Manipularea gruparilor #rezist-USR privind existenta unui fenomen in care dosare sunt tergiversate deliberat la Curtea de Apel Bucuresti pana la prescriptie, inclusiv cu schimbarea nejustificata a completelor de judecata, a iesit la iveala in toata splendoarea sa luni seara, 5 ianuarie 2026. Presedinta Curtii de Apel Bucuresti, judecatoarea Liana Arsenie (foto), a demontat punct cu punct alegatiile din materialul Recorder, care au stat la baza declansarii unei campanii prin care grupari #rezist-USR incearca sa puna mana pe marile parchete (PICCJ, DNA si DIICOT), dar si pe Curtea de Apel Bucuresti si pe Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru a restaura apoi Sistemul de teroare din perioada Binomului DNA-SRI condus de Laura Kovesi si Florian Coldea. Si totul se intampla in conditiile in care dosarul de coruptie in care Coldea a fost trimis in judecata este judecat, coincidenta, chiar la Curtea de Apel Bucuresti si Inalta Curte, instante devenite tinte ale campaniilor duse de gruparile #rezist-USR.

Curtea de Apel Bucuresti a dat publicitatii luni seara, 5 ianuarie 2025, o “Informare publica” referitoare la aspectele prezentate in materialul Recorder.

Doar trei dosare s-au prescris la CAB

Astfel, desi s-a incercat acreditarea ideii existentei unui numar urias de dosare in care judecata a fost tergiversata pentru intervenirea prescriptiei, alegatie folosita pentru influentarea negativa a opiniei publice si crearea unui curent impotriva magistratilor in randul romanilor, realitatea este cu totul alta. Mai exact, 86,36% dintre dosarele de coruptie ajunse pe rolul Curtii de Apel Bucuresti erau prescrise la momentul sesizarii instantei. In doar trei dosare de coruptie prescriptia a intervenit in cursul judecatii la Curtea de Apel Bucuresti, insa ea s-a produs la 9 zile, 3 luni si 5 luni de la sesizare, ceea ce arata ca instanta a fost sesizata cu cauze aflate deja la limita termenului legal, fara posibilitatea reala de a influenta cursul prescriptiei.

In ceea ce priveste mult-discutatul dosar al fostului primar Marian Vanghelie, acesta era deja prescris la momentul sesizarii Curtii de Apel Bucuresti. In aceste conditii, modificarea completului, aparuta oricum din cauza unor motive justificate si obiective, nu putea afecta soarta dosarului, avand in vedere ca acesta era deja prescris.

De altfel, nici alegatiile referitoare la modificari intentionate ale completurilor de judecata pentru ca judecata in dosare sa se reia, astfel incat cauzele sa ajunga la prescriptie nu este acoperita de datele statistice.

Potrivit Curtii de Apel Bucuresti:

In 3 ani de activitate, completurile au fost modificate:

⁃ in 39,9% din cazuri pentru integrarea in activitate a judecatorilor nou veniti: 144 situatii;

⁃ in 15,2% din situatii pentru pensionari si degrevari anticipate ale judecatorilor care au notificat intentia de pensionare (55 situatii);

⁃ 14,7% – promovari in cariera (53 modificari);

⁃ 13,3% dintre modificari au fost impuse de reluarea activitatii dupa concedii de maternitate, alte astfel de situatii obiective (48 cazuri);

⁃ 11,4% sunt reprezentate de cazurile de degrevare totala sau partiala in considerarea complexitatii cauzelor, alte situatii (41 modificari);

⁃ 5,5 % detasari – 20 situatii.

Prezentam integral informarea Curtii de Apel Bucuresti:

“In contextul aparitiei in spatiul public a unor afirmatii formulate in cadrul unui material jurnalistic, care vizeaza modul de constituire si modificare a completurilor de judecata din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, este necesara o informare publica menita sa clarifice faptele si sa asigure o corecta intelegere a realitatii institutionale.

Curtea de Apel Bucuresti respecta libertatea presei si rolul esential al jurnalismului intr-o societate democratica, dar apreciaza ca, atunci cand sunt vizate institutii fundamentale ale statului, este necesara o informare riguroasa, completa si lipsita de interpretari care pot induce in eroare opinia publica.

In acest context, este important sa fie cunoscut ca instanta nu a fost solicitata sa isi exprime punctul de vedere anterior difuzarii materialului cu privire la aspectele punctuale ce vizau Curtea, desi o astfel de solicitare ar fi fost necesara pentru asigurarea unei informari complete si echilibrate a publicului.

Prezenta comunicare nu are un caracter polemic, ci unul strict informativ, fiind determinata de obligatia Curtii de Apel Bucuresti de a asigura transparenta activitatii sale si de a proteja increderea publicului in actul de justitie.

1. Cateva principii de organizare si functionare

Curtea de Apel Bucuresti isi desfasoara activitatea in stricta conformitate cu:

⁃ principiul legalitatii;

⁃ independenta judecatorului;

⁃ repartizarea aleatorie a cauzelor;

⁃ respectarea regulilor stabilite de legislatia in vigoare si de hotararile Consiliului Superior al Magistraturii.

Orice masura administrativa adoptata la nivelul instantei a avut si are ca unic scop asigurarea continuitatii actului de justitie si a functionarii normale a completurilor de judecata.

In mod esential, este de subliniat caa nicio mutare de la o instanta la alta, delegare sau detasare a unui judecator nu poate fi dispusa fara acordul acestuia, in temeiul principiului constitutional al inamovibilitatii, care garanteaza independenta judecatorului si il protejeaza impotriva oricarei ingerinte administrative sau presiuni externe.

2. Cadrul legal aplicabil

Legislatia si regulamentele in vigoare prevad in mod expres situatiile in care componenta completurilor de judecata poate fi modificata. Aceste situatii nu reprezinta o optiune discretionara a conducerii instantei, ci consecinta unor imprejurari obiective, care impun interventii administrative obligatorii. Potrivit legii, completurile de judecata se constituie la inceputul fiecarui an si raman stabile pe tot parcursul acestuia, cu exceptia unor situatii in care modificarea se impune din motive obiective – art. 57 alin.1 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara, art. 101 alin. 6 ROIIJ.

Cauzele modificarii compunerii completurilor de judecata la CAB au fost reprezentate de:

a) incetarea activitatii judecatorului prin pensionare, precum si perioada anterioara pensionarii cand notifica intentia de a se pensiona si este degrevat de activitatea de judecata pentru finalizarea redactarii hotararilor judecatoresti – art. 218 alin. 2, teza finala din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, art. 7 alin. (1) lit. t din ROIIJ;

b) promovarea in cariera a judecatorilor, fie la ICCJ, fie in functii de inspector judiciar, formator cu norma intreaga ce impune detasare in cadrul INM, formator cu norma intreaga ce impune detasarea la Scoala Nationala de Grefieri, promovarea in misiuni internationale, situatii ce impun, de asemenea, detasarea;

c) situatii precum graviditatea, concedii pentru cresterea copilului, concedii medicale prelungite cauzate de probleme de sanatate complicate;

d) degrevarea totala sau partiala de la judecarea cauzelor aflate pe propriile completuri de judecata atunci cand judecatorului ii este repartizat aleatoriu un dosar cu complexitate deosebita ce necesita studiu si cercetare judecatoreasca ampla, ritmica si sustinuta, astfel incat sa se previna prescrierea raspunderii penale, atunci cand este vorba despre materia penala;

e) integrarea in activitate a unui judecator nou promovat in sectie;

f) suspendarea judecatorului din activitate dispusa de CSM in conditiile legii;

g) mutarea unui judecator cu acordul acestuia de pe o sectie pe alta sectie in scopul echilibrarii volumului de activitate, cand o astfel de masura se impune;

h) incetarea activitatii judecatorului in instanta.

3. Clarificari privind afirmatiile aparute in spatiul public

In mod categoric, nu au existat modificari arbitrare, discretionare sau cu scopul influentarii solutiilor pronuntate de completurile de judecata.

Modificarile intervenite in componenta completurilor au avut exclusiv cauze obiective, prevazute de lege, dinte cele mentionate la pct. a-h de mai sus.

In toate aceste cazuri, masurile adoptate au urmarit exclusiv asigurarea continuitatii activitatii judiciare si respectarea dreptului justitiabililor la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

4. Date statistice si documente justificative

Pentru o informare completa si obiectiva, Curtea de Apel Bucuresti pune la dispozitia publicului date statistice si documente relevante, anexate prezentului comunicat, care demonstreaza fara echivoc:

⁃ caracterul obiectiv al modificarilor completurilor de judecata;

⁃ lipsa oricarei interventii selective sau nelegale;

⁃ respectarea stricta a procedurilor prevazute de lege.

Datele modificarilor operate in compunerea completurilor de judecata prin Hotarari ale Colegiului de conducere disponibile aici

Situatia centralizata a modificarilor de completuri din ultimii 3 ani, totalizand 361 de cazuri, demonstreaza ca toate aceste modificari au avut cauze obiective, prevazute de lege si inerente functionarii normale a unei instante de nivelul Curtii de Apel Bucuresti care functioneaza cu o schema de 218 judecatori.

Situatia centralizata a motivelor ce au stat la baza modificarii completurilor in ultimii 3 ani:

1. pensionari si degrevari anticipate pensionarii – 55 situatii;

2. promovari in cariera – 53 de situatii;

3. integrare in sectie a judecatorilor nou veniti – 144 modificari;

4. degrevare totala sau partiala a judecatorului in considerarea complexitatii cauzelor, alte situatii – 41 cazuri;

5. reluarea activitatii dupa concedii maternitate, alte situatii – 48 cazuri;

6. detasari – 20 de situatii (11 de drept ca efect al promovarii unor concursuri, 9 la alte institutii din cadrul autoritatii judecatoresti).

Interpretarea datelor privind modificarea compunerii completurilor de judecata

Distributia motivelor

Din totalul de 361 de situatii:

a) integrarea in sectie a judecatorilor nou veniti: 144 situatii → 39,9%;

Aceasta reprezinta principala cauza a modificarilor si reflecta ocuparea posturilor vacante, stabilizarea schemelor de personal, aplicarea regulilor de repartizare echilibrata a volumului de activitate;

b) pensionari si degrevari anticipate ale judecatorilor care au notificat intentia de pensionare: 55 situatii → 15,2%;

Acestea sunt situatii inevitabile care presupun incetarea mandatului si reorganizarea completurilor in mod obligatoriu.

c) promovari in cariera: 53 situatii → 14,7%;

Consecinta fireasca a concursurilor de promovare, a dreptului la cariera, aceste modificari se impun de drept, nu sunt discretionare.

d) reluarea activitatii dupa concedii de maternitate/alte situatii similare: 48 situatii → 13,3%;

Acestea sunt modificari care tin de protectia drepturilor sociale, continuitatea carierei, respectarea legislatiei muncii si a statutului judecatorului.

e) degrevarea totala sau partiala in considerarea complexitatii cauzelor, alte situatii: 41 situatii – 11,4%;

Modificarile operate au asigurat adaptarea completurilor la complexitatea dosarelor, prevenirea prescriptiei in materie penala, a blocajelor si a duratei excesive a proceselor.

f) Detasari: – 20 situatii → 5,5 %;

Structura detasarilor:

1. detasari de drept, ca efect al promovarii unor concursuri:

– 11 situatii → 3,0% din totalul modificarilor;

2. detasari la alte institutii din cadrul autoritatii judecatoresti:

– 9 situatii → 2,5% din total modificarilor.

5. Concluzie

Analiza celor 361 de modificari de completuri din ultimii trei ani arata ca acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective si legale, derivate din dinamica resursei umane, indeplinirea obligatiilor legale, drepturi profesionale si sociale ale judecatorilor, cerinte de management judiciar.

Prezentarea facuta de jurnalistii de la Recorder rupe aceste date din context, ignora dimensiunea statistica si prezinta exceptionalul ca regula, creand suspiciuni nefondate, decredibilizarea instantei, o emotie publica artificiala si periculoasa pentru statul de drept.

6. Clarificari punctuale privind dosarele de coruptie si modificarea completurilor la CAB potrivit celor afirmate in pretinsa investigatie jurnalistica.

In prezentarea “Recorder” se sustine ca s-au influentat solutii in dosare de coruptie prin modificarea compunerii completurilor.

In realitate, asa cum rezulta din datele statistice, aceasta alegatie nu este sustinuta de datele obiective ale dosarelor si nici de cadrul legal aplicabil. Analiza situatiei reale arata, pe de o parte ca, in marea majoritate a cazurilor (peste 86%), dosarele erau deja prescrise la momentul in care au ajuns la Curtea de Apel Bucuresti, iar in restul cazurilor prescriptia era iminenta. In aceste conditii, componenta completului nu putea influenta solutia impusa de lege.

Pe de alta parte, modificarile operate in compunerea completurilor se impuneau in temeiul legii si erau, totodata, obiectiv justificate.

Contrar celor afirmate in pretinsa investigatie, datele vizand dosarele de coruptie analizate pe o perioada de 3 ani arata ca:

⁃ termenele de prescriptie erau deja implinite anterior datei inregistrarii cauzei la CAB sau au intervenit la foarte scurt timp dupa sesizare;

⁃ din 22 dosare de coruptie, doar 3 (13,64%) s-au prescris in cursul judecatii la Curtea de Apel Bucuresti, in timp ce 19 dosare (86,36%) erau deja prescrise la momentul sesizarii instantei;

⁃ in cele 3 dosare in care prescriptia a intervenit dupa sesizarea Curtii de Apel Bucuresti, aceasta s-a produs la 9 zile, 3 luni si 5 luni de la sesizare, ceea ce arata ca instanta a fost sesizata cu cauze aflate deja la limita termenului legal, fara posibilitatea reala de a influenta cursul prescriptiei;

⁃ prescriptia intervenita la doar 9 zile de la sesizare nu poate fi asociata nici factual, nici juridic cu conduita instantei, fiind imposibil ca, intr-un asemenea interval, CAB sa fi exercitat o influenta reala asupra cursului procesului.

⁃ in celelalte doua cauze, intervalele de 3 luni, respectiv 5 luni, reprezinta perioade compatibile cu procedura normala de fixare a primului termen, comunicarea actelor si respectarea dreptului la aparare, intervalele fiind insuficiente pentru a sustine existenta unor manevre dilatorii sau a unei lipse de diligenta din partea instantei;

⁃ Curtea a fost investita cu cauze vechi, unele avand fapte savarsite cu 8– 10 ani inainte, ceea ce limiteaza in mod obiectiv posibilitatea de judecare pe fond;

⁃ analiza graficelor statistice releva faptul ca instanta a aplicat legea in mod activ si responsabil, fara a se limita la constatarea prescriptiei raspunderii penale.

Ori de cate ori au existat bunuri sau foloase susceptibile de confiscare, CAB a dispus masuri de confiscare speciala, chiar daca actiunea penala a incetat ca efect al prescriptiei. Prin aceasta, instanta a asigurat inlaturarea beneficiilor patrimoniale obtinute ilegal, prevenind orice forma de impunitate economica.

⁃ in acelasi timp, Curtea a valorificat eficient probatoriul administrat in fazele anterioare ale procesului, contribuind la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si respectand atat cerintele dreptului intern, cat si standardele europene privind combaterea coruptiei si recuperarea produsului infractiunii, in pofida unui cadru legislativ instabil.

Situatia cauzelor de coruptie prescrise in perioada 2022-2025 este disponibila aici.

Recorder a vorbit despre „artificii procedurale” prin schimbarea completurilor, prezentand-o ca pe o situatie “sistemica” de natura sa conduca la prescriere in cauzele de coruptie.

Realitatea documentata reliefeaza ca modificarea completurilor s-a facut in temeiul legii de organizare judiciara si a Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti (ROIIJ). Orice modificare operata este:

⁃ documentata si justificata obiectiv;

⁃ verificabila ulterior;

⁃ supusa controlului jurisdictional.

In realitate, cauza prescrierii raspunderii penale in respectivele dosare a fost rezultatul:

⁃ pasivitatii legislativului care timp de 4 ani nu a modificat un text din Codul penal in acord cu exigentele deciziilor CCR;

⁃ duratei excesive a urmaririi penale, uneori trimiterii tardive in judecata.

Aceste elemente sunt anterioare sesizarii Curtii de Apel Bucuresti cu solutionarea dosarelor si nu puteau fi corectate prin managementul completurilor.

6.1. Cele 3 cazuri mentionate explicit in “investigatie”

6.1.1. Dosarul in care printre inculpati s-a aflat si inculpatul M. Vanghelie

Situatia juridica a cauzei la momentul sesizarii Curtii de Apel Bucuresti

La data inregistrarii dosarului pe rolul Curtii de Apel Bucuresti:

⁃ faptele retinute in sarcina inculpatului erau deja prescrise inca din anul 2017, conform deciziei penale nr. 386/A/19.03.2025;

⁃ aceasta situatie juridica era independenta de activitatea instantei de apel si rezultatul parcursului procesual anterior.

Irelevanta modificarilor de complet in contextul prescriptiei, intrucat prescriptia raspunderii penale era deja implinita:

⁃ componenta completului de judecata nu putea influenta parcursul sau solutia cauzei;

⁃ nicio modificare de complet nu putea „grabi”, „intarzia” sau „evita” o solutie care era deja determinata juridic.

Astfel, asocierea modificarilor de complet cu solutia pronuntata reprezinta o confuzie voita intre elemente administrative si efecte juridice inevitabile.

Cauzele obiective ale modificarilor de complet

Modificarile in compunerea completului de judecata au fost determinate exclusiv de situatii profesionale si administrative obiective, dupa cum urmeaza.

Din primul complet caruia i-a fost repartizat dosarul:

⁃ un judecator a promovat la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

⁃ un alt judecator a promovat concursul pentru functia de formator cu norma intreaga la Institutul National al Magistraturii.

Ambele situatii erau incompatibile cu o continuare a activitatii de judecata in cadrul Curtii de Apel Bucuresti si produc, de drept, modificarea completului.

Completurile ulterioare.

Modificarile operate au intervenit ca urmare a continuarii activitatii de catre un judecator la CSM, incetarii activitatii unui judecator in cadrul sectiei, ca urmare a redistribuirii in alta sectie pentru echilibrarea volumului de activitate, incetarii activitatii unui judecator care nu facea parte din schema Curtii de Apel Bucuresti, pentru a finaliza un numar de peste 170 de hotarari ramase neredactate la instanta de fond.

Toate aceste situatii sunt obiective si independente de natura cauzei repartizate.

Stabilitatea completului final si solutia pronuntata.

Dupa epuizarea acestor modificari:

⁃ componenta completului de judecata a devenit stabila;

⁃ completul a analizat cauza si a pronuntat solutia legala corespunzatoare, in raport de prescriptia deja intervenita.

Solutia pronuntata nu a fost consecinta modificarilor de complet, ci rezultatul starii juridice a cauzei existente la momentul sesizarii instantei.

Astfel, dosarul “Vanghelie” demonstreaza ca modificarile de complet invocate in spatiul public au avut cauze obiective, reglementate de lege si nu puteau influenta solutia pronuntata intr-o cauza in care prescriptia raspunderii penale era deja implinita. Utilizarea acestui exemplu pentru a sustine existenta unor influente asupra actului de justitie reprezinta o mistificare grava atat a realitatii juridice a dosarului, cat si a cadrului normativ aplicabil.

6.1.2. In aceeasi pretinsa investigatie este invocat cazul inculpatului B., prin declaratiile fostului judecator Besu, fiind sugerat ca solutia Curtii de Apel Bucuresti ar fi avut ca efect tergiversarea cauzei si expunerea acesteia riscului prescriptiei.

Afirmatiile inverseaza semnificatia juridica a solutiei pronuntate; in realitate, Curtea de Apel Bucuresti a adoptat o solutie legala, menita sa corecteze un viciu de competenta si sa previna riscul prescriptiei, nu sa il genereze.

Inculpatul a fost trimis in judecata pentru trafic de influenta, fapta pretins comisa in exercitarea functiei de consilier la Curtea de Conturi, infractiune prevazuta de art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, care presupune legatura directa dintre fapta si functia publica. Cauza a fost initial solutionata in camera preliminara de Tribunalul Giurgiu.

In calea de atac a contestatiei, Curtea de Apel Bucuresti a constatat o problema de competenta si, in aplicarea art. 38 alin. (1) lit. d) Cod procedura penala, a stabilit competenta sa ca instanta de fond, dosarul fiind repartizat aleatoriu. Competenta Curtii de Apel Bucuresti exista inca de la inceput, solutia pronuntata corectand un viciu procedural.

Contrar afirmatiilor, de altfel, neobisnuite pentru un judecator, aceasta solutie nu a expus cauza riscului prescriptiei, ci l-a prevenit. Continuarea judecatii de catre o instanta necompetenta ar fi atras nulitatea absoluta in apel, reluarea procesului si cresterea semnificativa a riscului de prescriptie.

Stabilirea competentei Curtii de Apel Bucuresti nu este afectata de eventuale modificari ulterioare ale incadrarii juridice, instanta ierarhic superioara ramanand competenta sa solutioneze cauza.

Afirmatii de tipul „inculpatii sunt scapati” sau sugestii privind judecatori „sensibili la sugestiile conducerii”, formulate fara probe, reflecta preconceptii incompatibile cu statutul de judecator si depasesc cadrul criticii profesionale.

Pretinsa investigatie nu prezinta dovezi ca vreo modificare de complet ar fi fost neregulamentara, afirmatiile se bazeaza exclusiv pe opinii subiective si declaratii neverificate, inclusiv ale unei persoane anonime.

6.1.3. In cel de-al treilea dosar mentionat, modificarile de complet au fost consecinta integrarii administrative a unui judecator nou promovat in sectie, proces care a vizat intreaga sedinta de judecata si mai multe completuri, nu o cauza individuala. Asocierea acestor modificari cu o presupusa influentare a solutiei reprezinta o afirmatie grava, insinuand arbitrariul in organizarea instantei.

Prezentarea modificarilor ca fiind realizate „pentru un dosar”:

⁃ ignora faptul ca instanta opereaza cu sedinte si completuri, nu cu cauze izolate;

⁃ omite ca integrarea judecatorilor noi afecteaza simultan zeci sau sute de dosare;

⁃ transforma o operatiune administrativa de rutina intr-o naratiune sugestiva, dar falsa.

In realitate, respectivul dosar nu a fost tratat diferit de celelalte cauze din aceeasi sedinta.

Efectul public al naratiunii promovate de Recorder a produs o emotie publica si consecinte grave in planul perceptiei privind felul in care functioneaza justitia.

Prin asocierea sugestiva, dar neprobata, dintre dosare prescrise si modificari de completuri legale, s-a creat impresia unei influente “sistemice” fara niciun suport factual. Efectul este erodarea increderii publice in justitie prin insinuare, nu prin demonstratie.

Modificarea completurilor de judecata la Curtea de Apel Bucuresti a fost si este un proces legal, transparent si verificabil. Corelarea acestei realitati administrative cu solutii impuse de prescriptie in dosare deja compromise procedural reprezinta o interpretare vadit tendentioasa care ignora cadrul legal si realitatea obiectiva a functionarii justitiei.

7. Mesaj catre corpul judecatorilor, al procurorilor, respectiv avocatilor

Este important ca intregul corp al magistratilor – judecatori si procurori -, precum si avocatii sa fie asigurati ca masurile administrative adoptate la nivelul Curtii de Apel Bucuresti au vizat si vizeaza exclusiv respectarea regulilor de organizare si functionare a instantei, astfel cum acestea sunt prevazute de lege si de regulamentele aplicabile.

In nicio imprejurare, functia de conducere nu a fost utilizata pentru a influenta activitatea jurisdictionala a judecatorilor, pentru a induce sau sugera vreo solutie in cauzele aflate pe rol, ori pentru a exercita presiuni de orice natura asupra completurilor de judecata. De altfel, nu exista nicio sesizare sau plangere care sa reclame o astfel de conduita.

De asemenea, masurile administrative nu au avut si nu pot avea ca scop deturnarea procedurilor judiciare sau afectarea independentei judecatorilor, ci exclusiv asigurarea functionarii normale, eficiente si legale a instantei, in interesul actului de justitie si al justitiabililor.

8. Mesaj catre public

Curtea de Apel Bucuresti ramane ferm angajata in respectarea principiilor de legalitate, transparenta si impartialitate, care guverneaza activitatea instantei.

Functionarea Curtii se realizeaza exclusiv in cadrul normelor legale si al procedurilor institutionale, iar orice afirmatie contrara este infirmata de datele obiective si documentele oficiale.

In acelasi timp, este important ca publicul sa cunoasca faptul ca judecatorii Curtii de Apel Bucuresti isi desfasoara activitatea intr-un context de supraincarcare semnificativa, gestionand un volum foarte mare de cauze, adesea in conditii dificile si cu resurse limitate. Cu toate acestea, actul de justitie a fost realizat cu profesionalism, responsabilitate si respectarea standardelor de calitate, fiind pronuntate hotarari care reflecta un nivel ridicat de competenta si dedicare.

Acest efort constant al judecatorilor instantei reprezinta o garantie a faptului ca, dincolo de orice presiuni sau provocari, Curtea de Apel Bucuresti isi indeplineste misiunea de a asigura o justitie corecta, independenta si orientata catre interesul public.

9. Concluzie

Curtea de Apel Bucuresti isi desfasoara activitatea cu respectarea stricta a legii si a standardelor de integritate.

Analiza celor 361 de modificari de completuri din ultimii trei ani arata ca acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective si legale, derivate din dinamica resursei umane, indeplinirea obligatiilor legale, drepturi profesionale si sociale ale judecatorilor, cerinte de management judiciar, situatii inerente functionarii normale a unei instante de nivelul Curtii de Apel Bucuresti care functioneaza cu o schema 218 judecatori.

Astfel, in 3 ani de activitate, completurile au fost modificate:

⁃ in 39,9% din cazuri pentru integrarea in activitate a judecatorilor nou veniti: 144 situatii;

⁃ in 15,2% din situatii pentru pensionari si degrevari anticipate ale judecatorilor care au notificat intentia de pensionare (55 situatii);

⁃ 14,7% – promovari in cariera (53 modificari);

⁃ 13,3% dintre modificari au fost impuse de reluarea activitatii dupa concedii de maternitate, alte astfel de situatii obiective (48 cazuri);

⁃ 11,4% sunt reprezentate de cazurile de degrevare totala sau partiala in considerarea complexitatii cauzelor, alte situatii (41 modificari);

⁃ 5,5 % detasari – 20 situatii.

In ceea de priveste prescriptia raspunderii penale in cauze de coruptie, in perioada 2022–2025, Curtea de Apel Bucuresti a fost sesizata preponderent cu dosare de coruptie deja prescrise (86,36%), iar in singurele 3 cauze in care prescriptia a intervenit ulterior, aceasta s-a produs la 9 zile, 3 luni si 5 luni, intervale care exclud orice responsabilitate a instantei.

Prescriptia a fost efectul vechimii dosarelor (chiar si 8–10 ani de la data faptelor), nu al activitatii instantei.

In acest context, fara a nega dreptul presei de a aborda subiecte de interes public, cum este si domeniul de justitie, devine in acelasi timp necesar pentru public si pentru cei implicati sa se analizeze daca astfel de abordari au fost insotite de responsabilitatea fireasca ce trebuie atasata unui astfel de demers, din perspectiva realitatii faptelor prezentate, a interpretarii lor, precum si a impactului produs in domenii de interes major pentru functionarea statului de drept.

Prezentarea facuta de jurnalistii de la Recorder rupe date din context, ignora dimensiunea statistica si prezinta exceptionalul ca regula, creand suspiciuni nefondate, decredibilizarea instantei, o emotie publica artificiala si periculoasa.

Institutia va continua sa asigure o informare corecta a publicului si sa apere independenta justitiei, in beneficiul cetatenilor si al statului de drept”.

* Cititi aici informarea publica a Curtii de Apel Bucuresti