ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!

1.  Introducere și
avertisment

1.  Numărul
imigranților din Ucraina și impactul asupra populației Uniunii Europene

1.  Structura pe
sexe și vârste a imigranților

1.  Câteva
observații finale

Addendum. Natalitatea – cheia redresării situației
demografice.

Opinii asupra situației din Grecia și Italia

1 Introducere și avertisment

Eurostat a publicat datele asupra situației
demografice în țările UE-27 și în alte țări în anul 2022 mai târziu decât îi
era practica anuală motivația putând fi implicațiile celor peste  4
milioane de refugiați ucraineni aflați în țările UE-27 asupra statisticilor
naționale referitoare la populația rezidentă, nevoia cunoașterii și tratării
 armonizate a datelor asupra numărului refugiaților  în țările
Uniunii.

În luna martie 2022 Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie asupra
introducerii protecției temporare în spațiul UE a refugiaților
din Ucraina în urma invaziei militare a Federației Ruse. Prin această decizie
refugiații pot alege un Stat Membru în care doresc să se bucure de protecție
temporară. Durata perioadei de protecție este de 1 an cu posibilitatea
prelungirii dacă circumstanțele o impun. Refugiații având permisul de ședere
(reședință) pot călători în spațiul Uniunii dar se bucură de beneficiile
dreptului de ședere numai în țara care a emis permisul de ședere.  La 4
martie 2023 mecanismul de protecție temporară a fost prelungit automat cu 1 an
(4 martie 2023 – 4 martie 2024) iar prin decizie a Consiliului UE luată la
sfârșitul lunii septembrie 2023 s-a prelungit din nou protecția temporară a
persoanelor care au părăsit Ucraina după declanșarea războiului de
agresiune a Rusiei, prelungirea fiind de la 4 martie 2024 la 4 martie 2025.
 Aceste decizii sunt luate în contextul în care regimul de protecție
temporară are o durată de numai 3 ani (prin altă decizie, mai veche, a
Consiliului). Cu alte cuvinte, dacă situația din Ucraina în primăvara anului
2025 nu va permite din diverse rațiuni întoarcerea refugiaților ucraineni
aflați sub protecție temporară în țările UE, se va impune adoptarea altor
formule (regimuri) de ședere a acestei populații la dimensiunea și geografia ei
din primăvara anului 2025. Implicațiile sunt numeroase pentru Statele Membre,
ca și pentru Consiliul Uniunii.

Mecanismul de protecție temporară a fost deci activat la 4 martie 2022 și
prelungit astfel automat cu un an. Mecanismul asigură protecție imediată
și colectivă a persoanelor refugiate care nu se pot întoarce în țara
de origine. Obiectivul este „…de a reduce presiunea asupra sistemelor naționale
de azil și de a permite persoanelor strămutate să se bucure de drepturi armonizate în
întreaga UE” [1]. Drepturile armonizate se referă la:
reședință; acces pe piața muncii și a locuințelor; asistență medicală;
asistență socială;  acces al copiilor la educație.

Prin măsurile adoptate de Consiliul UE refugiații ucraineni se includ în
populația rezidentă a celor 27 de State Membre. Populația rezidentă este cea
care locuiește efectiv într-o țară de cel puțin 12 luni sa mai puțin dar cu
intenția de a locui cel puțin 12 luni. Permisul de reședință acordat
refugiaților ucraineni are valabilitate de 1 an și se poate apoi prelungi cu
durate de 6 luni. Fiind vorba de 4,4 milioane de persoane numărul populației
rezidente s-a majorat sensibil în anul 2022 în unele țări, afectând ratele
anuale de natalitate, de mortalitate, rata creșterii anuale a populației și
structura pe vârste. Această amprentă a imensei imigrații din Ucraina  va
fi prezentă atât timp cât refugiații se vor afla în spațiul Uniunii. Rămâne de
văzut dacă în populația rezidentă a ucrainenilor vor avea loc schimbări ale
țărilor de reședință și cum va arăta tabloul statistic al evenimentelor
demografice proprii acestei populații (nașteri, decese, căsătorii, divorțuri),
evenimente incluse în statisticile țărilor.

În presa europeană pot fi găsite numeroase date asupra refugiaților din
Ucraina, uneori contradictorii. Datele din articol se referă la anul 2022 și au
drept sursă Eurostat.

Putem vorbi de realități inedite în demografia Uniunii Europene și
schimbările survenite  impun prudență în evaluarea măsurii în care
cunoscutele caracteristici și tendințe de până acum ale situației demografice
din cele 27 de țări, negative de mai multă vreme în fondul lor, ar putea fi
afectate.

2 Numărul imigranților din Ucraina și impactul
asupra populației Uniunii Europene

Unde se află cele 4,4 milioane de refugiați ucraineni care au primit permis
de reședință în anul 2022 în țările UE? În figura 1 sunt prezentate datele
pentru cele 27 de țări. S-au folosit valori absolute pentru a vedea întreaga
distribuție a celor 4,4 milioane de refugiați. Polonia se detașează net cu 1,6
milioane. Este marele vecin din vestul Ucrainei, proximitatea geografică
legăturile istorice motivând imensul flux al refugiaților după declanșarea
invaziei Rusiei. Poate și dorința de a fi aproape de locurile părăsite forțat
și speranța unei reveniri nu îndepărtate odată cu eliberarea lor. Germania se
află la distanță surprinzător de mare, cu 780 de mii de refugiați, urmată de
Cehia cu 460 de mii, număr mare dacă ținem cont de numărul populației și suprafața
țării. Și Spania și Italia, țări cu tradiții și experiență în fenomenul
imigrației, se află în partea superioară a clasamentului. Bulgaria, Slovacia,
Olanda și România le urmează.

Valorile relativ mai mici din unele țări din vestul și nordul Europei s-ar
putea explica prin poziții geografice mai îndepărtate ori bariere de
comunicare.

Datele pentru Polonia impun prudență. Eurostat menționează existența unor
discordanțe și discontinuități în serii și nevoia recurgerii la estimări.
 Discordanțele vor apărea și în tentativa de a cuantifica
 componentele evoluției populației în anul 2022, cea naturală și cea prin
migrație externă.

Cifrele pentru anul 2022 pot suferi modificări prin schimbări ale țării de
reședință a ucrainenilor, fluxuri noi din Ucraina ori întoarceri în Ucraina în
unele regiuni.  Cât de lungă va fi perioada locuirii în țările UE depinde
fundamental de mersul războiului și eliberarea teritoriilor ocupate.  Pot
fi însă întrevăzuți și alți factori cu potențială influență asupra
dezvoltărilor pe termen mediu și lung mai degrabă potrivnici întoarcerii masive
și cititorul poate găsi în secțiunea finală a articolului opinii și 
aprecieri care alimentează astfel de ipoteze.

Cum au evoluat numeric populațiile din Uniunea Europeană în anul 2022 se
poate vedea în tabelul de mai jos.

Populația rezidentă a țărilor din UE-27 la începutul anului 2023 și creșterea/scăderea din anul 2022 – în mii
loc. (Sursa: Eurostat) [2]

În 20 de State Membre populația a fost în ascensiune numerică, cele 7 cu
recul al populației fiind Bulgaria, Croația, Grecia, Italia, Polonia, Slovacia
și Ungaria. În anul 2019, înainte de Pandemie, populația a fost în declin în 6
țări: Bulgaria, Croația, Grecia, Italia, Letonia și România. Surprinde ca
mărime absolută declinul din Italia, de aproape 180 mii locuitori și cel din
Polonia, de 136 mii locuitori. În valoare relativă scăderile cele mai
importante au fost în Grecia și Bulgaria. Mai surprinzător este însă faptul că
populația rezidentă a României a crescut cu NOUĂ MII locuitori după 32 de ani
de declin. Acest miracol s-a produs în, mod esențial, prin imigrație din
Ucraina, acea imigrație care potrivit deciziei Consiliului Uniunii și datelor
Eurostat înseamnă cetățeni ucraineni care și-au stabilit reședința în România
în anul 2022.

Imigrația din Ucraina a contribuit decisiv la creșterea populației în
țările Uniunii în anul 2022 și datele din figurile 2 sunt extrem de relevante
și preocupante.

Ceea ce atrage atenția în primul rând sunt diferențele enorme dintre
valorile celor două componente în figurile 2.1. și 2.2.  și faptul că în
prima figură rate negative se întâlnesc în 21 dintre cele 27 de țări ale
Uniunii. Declinul natural se generalizează.  Prin raportul dintre cele
două serii  valorile pozitive ale ratelor migrației nete se regăsesc
dominant în valorile creșterii totale în figura 2.3. Diferențe apar doar în
țările în care migrația pozitivă a fost inferioară scăderii naturale și
populația a fost în declin în anul 2022: Ungaria, Slovacia, Croația, Italia,
Polonia, Bulgaria și Grecia.

Eurostat încă nu a publicat date asupra imigranților în anul 2022 după
cetățenie, pentru a putea separa fluxurile de imigranți ucraineni și cele de
alte cetățenii. Am fi putut astfel vedea importanța imigranților din alte țări
decât Ucraina și contribuția lor la creșterea populației din Uniune. Într-un
astfel de context ne putem întreba ce perspective ale creșterii populației în
anul 2022 în țările UE-27 s-ar fi putea contura fără imigrația din Ucraina?
Dificilă chestiune. Dar un scenariu se poate construi cu toate limitele sale.
Reperul pe care îl avem este migrația netă din anul 2019, neperturbată de
Pandemia din anii 2020 și 2021.  Putea fi migrația netă mult diferită în
anul 2022, fără componenta ucraineană, față de cea din anul 2019 după cei doi ani
de Pandemie? Un răspuns pozitiv ar putea proveni din ipoteza unei creșteri
economice importante în anul 2022, țările dezvoltate având stringent nevoie de
mână de lucru străină în contextul ieșirilor masive la pensie în acești ani ale
generațiilor mari din anii de baby-boom de după război. Acest context
demografic ar fi putut  favoriza o  migrație netă la  valori mai
ridicate decât cele din anul 2019. S-ar putea opune însă  creșterea
Produsului Intern Brut  la nivelul Uniunii  de numai 3,4 la sută în
anul 2022  față de o creștere de 6 la sută în anul precedent [3] (pentru
a ajunge la o valoare proiectată de  doar 0,8 la sută în anul 2023( [
4 ]). S-ar putea opune și o rată a șomajului cu valori trimestriale de
6,1-6,2 la sută în anul 2022 [5]. Crizele energiilor au lovit din
plin țările din UE.  Ce rezultă din ipoteza adoptată asupra migrației nete
în anul 2022 putem vedea în figurile 3A și 3B, țările fiind plasate de această
dată față în față pentru a facilita compararea.

Cu migrație netă inferioară celei reale din anul 2022 numărul țârilor în
care populația ar fi scăzut este de 13 comparativ cu numai 7 prin luarea în
considerare a imigranților ucraineni. Altfel spus, se poate remarca, celor 7
țări care au avut scădere a populației în anul 2022 în context de imigrație
masivă a ucrainenilor li s-ar fi adăugat 6 țări cu migrația netă fără cetățeni
ucraineni, printre care și România: Estonia, Finlanda, Germania, Letonia,
Lituania și România.

3 Structura pe sexe și vârste a imigranților

O primă privire este cea asupra numărului absolut de imigranți, bărbați și
femei,  în patru grupe de vârstă, în figura 4, evidențiind particularități
de excepție și la bărbați și la femei. Sunt 1,7 milioane de bărbați și 2,7
milioane de femei. Numărul și distribuția pe vârste la femei reflectă modul în
care războiul a determinat deciziile de refugiere. La vârstele 18-34 și 36-65
ani este de admis că sunt net predominant mame cu copii, ținând cont că în
grupa de vârstă 0-17 ani sunt 790 de mii de băieți și 726 de mii de fete. La
bărbați, cifrele incomparabil mai mici la cele două grupe de vârstă au în spate
efectele mobilizărilor și încorporărilor în contextul războiului.

Particularitățile de excepție ale distribuției pe vârste a numărului
imigranților ucraineni își găsesc diferențe similare în structura pe vârste
(figura5). Mobilizarea și încorporarea bărbaților tineri și adulți motivează
proporțiile considerabil mai mici la grupele de vârstă 35-64 ani și 18-34 ani.
Proporția imensă a băieților sub 18 ani, de 57 la sută, dublă în raport cu cea
a fetelor de aceeași vârstă, nu poate avea o altă explicație decât dorința și
decizia mamelor, a părinților de a evita încorporarea tinerilor recruți la
vârsta de 18 ani. Și numărul și proporția persoanelor vârstnice au valori mici,
migrația nefiind o alternativă importantă.

â

În figura 5 se poate vedea și cât de particulară  în raport cu vârsta
este structura imigranților ucraineni în raport cu o structură normală,
 cum este cea a populației UE-27.

Câteva observații finale

Un fenomen migratoriu având o dimensiune imensă și survenit brusc în
spațiul Uniunii Europene în timp de pace are și va avea implicații și
consecințe de natură diferită în dezvoltările sale, unele previzibile, altele
imprevizibile. Nu știm cât va dura războiul și în ce mod se va termina. Sunt
voci care apreciază că și după terminarea războiului imigranții ucraineni vor
rămâne în țările Uniunii Europene până la refacerea infrastructurilor distruse,
a localităților distruse, vindecarea rănilor, punerea pe picioare a economiei,
educației, sănătății.  Unele dintre implicații au apărut și sunt în
desfășurare.

• Asupra perspectivelor refugiaților și ale populației Ucrainei un articol
publicat la 28 septembrie 2023 în prestigiosul cotidian francez Le
Monde oferă informații și aprecieri de interes asupra unor posibile
evoluții viitoare ale refugiaților ucraineni din țările UE. Sunt prezentate și
opinii ale unor demografi francezi și ucraineni [6].

Potrivit autorului articolului, populația Ucrainei era în luna februarie
2022 între 38 și 42 milioane locuitori, după mai multe estimări. Numărul
refugiaților este estimat între 5 și 8 milioane de persoane. După aprecierile
directorului de cercetare al Institutului Național de Studii Demografice din
Franța, Alain Blum, prezentate în articol, aproape 80% dintre emigranții
ucraineni sunt femei, copii și adolescenți. Aceștia din urmă   vor
ajunge în curând la vârsta de mobilizare în armată și AB apreciază că   „Mamele,
de regulă, nu sunt dornice să-i trimită la luptă cu Rusia, vor încerca să-i
ascundă într-un loc sigur în străinătate”. În articol este prezentată și o altă
opinie, a unui sociolog, lector la Universitatea Paris-Nanterre:
 „…femeile ucrainene părăsesc intens țara, se mută în țările gazdă”.
Consecințele rezultate vor fi resimțite în viitor: „Cea mai mare îngrijorare a
mea sunt copiii care, pe măsură ce se integrează în sistemul de învățământ din
țările gazdă, probabil că își vor lua mamele cu ei pentru totdeauna”.

Ce apare interesant este faptul că articolul a fost preluat rapid și
publicat recent și în limba rusă într-un cunoscut buletin demografic al
Institutului de Demografie „A.G.Vishnevsky” de la Moscova,  Demoscope
Weekly, nr. 1003–1004 (17-30 octombrie 2023) (http://www.demoscope.ru/weekly/2023/01003/gazeta010.php).
 În articolul tradus în limba rusă pot fi găsite și următoarele aprecieri
ale unui demograf ucrainean de la Institutul de Demografie „М. V. Ptuha” de la
Kiev (care încheie articolul din Le Monde): „În momentele critice, poporul
ucrainean a demonstrat deja o rezistență uimitoare și capacitatea de a inversa
o situație care părea fără speranță. În fața provocărilor actuale, ucrainenii
au demonstrat unitate, autoapărare și patriotism care ar fi fost de neimaginat
în urmă cu doar un deceniu. Aceste calități sunt esențiale pentru reconstruirea
unei țări după conflict.”

• Decizia Consiliului Uniunii din martie 2022 precizează că „…persoana
beneficiind de protecție temporară … ar trebui să poată beneficia de drepturile
derivate din protecția temporară numai în statul membru care a emis permisul de
ședere”. Era greu de prevăzut în luna martie 2022 când primele valuri mari de
refugiați din Ucraina au intrat  în țările UE-27  evoluțiile
ulterioare ale acestei mari populații. Este de presupus că un număr de
refugiați și-au schimbat și își vor schimba țara care le-a acordat dreptul
inițial de ședere și protecție temporară. Germania le-a deschis larg porțile.

O ancheta (nereprezentativă) efectuară în luna martie 2023 în rândul
imigranților polonezi aflați în Polonia dinaintea războiului și refugiaților
după începerea războiului, în ambele populații predominând net femeile, arată
că 62 la sută intenționează să se întoarcă în Ucraina. În rândul refugiaților
30 la sută doresc să rămână în Polonia motivând opțiunea prin prietenia
polonezilor față de ucraineni, apropiere culturală, asemănări de limbă,
posibilitatea de a găsi un loc de muncă [7].

• Situația refugiaților ucraineni din Polonia se schimbă însă rapid. Imensa
mașină economică a Germaniei are un uriaș deficit de forță de muncă iar
imigrația a fost și a rămas soluția unică la o populație cu imensă scădere
naturală a populației, prin natalitate scăzută și în perspectiva valului de
pensionări în generațiile mari născute în anii de baby-boom de după război.

• „Polonia nu mai este prima lor alegere” rezultă dintr-o cercetare
efectuară în luna septembrie 2023 de o agenție internațională de ocupare a
forței de muncă (EWL) și Centrul pentru Studii Est-Europene de la Universitatea
din Varșovia [8]. Numărul de refugiați ucraineni scade în
Polonia și crește în Germania. La sfârșitul lunii iunie 2023 erau înregistrați
în Germania 1,1 milioane de ucraineni și 975 de mii în Polonia. Față de luna
august numărul refugiaților a scăzut cu 350 de mii în Polonia și crescut cu 410
mii în Germania. Motivele venirii în Germania sunt veniturile mai mari,
beneficii sociale mai consistente, servicii medicale superioare, cursuri de
limb germană (inexistente în Polonia), apropiata recunoaștere a calificărilor
profesionale  străine. Ministrul Muncii din Germania atrăgea însă
atenția [9] că „…ne așteptăm ca ei să depună eforturi și
ofertele trebuie acceptate”, și că „… beneficiile de șomaj pot fi reduse dacă
oamenii refuză locurile de muncă”.

• Situația economică a refugiaților ucraineni.  În ce măsură
imigranții ucraineni participă la activități economice în țările în care au
reședința (protecție temporară)? Încă în luna octombrie 2022 Fondul Monetar
Internațional atrăgea atenția asupra unui număr de factori ce pot afecta
participarea la activitatea economică a refugiaților:  „Impactul pe termen
mediu al refugiaților asupra creșterii economice va depinde în primul rând de
viteza și calitatea integrării lor pe piața muncii, în special de măsura în
care calificările lor sunt inferioare și, corelat, dacă acele calificări le
completează ori înlocuiesc pe cele ale naționalilor.  Nepotrivirile de
calificare pot fi mai pronunțate în economiile europene avansate, unde o
penurie de lucrători cu calificare inferioară poate duce la degradarea
calificărilor. În general, totuși, proximitatea culturală, un nivel de educație
mai înalt și barierele lingvistice mai mici (în special în țările vecine cu
Ucraina) sporesc șansele de integrare cu succes pe piața muncii, în comparație
cu valurile de refugiați din trecut” [10]. Singurele date
disponibile se referă doar la 20 de State Membre care au raportat numărul
șomerilor în luna august 2023: bărbați și femei sub 25 ani – 36 mii; bărbați în
vârstă de 25 ani și peste – 78 mii; femei în vârstă de 25 ani și peste – 198
mii [11]. Nu se poate deci a avea un tablou apropiat de realitate.
Refugiații sunt în mare parte femei cu copii, există încă o mobilitate
 importantă a refugiaților în spațiul UE,  adaptarea este dificilă. înregistrarea
statistică nu este ușoară. • Ungaria și Polonia au avut și au politici
anti-imigrație explicite de mai multă vreme și se opun adoptării Pactului
asupra Migrației și Azilului lansat în dezbatere de Parlamentul
European și Comisia Europeană în septembrie 2023. Proiectul pactului prevede
crearea unui  mecanism de redistribuire a migranților extracomunitari în
cazul în care un stat membru al UE este copleșit de numărul mare de solicitanți
extra comunitari de azil. Premierul Victor Orban declara la 2 septembrie 2023:
 „Nu trebuie să uităm că oamenii care vin aici au crescut într-o altă
religie și reprezintă o cultură complet diferită. Majoritatea nu sunt creștini,
ci musulmani”. Și a adăugat: „Nu este îngrijorător faptul că europeana cultură
creștină este cu greu capabilă să-și mențină propriul set de valori
creștine?” [12]. La rândul său, vorbind despre prevederile
proiectului Pactului asupra Migrației și Azilului,  premierul Mateusz
Morawiecki declara la 4 octombrie: „Ne aflăm într-un punct de cotitură care va
determina modul în care granițele și suveranitatea Poloniei vor fi tratate în
viitor” [13]. În ce context demografic național sunt exprimate
aceste poziții? În contextul unui declin al populației instalat de mai multă
vreme și fără semne de redresare, în anii 2015-2022 acesta fiind de 260 mii
locuitori în Ungaria (la o populație ajunsă la 9,6 milioane la începutul anului
2023) și un declin de 1,3 milioane locuitori în Polonia (la o populație de 36,8
milioane locuitori) [14].

• Continuarea războiului va produce mari schimbări în rândul imigranților
din Ucraina și perspectivele întoarcerii acasă ridică semne de întrebare.
 În cazul Germaniei, cu experiența ei de excepție în integrarea
străinilor, un număr din ce în ce mai mare de adulți intră și vor întra pe
piața muncii prin învățarea limbii germane și recunoașterea diplomelor. În
următorii ani vor avea locuri de muncă tinerii care obțin calificări în
Germania. Copiii vor frecventa în mare măsură instituții de învățământ în limba
germană și se vor integra ușor în viața economică și socială a țării. Vor avea
loc căsătorii între refugiați și căsătorii mixte și vor veni pe lume copii.
 Evoluții similare este de așteptat să aibă loc și în alte țări dezvoltate
cu imigranți ucraineni numeroși. Va mai fi dorința de întoarcere acasă atât de
mare ca astăzi? Ori se vor întoarce cândva actualii părinți, ajunși la vârstele
bătrâneții, lăsându-și acolo copiii și nepoții deveniți cetățeni loiali ai
Republicii Federale Germania.

R e f e r i n ț e

[1] Council of the EU, DECISIONS,
COUNCIL IMPLEMENTING DECISION (EU) 2022/382

of 4 March 2022 establishing the existence of a mass influx of displaced
persons from Ukraine within the meaning of Article 5 of Directive 2001/55/EC,
and having the effect of introducing temporary protection
(https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32022D0382)

[2] Eurostat, Demographic balance 2022

(https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/images/a/a7/Tab_1_rev_Demographic_balance%2C_2022_%28thousands%29.png).

[3] Eurostat, Real GDP growth rate

(https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tec00115/default/table?lang=en).

[4] Remarks by Commissioner
Gentiloni at the press conference on the Summer 2023 Economic Forecast,

11 septembrie 2023 (https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/statement_23_4432)

[5] Eurostat, Unemployment
statistics  (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-

explained/index.php?title=Unemployment_statistics).

[6] Emmanuel Grynszpan,  L’Ukraine au défi de
l’exode des femmes et des adolescents,  Le Monde,

28 septembrie 2023 (https://www.lemonde.fr/signataires/emmanuel-grynszpan/).

[7] Ukrinform: More than 60% of
Ukrainians in Poland planning to return home

(https://ewl.com.pl/en/ukrinform-more-than-60-of-ukrainians-in-poland-planning-to-return-home/).

[8] Ukrainians leaving Poland for
Germany as Europe cries out for workers (12/09/2023)

(https://www.euronews.com/2023/09/12/ukrainians-leaving-poland-for-germany-as-europe-cries-out-for-workers).

[9] German government launches
drive to get more Ukrainian and other refugees into jobs

(https://www.euronews.com/2023/10/18/german-government-launches-drive-to-get-more-ukrainian-and-other-refugees-into-jobs).

[10] International Monetary Fund.
Regional Economic Outlook. Europe. The Fog of war Clouds the European

Outlook,  octombrie 2022

(https://www.imf.org/en/Publications/REO/EU/Issues/2022/10/12/regional-economic-outlook-for-europe-october-2022).

[11] Eurostat. Registered
unemployed refugees from Ukraine by age and sex

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/images/c/c0/Registered_unemployed_refugees_from_Ukraine_by_age_and_sex_%28in_thousands%29_02-10-2023_v2.png).

[12] Orbán says migrants threaten
‘Christian’ Europe (https://www.politico.eu/article/orban-migrants-

threaten-christian-europe-identity-refugees-asylum-crisis/).

[13] Polish president and PM
condemn “EU elites imposing their diktat” through migration pact

(https://notesfrompoland.com/2023/10/05/polish-president-and-pm-condemn-eu-elites-imposing-their-diktat-through-migration-pact/).

[14] Eurostat. Population on 1
January

(https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tps00001__custom_8301999/default/tabl?lang=en).

Addendum

Natalitatea – cheia redresării situației demografice.
Opinii asupra situației din Grecia și Italia

În secțiunea 2 a articolului menționam prezența unui declin natural a
populației în 21 dintre țările UE-27. Grecia și Italia se numără printre aceste
țări și adăugând o migrație externă netă pozitivă mică în anul 2022 declinul
întregii populații este printre cele mai mari. Publicarea de către Eurostat a
datelor pe anul 2022 a prilejuit o multitudine de reacții și dezbateri asupra
stării natalității  în cele două țări. Cum natalitatea este scăzută și în
România iar declinul natural al populației a fost în anul 2022 unul imens, de
aproape 90 mii locuitori, cred că prezentarea unor opinii din cele două țări
asupra sensibilelor probleme ale natalității poate fi de interes pentru
cititorii Contributors. Nici Președintele, nici Premierul, nici președinții
celor două camere și nici miniștrii Familiei și Sănătății nu fac declarații și
aprecieri  asupra situației demografice a țării și cum văd perspectivele
acestei situații.

Grecia

➤„Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a avertizat la 17 octombrie 2023 că
scăderea natalității constituie „un pericol național”, cu o scădere estimată a
populației de un milion până în 2050. Anul trecut, această țară mediteraneeană
de aproximativ 10,5 milioane de locuitori a înregistrat o naștere la fiecare
două decese, a spus dl Mitsotakis la o conferință pe tema demografiei, estimând
că „un pericol național este în plină desfășurare”. „Populația noastră este una
dintre cele mai bătrâne din Europa. Numărul femeilor cu vârste cuprinse între
20 și 40 de ani a scăzut cu 150 de mii în ultimii cinci ani”, a spus șeful
guvernului conservator”.

➤ Profesorul Byron Kotzamanis, de la universitatea din Tessalia, Volos,
cunoscut demograf grec, aprecia că „Dacă nu facem nimic, până în 2050, am putea
pierde până la 1,4 milioane de oameni” (populația Greciei este de 10,4
milioane).

➤Potrivit agenției naționale de statistică ELSTAT, Grecia a înregistrat anul
trecut cu puțin sub 77000 de nașteri, față de peste 140000 de decese. Acesta
este cel mai mic număr de nașteri din 90 de ani.

➤ Din luna iunie Grecia are un Ministeral Familiei, una dintre misiuni fiind
creșterea beneficiilor pentru familiile cu copii. [A].

➤Cauzele principale ale declinului populației sunt duble. În primul rând,
grecii pur și simplu nu mai au copii ca în trecut, astfel că balanța nașterilor
și deceselor înclină în favoarea declinului. Al doilea motiv este fuga
tinerilor în străinătate [B].

Italia

Italia are o situație demografică la fel de gravă ca a Greciei. Dezbaterile
sunt aprinse indiferent că vin de la Papă, oameni politici, specialiști în
probleme demografice, ziariști, primari, locuitori. Nu surprinde, într-o țară
atât de divizată politic și economic de multe decenii.

➤Papa Francisc și Primul ministru Giorgia Meloni au participat la 12 mai
2023 la o conferință națională dedicată situației demografice.

Papa a declarat că „scăderea natalității a semnalat o lipsă de speranță în
viitor, generațiile mai tinere fiind împovărate de un sentiment de
incertitudine, fragilitate și precaritate”.

„Dificultatea de a găsi un loc de muncă stabil, dificultatea de a păstra
unul, case prohibitiv de scumpe, chiriile foarte mari și salariile insuficiente
sunt probleme reale”

„Piața liberă, fără măsurile corective necesare, devine sălbatică și
produce situații și inegalități din ce în ce mai grave”

➤ Papa a afirmat că animalele de companie înlocuiesc copiii în unele familii
și a povestit cum la o audiență recentă o femeie și-a deschis geanta și a cerut
binecuvântare papală pentru „bebelușul” din geantă, un cățeluș. „Mi-am pierdut
răbdarea și am mustrat-o, spunându-i că  multor copii le este foame și ea îmi
aduce un câine”.

➤ Din intervenția Premierului Giorgia Meloni: „Noi dorim o națiune în care să
nu fie scandalos a spune că – oricare ar fi alegerea legitimă și liberă,
inclinațiile fiecăruia – toți suntem născuți de un bărbat sau o femeie. Și unde
nu este un tabu a spune că maternitatea nu este de vânzare, că pântecele nu
sunt de închiriat și copiii nu sunt produse la vânzare liberă pe care le poți
alege din raft ca și cum ai fi într-un supermarket și le poți returna apoi dacă
nu corespund  așteptărilor.

➤ Primul Ministru Giorgia Meloni a declarant că pentru guvern problema
natalității este o prioritate și  guvernul va acorda suport pentru
familiile cu copii [C].

➤ Ministrul Educației din Italia a declarat la 11 mai 2023: „Populația școlară
a Italiei se va micșora cu un milion în următorul deceniu din cauza scăderii
ratei natalității și a exodului continuu de creiere[D].

➤ The Guardian, 7 octombrie 2023. „Demografii consideră 2,1 un număr de aur.
Aceasta este rata fertilității, numărul mediu de copii născuți de fiecare
femeie, care permite populației unei țări să rămână stabilă. Rata de
fertilitate a Italiei este acum de 1,24. În anumite regiuni, este și mai mică: în
Basilicata, în sud, este 1,09 și în Sardinia, 0,95. În fiecare an, vârsta medie
a Italiei crește. Acum se ridică la 46,4 și aproape un sfert dintre italieni au
65 ani și peste. Piramida tradițională a populației – cu o bază largă de tineri
și care se subțiază spre vârf – arată acum mai mult ca o urnă; dacă tendințele
actuale continuă, piramida va fi inversată”. ➤The Guardian, 7 octombrie 2023. „Există un consens clar în rândul
demografilor cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a inversa scăderea
vertiginoasă a ratei natalității din Italia. Și este opusul unei reveniri la
familia tradițională. „De zeci de ani încoace”, spune Francesco Billari, rector
și profesor de demografie la Universitatea Bocconi din Milano, „a existat o
corelație pozitivă între participarea femeilor pe piața muncii și fertilitate.
În țările și regiunile în care există o mai mare egalitate de gen pe piața
muncii, fertilitatea este mai mare”.

➤ The Guardian, 7 octombrie 2023. „Cercetările arată în mod repetat că
femeile italiene își exprimă dorința de a avea același număr de copii ca și
nord-europenii (media este puțin peste doi), demografii ajung astfel la
concluzia că există în mod clar obstacole în îndeplinirea dorințelor lor. Cel
mai evident este că italienii rămân în casa părintească până la vârsta adultă:
bărbații, în medie, nu pleacă până la 31 de ani, iar femeile la 29 de ani
(cifra pentru Suedia, pentru ambele sexe, este de 19 ani). După cum a glumit
odată un fost ministru din Regatul Unit, David Willetts, „A trăi acasă cu
părinții tăi este o contracepție foarte puternică”. Italia deține recordul
european pentru cea mai ridicată vârstă a mamelor la prima naștere (31,4 ani) –
iar dacă începi târziu, este puțin probabil să ai mulți copii”(subl. VG) [E].

➤Medium.com, 4 octombrie 2023. „…Italia a atins recent un nivel scăzut
istoric, timp de 3 luni nevenind pe lume NICI UN NĂSCUT în întreaga țară. A
spune incredibil de devastator este cel puțin un eufemism. Lipsa copiilor în
Italia este considerată o urgență națională iar remedierea situației a fost un
angajament politic solemn al Giorgiei Meloni înaintea alegerilor de anul
trecut, care au făcut-o să devină prima femeie prim-ministru al Italiei. Anul
trecut, Italia a înregistrat peste 12 decese la fiecare 7 nașteri iar populația
rezidentă a scăzut cu 179 de mii locuitori, până la 58,9 milioane, a menționat
ISTAT (Institutul Național de Statistică (VG)) în raportul său demografic
anual” [F].  ➤Financial Times, 7 aprilie 2023. „Scăderea (numărului de născuți) la cel
mai scăzut nivel de la începutul înregistrărilor a venit în ciuda introducerii
unei scheme de stimulente financiare menite să încurajeze mai multe femei să
aibă copii. Schema, elaborată de guvernul fostului premier Mario Draghi în
2021, oferă familiilor alocații financiare lunare cuprinse între 50 și 175 de
euro pentru fiecare nou-născut. Aceste plăți continuă până când copilul este
fie independent din punct de vedere economic, fie împlinește 21 de ani.Numărul
născuților a scăzut constant de la criza financiară din 2008, declanșând temeri
că o populație în scădere și îmbătrânire rapidă va pune o presiune suplimentară
asupra finanțelor statului. Italia are acum 22000 de centenari – persoane cu
vârsta de peste 100 de ani – de aproximativ trei ori mai mult decât acum două
decenii”. „Femeile pur și simplu au mai puțini copii”, a spus Maria Rita Testa,
demograf la Universitatea Luiss din Roma. „Unele dintre ele decid să rămână
fără copii. Altele amână momentul întemeierii  familiei și, când vine
momentul, este prea târziu” [G].

[A] In Greece, the falling birth
rate has become “a national danger”

(https://euro.dayfr.com/world/1054192.html).

[B] La Grèce pourrait perdre
30 % de sa population d’ici à 2060

(https://www.courrierinternational.com/article/demographie-la-grece-pourrait-perdre-30-de-sa-population-d-ici-a-2060)
(16.05.23).

[C] Savage capitalism is stopping
Italians from having kids, says Pope

https://www.cbc.ca/news/world/italy-birth-rate-pope-meloni-1.6841048.

[D] Italy’s birth crisis is
shrinking school classes, minister says

(https://www.reuters.com/world/europe/italys-birth-crisis-is-shrinking-school-classes-minister-says-2023-05-11/).

[E] The battle for births: how
the far right are exploiting Italy’s ‘demographic winter’

(https://www.theguardian.com/world/2023/oct/07/italy-births-far-right-demographic-winter).

[F] Italy Achieves Unthinkable
World Record. No Child Births in 3 Months.

Is Italy Seeking to Rival Japan’s Predicted Extinction Event?

(https://medium.com/@omnigod066/italy-achieves-unthinkable-world-record-no-child-births-in-3-months-9b41149be4eb).

[G] Italian births drop to lowest
level since country’s unification

(https://www.ft.com/content/cf234ec0-ce06-4ce4-bd3c-e33f28680005).

Sursa: Știripesurse