O nouă speranță pentru pensionara Maria Dâmbean (foto 1) din Deva, care de peste 14 ani cere să se facă dreptate pentru decesul propriei fiice, Loredana, la numai 23 de ani.

Judecătoarea Elena-Alexandra Ciontea de la Judecătoria Sibiu a dispus la 12 decembrie 2025 redeschiderea dosarului de ucidere din culpă pe care, în 18 decembrie 2024, procurorul Adrian-Valentin Muntean (foto 3) de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara îl clasase cu o singură frază, fostul anchetator DNA preluând pe nemestecate referatul cu propunere de clasare întocmit de către polițistul Bogdan Prădatu de la IPJ Hunedoara. Lumea Justiției a prezentat ordonanța de clasare, menționând cu acea ocazie că Muntean refuzase audierea medicului Claudiu Oiegar – legistul care efectuase prima autopsie a Loredanei Dâmbean, în 2011, imediat după deces (click aici pentru a citi).

Iar acum, odată cu încheierea nr. 1670/2025, emisă în cauza nr. 1984/221/2025, judecătoarea Ciontea a dispus ca parchetul să-l audieze pe doctorul Oiegar și să ceară un aviz aprofundat de la INML.

Încheiem, menţionând că Maria Dâmbean este apărată de către avocatul Cristian Zeiler (foto 2).

Iată pasajul esențial din încheiere (vezi facsimil):

„Judecătorul de cameră preliminară apreciază că plângerea formulată este fondată, urmând a fi admisă.

Potrivit art. 285 C.p.p., urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu  privire   la  existen ţa  infrac ţiunilor,   la  identificarea   persoanelor   care  au  săvârşit  o infrac ţiune şi la stabilirea  răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

Conform  art. 8  C.p.p., organele  judiciare  au  obligaţia  de  a  desfăşura  urmărirea penală  şi judecata  cu  respectarea   garanţiilor  procesuale  şi  a drepturilor  părţilor  şi  ale subiecţilor procesuali,  astfel  încât să fie constatate la timp şi în mod complet faptele  care constituie  infrac ţiuni, nicio  persoană nevinovată să nu fie  trasă la răspundere  penal ă, iar orice persoană care  a săvârşit  o infrac ţiune să fie  pedepsită potrivit  legii,  într-un  termen rezonabil.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat prin hotărârea anterior indicată că în cauză a lipsit o anchetă efectivă din partea organelor de cercetare penală pentru stabilirea circumstanţele decesului fiicei reclamantei, reţinându-se şi că autorit ăţile interne au refuzat să sesizeze Comisia superioară medico-legală (supra, pct. 14), acestea s-au bazat exclusiv pe ultima  expertiză  şi  nu  au  răspuns  argumentelor  reclamantei,  întemeiate  pe  constatările raportului  de  autopsie  şi  ale  celorlalte  două  expertize,  care  indicau  o  posibilă  moarte violentă, şi, procedând astfel, nu au acţionat pentru a clarifica  complet elementele esenţiale ale anchetei, în special circumstan ţele  în care s-a produs traumatismul cranian evidenţiat de autopsie şi eventualul rol pe care l-a avut acesta în embolia re ţinută drept cauză a decesului, în cadrul ultimei expertize . (pct. 35).

Judecătorul de cameră preliminară observă că, după admiterea revizuirii  şi reluarea astfel a urmăririi penale, au fost reaudiaţi mai mulţi martori şi a fost solicitat avizul Comisiei superioare   medico-legale   cu  privire   la   expertiza medico-legală  nr.   A5/6556/2017   din 20.10.2017,   ţinând   cont   de   concluziile    raportului    de expertiză   medico-legală   nr. 161.144/B/22.05.2015 şi ale expertizei medico-legale nr. 1926/17.11.2015.

Astfel, la data de 09.02.2024, Comisia superioară medico-legală din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici Bucureşti a emis avizul expertizei medico-legale nr. A5/6556/2017 din 20.10.2017, precizând, totodat ă, că nu avizează raportul de expertiză medico-legală   nr.   161.144/B/22.05.2015   şi   raportul   de   expertiză   medico-legală   nr. 1926/17.11.2015, având în vedere că, în urma analizei fotografiilor, inclusiv de la exhumare, nu s-au constatat fracturi la nivelul  calotei craniene,  ci doar şanţuri vasculare (f. 39 vol. II dosar urmărire penal ă).

Cu toate  acestea, judecătorul  reţine  că organele  de  urmărire  penală nu au  epuizat probatoriul ce putea fi administrat în cauză, cu atât mai mult cu cât în cauză s-a constatat deja faptul că petenta  nu a beneficiat efectiv de dreptul  la  o anchetă efectivă,  în aspectul  său procedural.

Aşa cum a stabilit şi Curtea Europeana a Drepturilor Omului în cauza Eugenia Lazăr împotriva României,  pct. 83, doar un raport  aprofundat  dovedit ştiin ţific,  care  includea  o soluţie motivată în raport cu eventualele contradicţii între avizele institutelor de rang inferior şi  care  răspunde  întreb ărilor  adresate   de  parchet/parte   sunt  de  natură  să  le  inspire justiţiabililor  încredere  în  acţiunea  justi ţiei  şi să asiste  organele  judiciare  în  exercitarea funcţiilor  lor  (mutatis  mutandis , Tysi ąc împotriva  Poloniei ,  nr.  5410/03,  pct.  117,  CEDO 2007-IV).

Or,  în  cauză,  judecătorul  de  cameră preliminar ă,  lecturând  avizul  emis  în  cauză, constată că acesta se rezumă la o frază, care însă nu explic ă, din punct de vedere ştiinţific, diferenţele   constatate  între   expertizele   întocmite  în   cauză,  diferen ţele   şi  criteriile   de diferenţiere între şanţurile vasculare şi fracturile la nivelul calotei craniene, aceste detalii fiind necesare pentru lămurirea organelor judiciare şi a justiţiabililor,  persoane ce nu au cunoştinţe de specialitate în domeniul medical.

Totodat ă,  în  mod  corect  a  semnalat  apărarea  faptul  că  a rămas  ignorat  Raportul medico-legal  de  necropsie  nr.  254.182/A/2011  din  27.01.2012 al  medicului  legist  Oiegar Claudiu, raport ce prezintă concluzii  diferite şi contradictorii cu ultima expertiză şi avizul aferent întocmite în cauză.

Aceste aspecte  trebuie  şi pot  fi lămurite  de  către organele  judiciare  prin  audierea medicului  legist  Oiegar  Claudiu şi prin  solicitarea  Comisiei  superioare  medico-legale  din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici Bucureşti a unui aviz aprofundat, care să motiveze contradicţiile  constatae prin expertizele întocmite în cauză, şi eventual, să răspundă întrebărilor petentei.

Soluţia  (de  clasare   sau  orice  altă  soluţie)  trebuie  să  fie  întemeiată  pe  probele administrate iar organele judiciare trebuie să motiveze în mod corespunzător, cu trimitere la toate  probele   administrate,  mai   ales  în  situa ţiile   în   care  probatoriul   relevă  concluzii contradictorii.

Judecătorul  de cameră preliminară observă că a trecut  o perioadă semnificativă de timp de la  deces, fapt ce nu poate decât să diminueze şansele  aflării  adevărului,  însă, în contextul concret, autorităţile trebuie să demonstreze că au făcut tot ce este posibil pentru a clarifica circumstanţele morţii, pentru a exclude un act criminal  şi să explice într-o manieră rezonabilă rudelor celui decedat rezultatele anchetei, să înlăture dubiile acestora.

Dreptul la viaţă reprezintă un drept fundamental al omului  care, prin importanţa sa, depăşeşte sfera interesului personal, având relevan ţă pentru întreaga societate.

Protejarea dreptului la viaţă este reglementată prin norme interne, cele ale dreptului penal, ale Constituţiei României, cât şi prin norme de drept internaţional. Conform art. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dreptul la viaţă al oric ărei persoane este protejat prin lege.

Instanţa Europeană a statuat în mod constant în jurispruden ţa sa că dispoziţiile art. 2 au în vedere existenţa unui mecanism  de desfăşurare a unei anchete oficiale, independente, impar ţiale şi efective cu privire la circumstanţele mor ţii unei persoane, astfel încât eventualele încălc ări ale dreptului la via ţă care s-au produs să fie sancţionate.

În  toate  cazurile  de  moarte  suspectă se  activează obliga ţia  statului  de  a angaja  o anchetă pentru lămurirea condiţiilor în care a intervenit decesul şi identificarea şi pedepsirea persoanelor responsabile.

Conform jurisprudenţei Curţii, autorităţile naţionale competente trebuie să dea dovadă de o diligen ţă şi de o promptitudine exemplare şi să procedeze din oficiu la desfăşurarea de investigaţii  proprii,  spre  a determina circumstanţele  precise  în  care  s-au  produs atingerile aduse vieţii persoanei.

Aceste exigen ţe se impun a fi respectate cu atât mai mult în prezenta cauză, dat fiind faptul că instanţa de contencios european a constatat deja o încălcare a drepturilor petentei, probatoriul administrat ulterior redeschiderii urm ăririi penale în cauză neavând aptitudinea de a lămuri (cel pu ţin în măsura în care este posibil) circumstan ţele producerii decesului.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 341 alin. 6 lit. b C.p.p. şi art. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului judecătorul de cameră preliminară va admite plângerea formulată de petenta DÂMBEAN MARIA, cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat Zeiler Cristian, cu sediul în Deva, str. Călugăreni nr. 29, jud. Hunedoara.

Va desfiinţa soluţia de clasare dispusă în dosarul penal nr. 718/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul  Hunedoara prin  ordonanţa din  data de 18.12.2024, menţinută prin ordonanţa din  data de 20.02.2025,  şi va trimite  cauza  Parchetului  de pe  lângă Tribunalul Hunedoara pentru completarea urmăririi penale.

Organele de urmărire  penală vor audia medicul legist Oiegar Claudiu şi vor solicita Comisiei superioare medico-legale din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici  Bucureşti a unui  aviz aprofundat,  care să motiveze contradicţiile  constatate prin expertizele întocmite în cauz ă, şi eventual, să răspundă întrebărilor petentei.

Desigur, organele de urmărire penală vor putea administra orice alte mijloace de probă vor aprecia necesare în cauză”.

sursa foto Dâmbean: Replica de Hunedoara

sursa foto Muntean: Bihoreanul