Botezul Domnului, Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători creștine

Pe data de 6 ianuarie, creștinii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului, cunoscut în popor sub numele de Bobotează, una dintre cele mai mari și mai vechi sărbători ale creștinătății.

Aceasta amintește de botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul și de momentul solemn al arătării Sfintei Treimi lumii.

În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, prin rugăciunile arhiereilor și ale preoților și prin lucrarea Duhului Sfânt, se sfințește aghiasma cea mare. Această apă sfințită este considerată purtătoare de har, fiind păstrată și folosită de credincioși de-a lungul întregului an, ca semn al binecuvântării și al curățirii sufletești și trupești.

Boboteaza este cunoscută și sub numele de Epifania, adică „arătarea”, pentru că la Botezul Domnului se descoperă, în mod limpede, taina Sfintei Treimi. La vârsta de 30 de ani, la plinătatea maturității, Hristos a venit la râul Iordan, unde Sfântul Ioan propovăduia pocăința și boteza poporul. Deși la început Ioan a arătat o adâncă smerenie, spunând că el ar avea nevoie să fie botezat de Hristos, a primit, la cererea Mântuitorului, să împlinească acest act după rânduială.

După botezul lui Iisus, cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel peste El, iar glasul Tatălui s-a auzit mărturisind: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit”. Acest moment a avut o importanță covârșitoare, pentru că L-a descoperit pe Hristos nu doar ca Om, ci ca Fiul lui Dumnezeu și Mesia mult așteptat de Israel.

Botezul lui Ioan a fost un botez al pocăinței, un ritual prin care oamenii își recunoșteau păcatele, dar care nu avea puterea de a le ierta. Prin intrarea Sa în apele Iordanului, Hristos nu S-a botezat pentru curățirea Sa, El fiind fără de păcat, ci pentru a împlini Legea și pentru a deschide calea botezului creștin, botezul Bisericii, care se face „cu apă și cu Duh Sfânt”. Astfel, la Iordan se încheie vechiul ritual și se pregătește începutul Tainei Botezului, așa cum va fi instituită de Hristos după Învierea Sa.

Prin scufundarea Sa în apele Iordanului, Hristos sfințește firea apelor și arată sensul profund al botezului creștin: moartea față de păcat și nașterea la o viață nouă, în harul Duhului Sfânt. Apa și Duhul se unesc din nou în Cuvântul întrupat, iar omul este chemat să se ridice din apa botezului spre viața dumnezeiască.

În aceeași zi de 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă face și pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Romano Lachedemonul, mărturisitor al credinței creștine.

Ziua următoare, pe 7 ianuarie, este dedicată Soborului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, cel care a avut misiunea unică de a pregăti calea Domnului și de a-L arăta lumii pe Mântuitorul Hristos. Boboteaza rămâne astfel o sărbătoare a luminii, a curățirii și a reînnoirii sufletești, chemându-i pe credincioși la pocăință, credință și trăire în harul lui Dumnezeu.

Comments

comments