Nerespectarea deciziilor Curții Constituționale a României și a celor de recurs în interesul legii pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea redeveni abatere disciplinară.

43 de deputați și senatori ai Alianței pentru Unirea Românilor (vezi facsimil 1) – în frunte cu senatorul Nicolae Vlahu (foto) – au depus la Camera Deputaților în 23 decembrie 2025 un proiect de lege privind introducerea, în art. 271 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a abaterii disciplinare constând în „nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii”.

Amintim că această abatere disciplinară – prevăzută la art. 99 lit. ș) din vechiul statut (Legea nr. 303/2004) – nu a fost preluată de către fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu în noul statut (Legea nr. 303/2022).

Proiectul de lege al AUR stipulează nu doar reintroducerea abaterii disciplinare de mai sus, ci și extinderea definițiilor de la eroarea judiciară și exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, astfel încât aceste definiții să cuprindă încălcarea deciziilor CCR și a RIL-urilor.

Nu în ultimul rând, inițiativa de act normativ are în vedere extinderea de la 1 la 3 ani a termenului în care statul se poate îndrepta cu acțiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului găsit vinovat de eroare judiciară. Foarte important de precizat: proiectul de lege obligă statul român să se îndrepte cu acțiune în regres împotriva magistratului imediat ce statul a primit motivarea hotărârii prin care a fost obligat să plătească daune morale pentru eroarea judiciară. Cu alte cuvinte: secțiile CSM sunt eliminate din circuit, ele nemaifiind chemate să stabilească dacă acea eroare judiciară este sau nu imputabilă judecătorului sau procurorului în cauză.

În expunerea de motive, AUR susține că, „prin ansamblul soluţiilor propuse, proiectul consolidează respectarea Constituției, transformă mecanismele de răspundere existente în instrumente efective, fără a afecta independența justiției, fiind pe deplin compatibil cu Constituția României şi cu normele europene”.

Amintim că Lumea Justiției a anunțat în premieră că AUR va depune un asemenea proiect de lege, George Simion făcând anunțul în acest sens ca răspuns la întrebarea adresată de noi (click aici pentru a citi).

Iată întregul proiect de lege (vezi facsimil 2):

„Art. I – Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările şi completările ulterioare, se completează şi se modifică după cum urmează:

1. La articolul 268, alineatul (4) litera a) se modifică şi se completează şi va avea următorul cuprins:

’(4) Există eroare judiciară atunci când:

a) s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispoziţiilor legale de drept material ori procesual sau în nerespectarea deciziilor Curții Constituționale a României ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiție în soluţionarea recursurilor în interesul legii, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertățile şi interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară’.

2. La articolul 269, alineatul (12) se modifică şi va avea următorul cuprins:

’(12) După comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acțiunea prevăzută la alin. (1) prin care a căzut în pretenţii, statul, prin Ministerul Finanţelor, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului’.

3. La articolul 269, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (12/1), cu următorul cuprins:

’(12/1) Hotărârea adoptată de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în condițlile alin. (10) prin care s-a constatat faptul că eroarea judiciară este urmarea exercitării funcției de către judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență constituie temei al răspunderii disciplinare’.

4. La articolul 269, alineatul (13) se modifică şi va avea următorul cuprins:

’(13) Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de trei ani de la data plății de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire’.

5. La articolul 269, alineatul (16) se modifică și va avea următorul cuprins:

(16) Judecătorii şi procurorii au obligația de a încheia o asigurare de răspundere civilă profesională pentru riscurile patrimóniale rezultate din exercitarea funcției, în condițiile legii. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror’.

6. La articolul 271, după litera s) se introduce o nouă literă, litera ş), cu următorul cuprins:

„ș) nerespectarea deciziilor Curții Constituționale oria deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii’.

7. Articolul 272 se modifică și se completează şi va avea următorul cuprins:

’Art. 272

(1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual sau deciziile Curţii Constituționale a României ori deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație şi Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.

(2) Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual sau deciziile Curții Constituționale a României ori deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii’.

Art. II – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Prezentăm actualele forme ale pasajelor de mai sus din Legea 303/2022:

– art. 268 alin. 4 lit. a:

„Există eroare judiciară atunci când:

a) s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispozițiilor legale de drept material și procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară”;

– art. 269 alin. 12:„Statul, prin Ministerul Finanțelor, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, prin hotărârea adoptată de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în condițiile alin. (10), s-a constatat faptul că eroarea judiciară este urmarea exercitării funcției de către judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență”;

– art. 269 alin. 13:„Termenul de exercitare a acțiunii în regres este de un an de la data plății de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire”;

– art. 269 alin. 16: „Judecătorii și procurorii pot încheia o asigurare profesională pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcției cu gravă neglijență, în condițiile legii. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror”;

– art. 272:

„(1) Există rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.

(2) Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

(3) În scopul determinării cazurilor în care se nesocotesc din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual se vor lua în considerare gradul de claritate și precizie a normelor încălcate, noutatea și dificultatea problemei de drept prin raportare la jurisprudența și doctrina în materie, gravitatea nerespectării, precum și alte circumstanțe profesionale obiective”.

* Citiți aici expunerea de motive