Cu o zi înainte ca CCR să ia din nou în discuție sesizarea ICCJ împotriva legii privind modificările la pensiile de serviciu ale magistraților, Înalta Curte prezintă dovada că Guvernul Bolojan desființează practic pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.

Instanța condusă de judecătoarea Lia Savonea (foto) a publicat joi, 15 ianuarie 2026, rezultatele unei expertize contabile, rezultate care vor fi incluse in notele suplimentare de susținere a sesizării depuse deja la CCR. Expertiza dezvăluie o realitate cruntă pentru judecători și procurori, pensia de serviciu urmând să fie mai mică decât pensia pe contributivitate.

Spre exemplu, pentru magistrații care vor intra în sistem după adoptarea legii, care vor avea un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și venituri raportate la nivelul celor aflate în plată, pensiile vor scădea cu procente cuprinse intre 36% și 51%, dupa cum urmează:

– pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin;

– pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin;

– pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin.

– pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin.

Iată comunicatul ICCJ:

„Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale.

În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan.

Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv:

– pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin;

– pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin;

– pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin.

– pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin.

Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată.

Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene.

Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituțională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept.

Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”.