Iată ca s-au confirmat informațiile vehiculate de săptămâni bune in mediile politice, în sensul declanșării unui atac la adresa ministrului Justiției Radu Marinescu(foto), pentru ca acesta sa își dea demisia sau să fie demis de prim-ministrul Ilie Bolojan, iar locul său să fie preluat chiar și temporar de un personaj din gruparea #rezist-USR (poate chiar premierul Ilie Bolojan ca ministru interimar al Justiției) care să propună șefii marilor parchete (PICCJ, DNA și DIICOT) din rândul unor procurori parte a Sistemului de teroare din perioada Binomului DNA-SRI condus de Laura Koveși și Florian Coldea.

Luni, 12 ianuarie 2026, site-ul pressone.ro – cu afinitați #rezist-USR – a publicat un articol in care ministrul Justiției Radu Marinescu este acuzat de plagiat. Mai exact, ca și-ar fi plagiat teza de doctorat.

Coincidentă, dezvaluirea are loc la câteva zile dupa ce ministrul Justiției a declanșat procedura de selecție a șefilor PICCJ, DNA și DIICOT. Parchete pe care gruparea #rezist-USR este disperată să pună mâna, pentru a se menține apoi la putere prin fabricarea de dosare politice adversarilor, așa cum se întâmpla în perioada Koveși-Coldea, când cei intrați pe lista neagră a Sistemului de teroare erau executați cu dosare inventate. Or, momentul apariției acestui material și informațiile care circulau deja în mediile politice despre un atac la adresa ministrului Justiției confirmă, din punctul nostru de vedere, ca avem de-a face cu startul unei operațiuni de compromitere a lui Radu Marinescu, cu scopul ca acesta să își dea demisia sau să fie demis de premierul Ilie Bolojan, astfel încât gruparea #rezist-USR să preia conducerea MJ și să propuna șefii marilor parchete din rândul procurorilor loiali Sistemului Coldea-Koveși.

Radu Marinescu: „De ce acum? De ce eu?”

Ministrul Justiției a avut o reacție tot luni, 12 ianuarie 2026, la scurt timp după apariția materialului în care este acuzat de plagiat. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Marinescu a catalogat articolul ca fiind unul defăimător și plin de contradicții, fiind evidentă legătura cu procedura de selecție a șefilor PICCJ, DNA și DIICOT.

Iată replica ministrului Justiției Radu Marinescu:

„De ce acum? De ce eu?

Într-un articol defăimător și plin de contradicții, care reia obsesiv calomniile ce mi-au fost anterior aruncate în spate (avocatul interlopilor, impus ministru de clanuri cu interese obscure etc), articol care insistă repetat pe procedura privind selecția procurorilor, declanșată de MJ cu doar câteva zile în urmă (a propos de de ce eu și de ce acum), fără măcar să fi utilizat o analiză pe bază de soft, dna jurnalist Sercan Emilia ma acuza de plagiat în lucrarea de doctorat, lucru pe care eu nu l-am făcut!

Ar fi de spus următoarele:

Am absolvit, ca șef de promoție, cu studii la zi și fără vreo întrerupere, Facultatea de drept a Universității de stat din Craiova.

Am intrat, imediat după absolvirea facultățiii, în avocatură și am profesat neîntrerupt timp de treizeci de ani ca avocat în cadrul Baroului Dolj, competența mea profesională fiind recunoscută și prin alegerea în organele de conducere ale profesiei, pentru mai multe mandate succesive. Am reprezentat Baroul Dolj inclusiv pe plan internațional în cadrul Federației Barourilor Europene.

În urmă cu aproximativ 17 ani, am elaborat, în cadrul aceleiași prestigioase facultăți de drept de stat, teza de doctorat, sub coordonarea regretatului academician profesor universitar doctor Ion Dogaru. Am respectat îndrumările și standardele de etică și calitate științifică, în conformitate cu legislația din acel moment, teza fiind evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat și de CNATDCU, conform tuturor rigorilor, fără a mi se semnala vreo neconformitate.

Precizez și că nu dețin o catedră universitară, sunt doar colaborator extern (cadrul didactic asociat) al Universității din Craiova.

Cu privire la susținerile doamnei jurnaliste Șercan, despre dubii vizând standardele de etică, de calitate științifică ale lucrării, precum și de legalitate, este necesar să precizez ca respectivele standarde s-au stabilit și validat de către Comisia de doctorat si CNATDCU, conform legii atunci în vigoare.

În măsura în care cineva le contestă, chiar și după aproape 20 de ani, are posibilitatea deplina să se adreseze organismelor in drept, conform legii, adevărul neputând fi sinonim cu simple alegații mediatice, chiar bizare (as fi plagiat dar în subsol apare ca sunt citate opere ale autorilor din care s-ar fi inspirat și pe care i-au citat și autorii despre care se susține ca ar fi fost preluați, unele texte sunt de fapt reformulate juridic așadar nu preluate copy paste cum suna acuzația dar ar putea exista chipurile o conspirație cu complici, intermediari sau chiar o lucrare neidentificată plagiată, ca as fi plagiat istoria probelor, care e de fapt una singură sau alte chestiuni de acest fel, de unanimitate conceptuală juridică, ca am fi prezentat spețe mai vechi în condițiile în care tratăm despre codurile vechi etc).

Amintesc în acest cadru și ca, potrivit deciziei nr. 364, din 8 iunie 2022, a Curții Constituționale (obligatorie), aceste standarde nu pot fi reexaminate cu relevanță juridică, în contextul succesiunii în timp a legilor, sub aspectul valorii științifice a lucrării, neexistând niciun temei constituțional sau legal în acest sens.

Competența mea profesională poate fi judecată prin cariera mea juridică de trei decenii, fără abateri și cu succese profesionale recunoscute, iar în mandatul ministerial prin evaluarea pe care o face Parlamentul, care a învestit acest guvern.

Vă mulțumesc!”.