Judecătorii din CSM nu vor mai participa la Comitetul pentru modificarea Legilor Justiției înfiintat de premierul Ilie „Sărăcie” Bolojan, comitet la ședințele căruia iau parte asociațiile #rezist ce au organizat protestele împotriva Înaltei Curți de Casație și Justiție și împotriva șefilor din Justiție. Anunțul a fost făcut joi, 15 ianuarie 2026, de Secția pentru judecători a CSM.

Decizia a fost luată după ce cu o zi înainte, miercuri, 14 ianuarie 2026, judecătorii CSM Claudiu Drăgușin și Alin Ene au luat parte la ședința „Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției” (foto), ocazie cu care cei doi au putut observa modul în care acest Comitet acaparează atribuțiile CSM, ale Comitetului de Management Strategic și ale Ministerului Justiției.

Secția pentru judecători a CSM arată într-un comunicat de presă ca nu au putut fi explicate aspecte referitoare la obiectivul real al Comitetului, modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. De asemenea, nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu, așa cum nu s-a putut preciza nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă.

Secția pentru judecători a CSM a dat și un exemplu privind modul în care au loc discuțiile în Comitetul lui Bolojan. Deși se afirmă ca este obligatorie păstrarea continuității completului de judecată, una dintre propuneri prevedea că în cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, completul se va desființa automat, iar dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se practic efectul contrar al propunerii, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv.

În consecință, Secția pentru judecători a CSM anunță că participarea membrilor săi la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, nu ar face decât să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real.

Redăm comunicatul Secției pentru judecători a CSM:

„La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției.

Discuția a privit teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuțiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, și care acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției.

Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare.

Spre exemplu, una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv.

Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă.

Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică.

În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real.

Secția de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.), însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”.