Cu fiecare iesire avuta pe tema justitiei, Nicusor Dan (foto) dovedeste ca este presedintele nu al Romaniei, ci al grupurilor de interese #rezist care in aceste zile urmaresc sa acapareze Inalta Curte de Casatie si Justitie si marile parchete (PICCJ, DNA si DIICOT).

In declaratia de presa sustinuta duminica, 21 decembrie 2025, emanatul loviturii de stat date de catre CCR in urma cu un an a facut presiuni inimaginabile pe Consiliul Superior al Magistraturii – institutie care, potrivit art. 133 din Constitutie, este garantul independentei justitiei.

Nicusor a afirmat nici mai mult, nici mai putin decat ca CSM „va pleca de urgenta” daca se va crea o masa critica de judecatori si procurori (desigur: #rezist) la referendumul pe care locatarul de la Cotroceni il va convoca in ianuarie 2026, la care magistratii vor fi chemati sa raspunda la o singura intrebare: „Consiliul Superior al Magistratului actioneaza in interes public sau actioneaza in interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”

Evident ca o asemenea declaratie este o mostra de gandire dictatoriala, intrucat niciunde in Constitutia sau in legile Romaniei nu exista vreo prevedere care sa-i permita presedintelui amestecul in procedura de revocare a vreunuia dintre membrii CSM sau a Consiliului in ansamblul lui. Ca si cum nu ar fi fost suficient de grav, aceasta insulta la adresa justitiei si a democratiei romanesti – pentru care Parlamentul trebuie sa-l suspende urgent – a fost proferata de catre Nicusor Dan la exact 36 de ani de la izbucnirea Revolutiei Romane in Bucuresti.

Maculatura lui Nicusor – scrisa cu magistratii sau cu ONG-urile #rezist?

Inainte de a va lasa sa cititi ceea ce a scos pe gura Nicusor Dan de la tribuna Palatului Cotroceni, mentionam ca, imediat dupa cuvantare, acelasi Nicusor Dan a publicat pe site-ul Administratiei Prezidentiale un document intitulat „Sinteza observatiilor transmise de magistrati si alti actori din sistemul judiciar privind functionarea justitiei, independenta magistratilor si mecanismele privind cariera magistratilor”.

Dupa cum veti vedea in documentul anexat la final, aceasta compunere este scrisa in limba de lemn a activistilor #rezist – motiv pentru care nu putem sa nu ne intrebam: ea chiar s-a nascut din consultarea dintre Nicusor si magistrati sau este doar rodul unor minti de propagandisti anti-justitie din politica si ONG-urile hashtagiste?

Iata declaratia lui Nicusor Dan (vezi video):

„In primul rand, e 21 decembrie azi, si in 1989, 21 decembrie, a inceput Revolutia in Bucuresti si in alte orase din Romania, la cateva zile dupa Timisoara. Si vreau sa transmit recunostinta pentru cei care au iesit sa protesteze atunci si in special pentru cei care si-au dat viata pentru asta. Prin ceea ce facem, trebuie sa incercam sa fim la inaltimea idealurilor pe care ei le-au avut.

Trei chestiuni despre justitie.

Prima, legata de discutiile de maine cu magistratii. In primul rand, ca au fost extrem de putin magistrati care si-au exprimat intentia sa vina la discutii fata de cele o mie de persoane care au semnat scrisoarea pe care o cunoasteti. Sunt cam 20 de magistrati in nume individual si cam 20 de magistrati in numele unor asociatii de magistrati. Si s-au intamplat fel de fel de lucruri in aceste zile, pe care colegii mei care au fost in contact cu acesti magistratii le-au perceput. In primul rand ca, in mod neobisnuit, in anumite institutii s-au organizat sedinte ‘luni, 22 decembrie’. Au existat mesaje de influentare, intimidare. Apoi, multa lume, din ce o sa vedem, multa lume, multi dintre cei care ne-au scris, au solicitat sa ne intalnim, dar nu in 22 decembrie, tocmai pentru ca exista o teama ca participarea la o astfel de intalnire sa aiba repercusiuni. Si am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, sa vina pe rand, sa stea in diferite sali pe aici, ca sa nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei sa-i preia din benzinarii din Bucuresti ca sa nu se vada ca intra in Palatul Cotroceni. Totusi, e o chestiune foarte serioasa, nu vorbim de retele de trafic de persoane sau cine stiu eu ce, vorbim de a treia putere in statul asta.

Prin urmare, am decis ca maine, la ora 10:00, vom face o discutie publica cu cei care doresc sa-si asume public sa transmita un mesaj, iar toate discutiile private in regim de confidentialitate vor fi reprogramate. Toti cei care solicita o intalnire in regim de confidentialitate cu noi o vor avea, dar nu maine.

Si, daca maine se vor face orice fel de acuze care sa vizeze pe cineva din sistem, o sa existe o alta intalnire de asemenea publica in care persoanele vizate sa poata sa-si exprime opinia, apararea fata de acuzele care sunt aduse si, pentru ca am vazut chestiunea asta mentionata in spatiul public, exista opinia ca actuala situatie din sistemul de justitie este un raspuns la abuzuri care s-au petrecut in urma cu 10-15 ani. Oricine vrea, in mod public, aici, sa spuna lucruri despre respectivele abuzuri este binevenit sa o faca in mod public. Asta este prima chestiune.

A doua chestiune – am adus aici, in mod integral, toate mesajele pe care le-am primit de la magistrati. Asa, la ochi, sunt cam 2.000 de pagini, si eu personal am apucat sa citesc cam doua treimi. Colegii mei au citit tot si au facut si un material de sinteza, pe care o sa vi-l comunic.

In primul rand, multumesc tuturor celor care ne-au scris, pentru ca e un gest de responsabilitate fata de situatia din justitie. In cele ce s-au scris, sunt mai multe tipuri de chestiuni.

Sunt propuneri foarte interesante despre cum sa se operationalizeze, sa se flexibilizeze anumite procese din justitie. De exemplu, scrie un procuror ca, pentru cazuri de infractiuni cu pedeapsa redusa, in care cel inculpat marturiseste si este de acord ca asa s-a intamplat, ca regreta faptele, in loc ca procedura sa dureze 3 zile, ea nu se poate sa nu dureze mai putin de 6 luni, si asta incarca, bineinteles, activitatea, si a parchetelor, si a instantelor. Deci acesta este un tip de lucruri care trebuie avute in vedere, si sunt foarte multe astfel de propuneri.

Dupa aceea, sunt semnalate chestiuni, sau sesizate, vreau sa fac aceasta precizare: nu sunt fapte pentru moment, ci sunt sesizari, a caror veridicitate trebuie constatata pe baza de probe si pe baza a unui proces care poate sa dureze.

Dar sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justitie si o sa gasiti in acest material de sinteza pe cele mai importante dintre aceste acuze la adresa sistemului. In primul rand, faptul ca, in cadrul conducerilor instantelor, rolul presedintelui este decisiv, prin faptul ca el numeste vicepresedintii si toti ceilalti membri ai organelor de conducere, si, in felul acesta, puterea pe care o au sefii instantelor este foarte mare. Mai important, prin aceasta putere, este influentat modul de promovare la instantele superioare.

Si, inclusiv – repet: sub rezerva dovedirii acestor fapte –, ni se sesizeaza cazuri in care sunt oameni in sistem, membri ai corpului magistratilor, care nu promoveaza pentru ca au avut, la un moment dat, opinii critice fie fata de CSM, fie fata de conducerea instantei.

Aceeasi chestiune cu privire la delegare si detasare, in care ni se semnaleaza ca este o masura arbitrara. Inclusiv ni se semnaleaza cazuri in care se deleaga incrucisat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiasi Curti de Apel si, de asemenea, ni se semnaleaza o atitudine discretionara a Inspectiei Judiciare.

Deci, in esenta, concluzia acestor sesizari, a majoritatii dintre ele, este ca exista o categorie de magistrati, membri ai CSM, conduceri ale instantelor, care nu actioneaza in interes public, ci care actioneaza in interesul unui grup pe care il constituie si ca activitatea profesionala a magistratului este dependenta de actiunea, de multe ori, discretionara a acestui grup de persoane.

Si atunci – se spune asta cu subiect si predicat – inclusiv promovarile de la Inalta Curte de Casatie si Justitie s-au facut pe criterii de obedienta fata de acest grup care conduce sistemul de justitie si nu pe criterii de profesionalism, cu atat mai mult cu cat legea din 2022 a scos proba scrisa la promovari, inclusiv la Inalta Curte.

Si aici sunt doua tipuri de probleme.

Pe de o parte, probleme care vin din lege si, in opinia mea, daca vrem sa discutam de legile justitiei, pe toate chestiunile de procedura de care am vorbit va fi o discutie lunga, insa, pe termen scurt, trebuie sa ne concentram pe acele chestiuni care sunt recurente. Cum se fac promovarile, daca trebuie sau nu sa fie un criteriu obiectiv, eu as zice ca da. Cine face parte din colegiile de conducere ale instantelor, si toata lumea din aceste sesizari spune ca acesti oameni trebuie alesi prin vot de catre colegii lor si nu impusi. Si modul in care se fac delegari, detasari sa fie mult mai precis formulat, astfel incat posibilitatea de atribuire discretionara sa fie mult redusa.

Eu cred ca astea sunt – si poate inca una, doua – astea sunt chestiunile legislative pe care trebuie sa ne concentram in perioada imediat urmatoare.

Si in fine, ultimul punct cu care vreau sa inchei. Asa cum am spus, toate aceste lucruri pe care le-am spus si care se regasesc si in materialele astea, si in raportul pe care o sa vi-l dam, sunt acuzatii, sesizari. Nu sunt fapte.

Si, ca sa facem – si o sa facem – verificari pentru cele sesizate, o sa ia mult timp.

Dar cred ca situatia in care suntem este grava, prin faptul ca exista aceasta suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar.

Si, fata de aceasta situatie pe care o apreciez ca fiind grava, voi initia in ianuarie, imediat dupa sarbatori, un referendum in cadrul Corpului Magistratilor cu o singura intrebare: ‘Consiliul Superior al Magistratului actioneaza in interes public sau actioneaza in interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?’

Si, daca magistratii, in ansamblul lor, vor spune ca da, Consiliul Superior al Magistraturii actioneaza in interes public, vom continua discutiile legislativ si tot ce am spus mai devreme.

Dar daca insa magistratii, in majoritatea lor, vor spune ca Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezinta interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgenta”.

* Cititi aici raportul lui Nicusor Dan