ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!

Pe 26 martie, Comisia Europeană le cerea europenilor să își
facă stocuri în gospodării cu bunuri strict necesare, pentru a putea face față
unor situații de urgență, cum ar fi „dezastre naturale, atacuri cibernetice și
crize geopolitice, inclusiv posibilitatea unor agresiuni armate împotriva
țărilor UE”.

Într-un filmuleț
propagandistic
, Hadja Lahdib, comisarul UE (cu nume atât de european!) pentru
egalitate, pregătire și gestionare a crizelor, prezenta chiar și o trusă de
supraviețuire pentru 72 de ore pe care ar fi bine să o avem în debara pentru
cazuri de „cine știe?”.

Raed Arafat, șeful
departamentului de urgență (cu nume atât de românesc!) din România, prelua și
amplifica
pe malurile Dâmboviței mesajul trimis de la Bruxelles, adăugându-i în
stilul său tradițional un plus de isterie panicardă.

După exact o lună, în toată
Peninsula Iberică, dar și în părți din Franța, Belgia, Italia a căzut energia
electrică. Un sfert din UE a rămas în beznă.

La mai bine de 24 de ore de
la producerea incidentului, efectele sale nu erau încă remediate în totalitate.
Ar putea fi nevoie de zile sau chiar săptămâni.

Cauzele nu sunt clare. Autoritățile
bâjbâie (sic!): ba că ar fi fost un surplus de sarcină de la fotovoltaice (care,
la fel ca eolienele, nu pot fi reglate – ori merg ca disperatele, când e soare
sau vânt, ori mor), ba că din rețea ar fi dispărut în mod misterios o cantitate
enormă de curent, ba că ar fi un atac cibernetic.

*

În vara anului 2020, Covidul
se afla în plină escaladare. Lumea era năucită de restricții și de pierderea
peste noapte a drepturilor.

În mod straniu, deși ocupat
cu criza sanitară până peste cap, teoreticianul și strategul Marii Resetări dar și al „policrizelor”, Klaus
Schwab, își găsea timp pentru a lansa o
nouă amenințare globală, prin comparație cu care Covidul era mizilic: atacul cibernetic.

El vorbea chiar de o „pandemie
cibernetică”
:

„Știm cu toții, dar nu
acordăm suficientă atenție, scenariului înfricoșător al unui atac cibernetic de
mare amploare, care ar putea opri complet alimentarea cu energie electrică,
transportul, serviciile spitalicești, societatea noastră în ansamblu…

(Nota mea: cam ce s-a întâmplat
pe 28 aprilie 2025, într-un sfert din Europa…)

„Din acest punct de vedere,
criza COVID-19 ar fi privită ca o mică perturbare în comparație cu un atac
cibernetic major. Să folosim criza COVID-19 ca pe o ocazie oportună de a reflecta
asupra lecțiilor pe care comunitatea de securitate cibernetică le poate trage
și de a ne îmbunătăți lipsa de pregătire (sic!) pentru o potențială pandemie
cibernetică.”

La un an după acest discurs
apocaliptic, pe 9 iulie 2021, Forumul Economic Mondial al lui Schwab organiza un eveniment
numit Cyber Poligon (Poligonul Cibernetic).

În fapt, a fost un exercițiu
de simulare a unui atac cibernetic masiv, care ar paraliza părți întregi din
lume, aruncând-o în beznă și haos.

Foarte interesant era că
virusul cibernetic din simularea FEM se răspândea după modelul virusului care a
provocat COVID-19.

Era astfel „validat” conceptul de „pandemie cibernetică” lansat de Schwab. 

Pe 15 octombrie 2019, Forumul
Economic Mondial organiza un exercițiu de simulare asemănător, numit Event 201,
pentru cazul unei epidemii globale cu un coronavirus.

Peste două luni, se declanșa
Pandemia Covid-19.

Au trecut patru ani de la
simularea Cyber Polygon. În locul anunțatei „pandemii cibernetice” a venit
Războiul din Ucraina, care a băgat sub preș și Covidul.

Marea Resetare a avut un accident de parcurs și a deraiat.

Acum, războiul dă semne că e
pe ducă. Iar opinia publică de pretutindeni
e tot mai nemulțumită și mai nervoasă. Miroase a praf de pușcă.

E nevoie de o nouă criză
globală, care să pună opinia publică rapid cu botul pe labe și Marea Resetare din nou pe șine.

Scenariul este deja cunoscut
și exersat.

Peninsula Iberică pare să
fie noul Wuhan.