că sumele pe care le stabilea aveau un caracter arbitrar.

A mai constatat că există diferențe între cuantumul sumelor trecute pe listele de întreținere afișate și cuantumul sumelor menționate în listele de întreţinere pe care reclamantul le-a depus la dosar. Spre exemplu, luna ianuarie a anului 2019 conține, în ansamblu, date diferite față de lista de întretinere afișată, fiind modificate rubricile „total acoperiș”, „penalități de întârziere” și „totalul de plată”. Pârâta a mai arătat că, în anul 2016 i-a solicitat administratorului documente justificative pentru ușa din termopan montată la intrarea în ##### ### acesta din urmă, abia 3 ani mai târziu le-a solicitat proprietarilor să semneze un proces-verbal antedatat cu privire la aceasta, anterior introducerii prezentei cereri.

Pârâta a susținut că administratorul nu a respectat niciodată procedura legală prevăzută de art. 49 din Legea nr. 196/2018, luând, în mod unilateral, toate deciziile privind lucrările efectuate în condominiu, în condițiile în care atribuțiile sale se limitează la punerea în executare a hotărârilor luate de adunarea generală a proprietarilor.

În ceea ce privește penalitățile de întârziere, a invocat nulitatea procesului-verbal nr. 1.625/28.XII.2010, prin care s-a stabilit cuantumul penalitaților de întârziere, având în vedere că dintre cei 3 membri ai Comitetului Executiv, lipsesc semnăturile președintelui ###### ##### și a membrului ######## ########, semnând doar vicepreședintele ##### ######. Ca atare, a arătat că, acest înscris nu poate să aibă nicio valoare juridică și, prin urmare, nu poate constitui fundament al obligării sale la plata de penalități de întârziere, în condițiile în care hotărârea a fost luată doar de vicepreşedintele asociației de proprietari.

Întâmpinarea nu a fost motivată în drept. În probaţiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba testimonial și expertiza tehnică judiciară contabilă.

Prin sentința civilă nr. ####/06.05.2021 pronunțată de Judecătoria ######, Secția Civilă, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale, invocate de pârâtă prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București (fila 158 dosar Judecătoria ######).

Dosarul a fost înregistrat sub același nr. #####/233/2019 pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 18.05.2021.

La termenul din data de 09.12.2021, instanța a calificat cererea pârâților cu privire la nulitatea procesului-verbal întocmit cu ocazia Adunării Generale nr. 1.625/12.08.2018 ca fiind cerere reconvențională (fila 26). Prin înscrisul de la fila 23, pârâta a arătat că este vorba de procesul-verbal nr. 1625/12.08.2010.

Cererea reconvențională a fost legal timbrată cu 100 de lei, potrivit dovezii de la fila 34. În cauză, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, precum și proba cu expertiza contabilă prin comisie rogatorie.

Raportul de expertiză întocmit de către expert ###### ####### a fost depus la filele 88-95 în volumul I al dosarului Judecătoriei Sectorului 4. Împotriva acestui raport au formulat obiecțiuni pârâții (filele 99-103 dosar Judecătoria Sectorului 4). Întrucât s-a constatat imposibilitatea expertului de a formula răspuns la obiecțiunile formulate, în cauză s-a dispus efectuarea unei noi expertize contabile (filele ) La termenul din data de 12.09.2024, instanța, constatând că pârâții nu au achitat onorariul de expert şi a dispus decăderea acestora din proba cu expertiza contabilă.

Analizând materialul probator administrat, instanța reține următoarele: În fapt, imobilul apartament situat în ######, pe #### #### ##### ### # ### ## ### # ### # ##. 34 a fost proprietatea numiților ######## ##### și ######, fiind dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. 30.930/1992 (f. 84-85 dosar Judecătoria ######). Potrivit certificatului de atestare fiscală nr. 1762876 din data de 29.09.2020 eliberat de către Primăria Municipiului ######, pârâții figurează în evidență fiscală cu apartamentul din #### #### ##### ### # ### ## ##. 34 (fila 102 dosar Judecătoria ######). Imobilul nu figurează înscris în cartea funciară, potrivit adresei OCPI de la fila 76 din dosarul Judecătoriei #######. Prin procesul-verbal nr. 1/17.01.2009 s-a votat constituirea Asociației de Proprietari nr. 190 și s-a ales comitetul executiv și comisia de cenzori (f.16-17 dosar Judecătoria ######). Reclamanta Asociația de proprietari nr.190 a dobândit personalitate juridică prin Încheierea din data de 10.04.2009 pronunțată de Judecătoria ###### în dosarul nr. ####/233/2009 (f.20 dosar Judecătoria #######) și are codul de înregistrare fiscală ### ######## atribuit la data de 21.10.2010 (f.10 dosar Judecătoria #######). În administrarea reclamantei se află și imobilul pârâţilor. Prin procesul-verbal nr.1625/28.12.2010 al Adunării Generale Extraordinare a Asociației de Proprietari nr. 190, s-a stabilit că penalitățile de întârziere se vor calcula cu procentul de 0.15 lei%/zi (fila 9 dosar Judecătoria #######).

(…)

Instanța reține că, prin prezentarea listelor de plată, a fost făcută de către reclamanta-pârâtă dovada existenţei obligaţiei de plată a cotelor de întreţinere în sarcina pârâţilor, iar aceasta din urmă nu a făcut dovada achitării debitului. Mai mult decât atât, urmare a neachitării onorariului de expert pe parcursul mai multor ani (f. 197), instanţa a dispus decăderea pârâţilor din administrarea probei cu expertiza tehnică de specialitate.

Prin urmare, faţă de cele reținute anterior, instanţa va admite solicitarea reclamantei-pârâte de acordare a cotelor de întreţinere restante pentru lunile octombrie 2016-septembrie 2019 şi va dispune obligarea pârâtului la plata cu acest titlu către reclamantă a sumei de 2119,46 lei, reprezentând cote de întreţinere aferente acestor luni.

Asupra penalităților de întârziere, instanţa observă că acestea au fost stabilite prin Procesul-verbal nr. 28.12.2010 al Adunării Generale a Asociaţiei reclamante-pârâte. Observă instanţa şi că pârâta-reclamantă a solicitat anularea acestui proces-verbal printr-o cerere reconvenţională. Instanţa va respinge, ca neîntemeiată, această solicitare şi va face o serie de menţiuni. Astfel, observă că procesul-verbal este un act care a intrat în circuitul civil cu aproximativ 11 ani înainte de introducerea cererii reconvenţionale de către pârâta-reclamantă. Prin urmare, în decursul a 11 ani, acesta a produs efecte juridice, penalităţile fiind calculate potrivit acestui act, în sarcina tuturor persoanelor care s-au făcut vinovate de neplata cotelor de întreţinere la timp. De asemenea, mai mult decât atât, instanţa observă că există semnături pe respectivul proces-verbal, singura semnătură care ar apărea că nu există ar fi cea a membrului ######## ########. Cu toate acestea, procesul-verbal a fost însuşit prin semnătură vizibilă de majoritatea membrilor comitetului executiv, de cenzor şi de administrator. Prin urmare, chiar dacă ar fi lipsă semnătura membrului ######## ########, pârâta-reclamantă nu justifică o vătămare fundamentală a intereselor sale prin prisma lipsei respectivei semnături, în contextul în care ceea ce se pune în balanţă este îndepărtarea din circuitul juridic civil a unui act care a produs efecte o perioadă extrem de lungă de timp. Mai mult decât atât, instanţa observă că respectivul proces-verbal a fost emis înainte de intrarea în vigoare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 670/2011, iar în virtutea principiului forţei obligatorii şi pentru viitor a deciziilor CCR, acest proces-verbal trebuia, la momentul respectiv, contestat în termenul de 45 zile prevăzut de art. 26 din Legea nr. 230/2007, care, în speţă, este depăşit cu aproximativ 11 ani. Pe cale de consecinţă, instanţa va respinge cererea reconvenţională, ca neîntemeiată.

În continuare, observând că asociaţia are un sistem propriu de penalităţi, instanța va admite capătul de cerere referitor la penalitățile de întârziere în sensul că va obliga pârâţii-reclamanţi, în solidar, la plata către reclamanta-pârâtă a sumei de 1303,17 lei, reprezentând penalităţi de întârziere, aferente lunilor octombrie 2016-septembrie 2019.

Cu privire la cheltuielile de judecată, în conformitate cu art. 451-453 C.proc.civ., la cererea reclamantei-pârâte, dată fiind căderea în pretenţii a pârâţilor-reclamanţi, considerându-le dovedite, instanţa va admite solicitarea şi va obliga pârâţii-reclamanţi, în solidar, la plata către reclamanta-pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei reprezentând onorariu de avocat (chitanţa nr 18 din 22.11.2019, fila 73 dosar Judecătoria ######)”.

* Citiți aici integral sentința Judecătoriei Sectorului 4 București prin care fosta judecătoare Daniela Panioglu a fost obligată să achite restanțele la întreținere