Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei reia astăzi dezbaterile

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei va relua dezbaterile, luni, pe proiectul de modificare a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, după ce săptămâna trecută a votat mai multe articole, între care cel care prevede că preşedintele ţării nu va mai putea refuza numirile în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), fiind obligat să accepte propunerile CSM. Duminică seară, zeci de mii de oameni au protestat față de modificăile controversate aduse la legile justiției.

Dezbaterile în comisia specială vor fi reluate luni de la ora 10:00.

Săptămâna trecută, Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a votat mai multe articole, între care cel care prevede că preşedintele ţării nu va mai putea refuza numirile în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), fiind obligat să accepte propunerile CSM.

„Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM — Secţia pentru judecători—, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani. Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1”, prevede articolul modificat de comisie şi care a stârnit controverse, relatează News.ro.

Opoziţia a susţinut menţinerea actualei forme a legii, care prevede că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere de la ICCJ decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului, iar Marton Arpad a formulat un amendament care stabilea că preşedintele poate refuza aceste numiri doar o dată.

Amendamentul care prevede că preşedintele nu poate refuza numirile a fost susţinut şi de Victor Alistar, membru în CSM, care a firmat că „decretul preşedintelui are caracterul doar de oficializare şi asigură solemnitatea procedurii”, dar „în niciun caz element de oportunitate”. Ulterior, CSM a transmis că acesta nu are mandat din partea Consiliului.

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a stabilit, totodată, menţinerea actualei proceduri a numirii procurorului general şi a şefilor DNA şi DIICOT, însă Steluţa Cătăniciu (ALDE) a susţinut amendamente prin care preşedintele să nu poată refuza numirile. Acestea au fost respinse în comisie, dar vor putea fi reluate în plenul Parlamentului.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, în legătură cu decizia comisiei speciale pe legile justiţiei care a decis că preşedintele nu mai poate refuza propunerile de numiri în funcţii la ICCJ, că se va implica constituţional, corect, în acest parcurs.

„Acum, ştiţi, o să fie tot felul de chestiuni votate în tot felul de comisii. Până la urmă lucrurile trebuie clarificate şi trebuie lămurite şi o să mă implic constituţional, corect, în acest parcurs”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

Parchetul General a transmis, sâmbătă, un punct de vedere cu privire la unele dintre amendamentele votate de Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei şi afirmă că, în actuala formă, „se conturează premisele eliminării independenţei procurorului”.

Potrivit procurorilor, articolul 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor „consacră independenţa şi stabilitatea procurorilor, atribute care nu se mai regăsesc în forma amendată şi votată de Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei”.

„Modificarea adusă reprezintă astfel şi o îndepărtare clară de la textul constituţional, care situează procurorii în cadrul autorităţii judecătoreşti”, mai transmite Parchetul General.

Tototdată, reprezentanţii Ministerului Public îşi exprimă îngrijorarea faţă de „tendinţa anacronică exprimată de Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei în ceea ce priveşte viziunea asupra procurorului şi sistemului de justiţie penală”.