Constantin C. Arion, o personalitate notabilă a României secolului al XIX-lea și începutului de secol XX, a avut o carieră impresionantă în domenii diverse precum dreptul, politica și educația. Născut pe 18 ianuarie 1855, Arion și-a început educația în Drept la Paris, unde a obținut titlul de doctor în 1878, și a continuat să-și dezvolte cunoștințele la Înalta Școală de Științe Politice. Legătura sa cu Buzăul vine din apartenența sa la ramura buzoiană a familiei Arion, ceea ce subliniază rădăcinile sale locale și influența pe care a avut-o în această regiune.

Cariera sa universitară a fost marcată de activitatea ca profesor suplinitor la catedra de Drept Comercial a Universității București între 1883 și 1886, devenind ulterior profesor titular în 1908 și definitivat în 1913. Arion a fost, de asemenea, un membru de onoare al Ateneului Român începând cu 21 mai 1913, demonstrând angajamentul său față de cultura și educația românească. Activitatea sa politică a fost la fel de remarcabilă, debutând ca membru al Partidului Național Liberal și servind ca deputat și senator din 1884. Ulterior, s-a alăturat Partidului Constituțional și apoi Partidului Conservator, devenind unul dintre liderii săi marcanți.

Ca ministru în diferite guverne, Constantin C. Arion a avut un impact semnificativ asupra politicii românești. El a deținut funcții importante, inclusiv ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, ministru de Interne, ministru al Agriculturii și Domeniilor și ministru al Afacerilor Străine. În 1918, în guvernul condus de Alexandru Marghiloman, un alt buzoian de seamă, Arion a contribuit la negocierile pentru Unirea Basarabiei cu România. În 1912, a fost ales membru al Academiei Române, recunoaștere a contribuțiilor sale în diverse domenii.

După tumultuosul an 1918, Arion a continuat să fie activ politic în cadrul Partidului Conservator Progresist, deși influența formațiunii sale a început să scadă. Moștenirea sa a fost recunoscută și după moartea sa, când, din 1924, o stradă din Buzău i-a purtat numele, simbolizând legătura sa durabilă cu acest oraș. Această stradă, cunoscută în prezent sub numele de strada Progresului, rămâne un tribut adus contribuțiilor sale semnificative la istoria și dezvoltarea României.