Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate plangerea trimisa la Inspectia Judiciara in 4 decembrie 2025, care i-a adus procuroarei Antonia “Pink” Diaconu (foto 1) – sefa DIICOT Pitesti – dosarul disciplinar despre care tot noi am relatat saptamana trecuta (click aici pentru a citi).

In drept, este vorba despre urmatoarele abateri disciplinare de la art. 271 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor:

– lit. b: „atitudinile nedemne in timpul serviciului fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii”;

– lit. s teza I: „exercitarea functiei cu rea-credinta”.

Inculpatul acuza falsificarea stenogramelor

Dupa cum veti vedea, este vorba despre acuzatii privind fabricarea unui dosar privind presupuse fapte de trafic de droguri pe baza unor stenograme falsificate, precum si pe baza unor interceptari dintre avocat si clientul lui – interceptari despre care aparatorul legal al inculpatului – avocatul Nelu Tasca (foto 2) – sustine ca reprezinta o violare grava a secretului corespondentei si a dreptului la aparare. Iar incorecta transcriere a inregistrarilor a fost constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva de catre Curtea de Apel Pitesti. Concret, prin incheierea nr. 133 din 4 iunie 2024, emisa in dosarul nr. 2988/109/2024/a1.2, judecatoarele Ioana-Mihaela Neacsa si Patricea-Lorela Soare au admis argumentele avocatului privind masluirea stenogramelor. Este, evident, o reeditare a scandalului care, in urma cu cativa ani, a zguduit dosarul Paltin Sturdza-Viorel Hrebenciuc, chiar daca parchetele difera (in acel caz fiind vorba despre DNA, nu despre DIICOT).

Rechizitoriul nr. 63/24/P/2024 din 29 aprilie 2024 a fost confirmat de catre procuroarea Adriana Sache, sefa Sectiei de combatere a traficului de droguri din Structura Centrala a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (vezi facsimil).

Iata ce a retinut CA Pitesti privind falsificarea stenogramelor:

„Intr-adevar, in urma audierii CD-ului pus la dispozitie de catre contestator se observa existenta unor erori de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de colaborator cu inculpatul in sensul aratat de catre aparatorul acestuia, si anume se transcrie in mod gresit ‘si sobolanii pe ei’ in loc de ‘si sofer la dispozitie’, ‘m-am mai dus dupa unul si a trebuit sa mai am nevoie de zece plicuri’ in loc de ‘am mai fost odata, a trebuit sa ma duc dupa unul si cand colo a trebuit sa mai am grija de zece prieteni de ai lui’”.

Declaratii de la dusmani, drogati si nebuni

In aceeasi cauza, inculpatul reclama ca procuroarea Antonia Diaconu, din lipsa de probe directe, ar fi folosit „declaratii ale unor martori aflati intr-o relatie de dusmanie cu petitionarul, persoane cu afectiuni psihice sau dependente, fara a verifica daca sunt in deplinatatea facultatilor mintale sau daca ce spun corespunde realitatii”.

„Procurorul ar fi abordat in mod repetat persoane care nu il cunosc personal pe petent, punand intrebari despre avocatul ales, insinuand legaturi sau situatii financiare, ceea ce pare o incercare de discreditare sau intimidare nejustificata, o abatere de la obligatia de a se concentra strict pe fapte si probe”, adauga inculpatul.

Antonia Pink, scoasa din celalalt dosar

Incheiem, mentionand ca sesizarea disciplinara are in vedere si al doilea dosar pe care „Antonia Pink” i l-a deschis aceluiasi inculpat (Alexandru Mihailescu), tot pentru pretinse fapte de trafic de droguri. In aceasta a doua caza, avocatul Nelu Tasca a recuzat-o pe Antonia Diaconu, cererea fiind admisa la 4 noiembrie 2025 de catre procurorul Ionut Marcu de la DIICOT Central. (Vom reveni cu ordonanta procurorului Marcu in alt articol.)

Redam principalul pasaj din plangerea disciplinara:

„Formulez prezenta sesizare privind posibile abateri disciplinare comise de Doamna Procuror-Sef Diaconu Antonia, din cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Pitesti, Sectia de Combatere a Traficului de Droguri, in raport cu modul de exercitare a atributiilor de procuror in dosarele nr. 63/24/P/2024 si nr. 55/24/P/2025/D1, respectiv cu conduite ce pot releva exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, lipsa de impartialitate, nerespectarea dreptului la aparare si alte atitudini nedemne, detaliate mai jos.

Situatia de fapt

Prezint mai jos faptele care, in opinia mea, pot constitui abateri disciplinare potrivit art. 271–273 din Legea nr. 303/2022.

Faptele descrise se circumscriu urmatoarelor abateri disciplinare prevazute de Legea 303/2022, art. 271–273:

– atitudine nedemna fata de colegi,avocati si justitiabili;

– exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

– posibila incalcare a dreptului la aparare si a secretului corespondentei;

– prezentarea, administrarea sau utilizarea probelor in mod nelegitim sau cu rea credinta;

– declaratii si afirmatii ce depasesc strict sfera profesionala si procedurala, cu potential de influentare a instantei sau a opiniei publice.

1. Expunerea faptelor si imprejurarilor

Contextul general si legatura dintre dosare

a) Dosarul nr. 63/24/P/2024

– Instrumentat de doamna procuror Diaconu Antonia.

– Petentul a fost inculpat pentru trafic de droguri de mare risc; instanta de fond a dispus condamnarea doar pentru unul din actele materiale, eliminand celalalt din lipsa de probe; apelul are termen de pronuntare in data de 11.12.2025;

– In cursul urmaririi si ulterior, aparatorul si instanta au constatat neconcordante in transcrierile discutiilor ambientale, cu inserari sau modificari de cuvinte – elemente care, in opinia petentului, au influentat modalitatea de punere in miscare a actiunii penale si luarea masurii arestarii preventive;

– Petentul si-a sustinut nevinovatia si a formulat plangeri penale la DIICOT – Structura Centrala impotriva unor colaboratori / denuntatori, ducand la constituirea dosarului 6228/19/P/2024, dosar in care s-a pus in miscare actiunea penala si se cerceteaza in calitate de inculpat colaboratorul autorizat din Dosarul 63/24/P/2024 sub acuzatiile de inducere in eroare a organelor judiciare si trafic de droguri de mare risc.

b) Dosarul nr. 55/24/P/2025/D1

– Disjuns din cauza instrumentata din 17.02.2025 (Dosar 55/24/P/2025);

– Petentul sustine ca, imediat dupa eliberarea din arest preventiv si plasarea sub control judiciar la data de 02.09.2025, a fost retinut din nou si acuzat de trafic de droguri de mare risc pentru fapte din 28–29 august 2025;

– Mai exact, in 21.08.2025 este arestat colaboratorul DIICOT-ST PITESTI de catre Tribunalul Bucuresti pentru inducerea in eroare a organelor judiciare si trafic de droguri de mare risc (acte materiale pentru care petentul a fost cercetat in Dosarul 63/24/P/2025 si trimis in judecata); la data de 25.08.2025 este formulat un Denunt impotriva petentului de catre sotia / concubina colaboratorului DIICOT-ST PITESTI din dosarul 55/24/P/2024.

La data de 02.09.2025, petentul este eliberat de catre Curtea de Apel Pitesti si plasat sub control judiciar; a doua zi, 03.09.2025, se pune in miscare actiunea penala de catre doamna procuror-sef si este retinut si ulterior arestat preventiv;

– Acest context pare in mod verosimil neintamplator, ridicand suspiciuni privind corectitudinea si motivatia instrumentarii si apare ca posibila reactie sau represalii fata de plangerile anterioare.

2. Aspecte concrete ce indica, in opinia petentului, lipsa de impartialitate sau abateri

– In data de 03.09.2025, la DIICOT – Serviciul Teritorial Pitesti, procurorul Nanu Vladimir, in biroul procurorului-sef Diaconu Antonia, i-ar fi adresat petentului si concubinei acestuia afirmatii taioase, precum ca, din cauza petentului, un om nevinovat se afla in detentie;

– Ulterior, la Tribunalul Arges, in momentul propunerii arestarii preventive, acelasi procuror ar fi manifestat un comportament de sarbatorire, scandari sau aplauze, in prezenta ofiterilor BCCO;

Incalcarea secretului corespondentei si a dreptului la aparare

– In dosar ar fi fost redate convorbiri telefonice purtate cu avocatul ales, fara relevanta directa pentru obiectul cauzei. Aceasta este perceputa ca o violare grava a secretului corespondentei si a dreptului la aparare.

– Exemplu concret: in Dosarul 55/24/P/2025/d1, volumul 9 UP, filele 312-313, apare o discutie intre petent si avocatul sau, mentionand aspecte din sfera apararii si informatii neconexe la acuzatie. Petentul considera ca includerea acestor conversatii reprezinta o incalcare a confidentialitatii si a protectiei apararii;

– De asemenea, in cadrul aceluiasi dosar exista convorbiri telefonice ale avocatului ales cu sora petentului – convorbiri care de asemenea nu au legatura cu obiectul acuzatiei care i se aduce petentului.

Afirmatii si prezentari in instanta ce exced rolului profesional

– In cadrul judecarii apelul din dosarul 2988/109/2024 (care are ca act de sesizare Rechizitoriul intocmit in Dosarul 63/24/2024), doamna procuror-sef, in cadrul dezbaterilor, a sustinut faptul ca dosarul constituit la DIICOT – Structura Centrala ca urmare a plangerilor formulate de catre petent este de fapt o razbunare a procurorului ierarhic superior si ca a fost instrumentat impreuna cu avocatul ales al petitionarului. S-a sugerat existenta unor presiuni, motive personale sau razbunare, subliniindu-se aspecte ce nu tin direct de obiectul cauzei, in scopul sugerarii unor nereguli sau influente;

– Astfel de declaratii, in opinia petentului, pot da impresia unei atitudini partizane sau a unui conflict de interese si nu se inscriu in sfera raportarii obiective si respectuoase fata de actul de justitie.

Manipulare sau prezentare incorecta a probelor anterioare

Petentul sustine ca, in dosarul anterior (63/24/P/2024), au fost constatate o serie de nereguli procedurale care constituie, in opinia sa, exercitarea functiei cu rea-credinta ori grava neglijenta, respectiv:

– Nu se cunoaste modalitatea in care s-a inregistrat denuntul de la care a pornit instrumentarea dosarului. Desi apare ca fiind trimis prin intermediul avocatului, la dosar nu exista nicio imputernicire avocatiala;

– Nu a fost audiat denuntatorul, la dosar nu exista o declaratie a acestuia, astfel ca este suspecta modalitatea in care procurorul-sef a luat cunostinta despre numele si datele de contact ale colaboratorului (Precizare: colaboratorul folosit in cauza este ‘denuntator de serviciu’ la DIICOT – ST PITESTI, verificari pe care Inspectia Judiciara le poate efectua.);

– Sustinerea anterioara este foarte importanta din perspectiva faptului ca cercetarea judecatoreasca, precum si audierea denuntatorului in cadrul dosarului 6228/19/P/2024 au scos la iveala faptul ca acesta nu cunostea nimic despre activitatea presupus infractionala a petentului, intregul denunt fiind opera colaboratorului DIICOT;

– Procese verbale sau inscrisuri cu date divergente sau redactate dupa incheierea urmaririi penale, pentru a completa sau justifica acuzatiile. El califica aceste inscrisuri drept posibile falsuri intelectuale sau uz de fals, destinate sa acopere lacune sau sa sustina acuzatia;

– Aici solicitam a fi avute in vedere transcrierile proceselor verbale de la dosarul 63/24/P/2024 in comparatie cu transcrierea integrala a inregistrarilor efectuata de aparare, Incheierea Curtii de apel Pitesti din data de 04.06.2024 in care se arata ca cele sustinute de aparare sunt reale, respectiv ca transcrierea proceselor-verbale este incorecta;

– In lipsa unei probe directe, s-ar fi utilizat declaratii ale unor martori aflati intr-o relatie de dusmanie cu petitionarul, persoane cu afectiuni psihice sau dependente, fara a verifica daca sunt in deplinatatea facultatilor mintale sau daca ce spun corespunde realitatii – aspect ce poate indica o administrare necorespunzatoare a probelor;

– Procurorul ar fi abordat in mod repetat persoane care nu il cunosc personal pe petent, punand intrebari despre avocatul ales, insinuand legaturi sau situatii financiare, ceea ce pare o incercare de discreditare sau intimidare nejustificata, o abatere de la obligatia de a se concentra strict pe fapte si probe.

– In pledoarie, doamna procuror ar fi facut referiri despre situatia materiala a petentului, relatii amoroase anterioare, care nu tin de sfera obiectiva a cauzei si care ar trebui sa ramana in afara dezbaterii juridice, deoarece indica ostilitate sau lipsa de impartialitate;

– Apreciind ca faptele si conduitele mentionate anterior creeaza o stare de pericol, in care nu se poate asigura o urmarire penala obiectiva si impartiala, petentul a formulat o cerere de recuzare a doamnei procuror-sef Diaconu Antonia, ordonanta care a fost admisa de catre DIICOT – Structura Centrala si pe care o atasam prezentei plangeri;

– In cadrul Ordonantei de admitere a cererii de recuzare pe care o atasam prezentei plangeri, se regasesc date concrete ale abaterilor disciplinare pe care le reclama petentul;

– In vederea asigurarii drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul la aparare, apreciem ca modul de administrare a probelor, afirmatiile inadecvate si reactiile neprofesionale ale doamnei Procuror-Sef Diaconu Antonia pot conduce la abuzuri, constrangeri, afectarea procesului si eventual la exploatarea unor stari de recidiva sau alte prejudecati, fara a se analiza doar probele in mod obiectiv;

– In concret, aceasta atitudine a dus la cercetarea nelegala a petentului, la arestarea sa preventiva, prejudicii fizice si psihice de insurmontat”.

* Cititi aici intreaga plangere disciplinara

* Cititi aici intreaga incheiere prin care CA Pitesti a constatat falsificarea stenogramelor